SLUJBA DIN DUMINICA ORTODOXIEI(ANATHEME)

http://postimg.org/image/9im8e7su5/ce7b67e8/        731

http://postimg.org/image/snu31pwvx/842b17aa/      732

http://postimg.org/image/dae6ji01p/11dd2035/         733

http://postimg.org/image/ah3kcd2rr/73858adc/         734

http://postimg.org/image/d8d4z06v1/ec7eeecf/          735

http://postimg.org/image/wrv06m3dh/089fe60b/     736

http://postimg.org/image/vqzcv8brp/905be63e/        737

http://postimg.org/image/5lkkzffhx/7c8f9598/            738

http://postimg.org/image/bid6farvf/eb073c20/   739      anatematisme

http://postimg.org/image/cx12a3qs1/f6ddd1ed/ 740   anatematisme

http://postimg.org/image/4sqinef21/e9037d5d/ 741    anatematisme

http://postimg.org/image/iybpeoh3p/aba7c5a5/          742

http://postimg.org/image/twuhhoyax/63ae5ca8/         743

http://postimg.org/image/973gkmn33/f3db29aa/        744

http://postimg.org/image/snchmj4s3/91bb2948/          745

Advertisements

Avort, canoane

Ierom. Nicodim Sachelarie Pravila Bisericească
AVORTUL este uciderea pruncilor în pântece.

1. Femeia care a pierdut pruncul, fără voie, un an se canoniseşte- Sf. Ioan Postnicul Can.22

2. Despre femeile care curvesc şi-şi omoară fătul în pântece ,forţându-se să facă ucideri, să se oprească după hotărârea dată mai înainte ,ca să se împărtăşească la ieşirea din viaţă; iar procedând cu iubire de oameni după cum am aflat, hotărâm ca (să fie oprite) vreme de 10 ani dupa treptele hotărâte – Sinod Ancira Can. 21

3.Femeile care iau buruieni otrăvitoare şi pierzătoare şi cele ce primesc otrăvurile omorâtoare de prunci să se supună( canonului de 20 de ani al ucigaşului) Sob. Ecum. V, Can.91; Sf.Vasile Can. 56

4.Femeia ce a născut pe cale şi n-a purtat grijă de prunc, să fie supusă vinovăţiei ucigaşului-Sf. Vasile Can.33

5.Femeia de va naşte, şi de-şi va sugruma feciorul ei, până la moarte  să se pocăiască, luni, miercuri, vineri, numai pâine şi metanii câte o mie

6.Oarecare femei va bea erbi să nu nască coconi, 7 ani şi metanii 200

7.Femeia de va începe şi nişte farmece oarecare va bea să se scurgă, ca să se lepede începerea dintr-însa ani 8 şi metanii, câte 367; iar de i se va întâmpla ei a muri să nu se îngroape – Pravila Bisericească de la Govora p.115(124); Pravila lui Matei Basarab gl.374

8.Iară de va face şi bărbatul aşa, mai rău este, nici Biserica să nu-i primească prescura lui, nici prinosul lui de nu se va pocăi- Pravila Bisericească de la Govora p.98(20).
(Canonisiri: Să crească un copil sărac;

================
Cartea  : Canon de Pocăinţă către Domnul nostru Iisus Hristos ptr pruncii avortaţi pag.79
Canonul 91 (Avortul are canonul uciderii)
Pe cele ce dau doctorii lepădătoare de făt (provocatoare de avort) şi pe cele care primesc otrăvuri pierzătoare (omorâtoare) de prunci le supunem pedepsei ucigaşului.

Canonul 21 (Avortul-lepădarea de prunci)
Pe femeile care sunt desfrânate şi-şi omoară fătul şi se îndeletnicesc cu pregătirea mijloacelor de avort hotărâte de mai înainte le-a oprit până la ieşirea din viaţă, şi această hotărâre se
ţine îndeobşte. Dar, găsind ceva spre a le trata mai blând, am hotărât ca vreme de zece ani să împlinească în penitenţă, potrivit treptelor hotărâte.

Canonul 2 (Uciderea meşteşugită a fătului- avortul)
Cea care omoară fătul prin meşteşugire se supune pedepsei uciderii, şi la noi nu este după subtilitatea expresiunii de făt format sau neformat; căci aici se osândeşte nu numai pentru cel ce se va naşte, ci pentru că şi pe sine s-a primejduit; căci mai de multe ori mor femeile în acest fel de încercări. Dar, pe lângă aceasta se mai adaugă şi omorârea fătului, altă ucidere după intenţia celor ce îndrăznesc aceasta. Dar nu trebuie să se întindă pocăinţa lor până la moarte, ci să se primească după un termen de zece ani, dar vindecarea să se hotărască nu după timp ci după chipul pocăinţei.

Canonul 33 (Osânda celor ce pricinuiesc pierderea meşteşugită a fătului)
Vasile cel Mare, în canonul al doilea şi al optulea, spune că femeile care strică cu meşteşugiri pe feţi în pântece, precum şi cele ce dau şi iau doctorii pentru ca să-i piardă şi ca feţii înainte de vreme să cadă afară, să se primească după un termen de zece ani. Noi însă hotărâm ca acestora să li se dea cel mult până la cinci ani, sau şi trei ani.

Canonul 34 (Pocăinţa pentru pierderea fără de voie a fătului)
Iar femeai care fără de voie a pierdut fătul primeşte epitimie de un an.

Canonul 35 (Osândă pentru înăbuşirea cu voie sau fără de voie a pruncului)
Femeia care adoarme asupra pruncului şi-l îneacă, după trei ani se învredniceşte de împărtăşanie, îndepărtându-se în zilele rânduite de cărnuri şi de brânză şi celelalte săvâşindu-le cu osteneală. Iar dacă din lenevire şi din neânfrânarea născătorilor s-a întâmplat aceasta, se aseamănă cu uciderea intenţionată. Dacă însă din viclenia vrăjmaşului, atunci fapta este vrednică de iertare. Totuşi, şi aceasta are nevoie de epitimii potrivite; căci din cauza altor greşeli s-a întâmplat această părăsire.

Canonul 36 (Osândă pentru pierderea cu voie a fătului)
Femeii care nu se îngrijeşte de fătul său, ci din cauza neglijenţei dânsei avortează, i se dă pedeapsă pentru ucidere premeditată

De ştiut :
Femeia care a lepădat pruncul cu voie trebuie să meargă neântârziat la duhovnic şi să-şi mărturisească păcatul.

Femeia care leapădă fără de voie pruncul să meargă de asemena la preot fără întârziere, pentru a i se citi rugăciunea de dezlegare.
=====

Părintele Paisie de la Sihla
Cei ce au săvârşit avorturi să-şi mărturisească păcatele la un duhovnic iscusit. Apoi să boteze şi să îmbrace copii în locul celor
ucişi, să nască alţi copii în loc sau să înfieze copii fără părinţi, să postească o zi pe săptămână până seara în toată viaţa, de obicei vinerea, să facă metanii şi milostenie după putere, şi avem nădejde că va dobândi mântuirea şi milă de la Dumnezeu

———-
volum editat în 2009 de Fundaţia Sfinţii Mariri Brâncoveni intitulat ,,Cu ce preţ” (după părintele Arsenie Papacioc ,,Cea mai completă scriere despre avort şi contracepţie”) se spune: ,,Femeia însărcinată este fiinţa cea mai nobilă din câte există. Femeia care moare născând viaţă, este socotită martiră. Cea care moare în timpul avortului, pierde două vieţi deodată. Copilului avortat nu i se ia numai dreptul la viaţă, ci şi dreptul la Botez şi la lumina lui Dumnezeu. Îi ucidem nu numai trupul, ci şi sufletul, crima fiind îndoită. De aceea, un copil, dacă nu este dorit, trebuie ajutat să se nască şi apoi dăruit spre înfiere, sau spre altă formă de a trăi şi a primi Sfântul Botez. Astfel se evită încărcarea conştiinţei cu un aşa de mare păcat. (…) Potrivit moralei creştine, avortul este un păcat strigător la cer, una dintre cele mai grele şi apăsătoare năpaste. «Acest păcat întruchipează trei mari păcate laolaltă: NECREDINŢA, DESFRÂNAREA şi UCIDEREA». (Pr. Prof. Ilie Moldovan)”

Anatema ! dată de prunci idolatrilor eretici

Sinaxar 4 Septembrie

În această lună, în ziua a patra pomenirea Sfântului Sfinţitului Mucenic Vavila, arhiepiscopul Antiohiei celei mari, şi a celor împreună cu dânsul Sfinţii trei prunci, care prin sabie s-au săvârşit.

Ieromartirul Vavila şi cu el Cei Trei Tineri Urban, Prilidjan, Epoloniu şi mama lor Cristodula au murit ca martiri sub împăratul Decius (249-251). În timpul şederii sale în cetatea lor Antiohia, împăratul a organizat cu mare pompă un festival în cinstea zeilor păgâni.

În acelaşi timp, sfîntul şi de-Dumnezeu-temătorul Episcop al Antiohiei, Vavila, slujea Sfînta Liturghie în biserică; se ruga pentru turma lui şi o învăţa cu curaj să treacă prin toate suferinţele pentru credinţa în Hristos. După abominabilă să închinare la idoli, Decius, curios să cunoască Sfintele Taine, a hotărît să intre în biserică şi prin vizita sa să profaneze locaşul sfînt al Domnului.

Această veste a ajuns la urechile episcopului, care a ieşit în întâmpinarea sa şi a blocat intrarea în biserică pentru că nu dorea să îngăduie împietate în casa lui Dumnezeu. Când împăratul a încercat să se apropie de uşile bisericii, Sfântul Vavila l-a împins cu mâinile sale, încît împăratul a trebuit să renunţe la intenţia sa. El voia să se răzbune pe sfânt imediat, dar văzînd mulţimea de creştini, i-a fost teamă de o răscoală.

În ziua următoare împăratul, furios, dădu ordin să se dea foc templului creştin şi să fie adus în faţa lui Episcopul Vavila. Când a fost întrebat de ce insultă demnitatea imperială, nu dă voie împăratului să intre în biserică şi nu îi respectă funcţia, sfântul episcop a răspuns : “Oricine s-ar ridica împotriva lui Dumnezeu şi vrea să îi pîngărească lăcaşul, nu e demn de respect şi a devenit duşmanul lui Dumnezeu”.

Împăratul a cerut ca sfântul episcop să se închine idolilor şi astfel să ispăşească pentru jignirea adusă împotriva lui, altfel să fie executat. După ce s-a convins singur că sfântul episcop mucenic avea să rămână neclintit în credinţa sa, el a ordonat comandantului militar Victorinus să îl lege în lanţuri grele şi să îl conducă prin cetate cu ruşine. Sfântul martir i-a răspuns : “Împărate, pentru mine aceste lanţuri sunt atât de onorabile pe cât îţi este ţie coroana imperială, şi, suferind pentru Hristos, îmi e la fel de uşor de acceptat pe cît îţi este ţie puterea imperială ; moartea întru Regele Nemuritor îmi e la fel de plăcută pe cît îti este ţie viaţa”.

În încercare cu Episcopul Vavila se aflau trei fraţi tineri, care nu îl abandonaseră nici în cele mai grele clipe. Văzîndu-i, împăratul a întrebat : “Cine sunt aceşti copii ?”

“Aceştia sunt copiii mei duhovniceşti” răspunse sfîntul, “şi i-am crescut în pioşenie, le-am dat o educaţie, i-am călăuzit în ale culturii, şi aici într-un trup mărunt se află înaintea ta aceşti bravi tineri şi creştini desăvârşiţi. Pune-i la încercare şi vei vedea”.

Împăratul a încercat în tot felul de moduri să îi ademenească pe tineri şi pe mama lor Hristodula să renunte la Hristos, dar în zadar. Apoi, cuprins de furie, a ordonat ca fiecare dintre ei să fie biciuit cu atîtea lovituri cîţi ani aveau. Primul a primit douăsprezece lovituri, al doilea, zece şi al treilea, şapte. Lăsîndu-i pe mamă şi copii, torţionarul a conjurat din nou pe episcop, spunîndu-i că acei copii renunţaseră la Hristos. Dar minciuna repede a ieşit la iveală şi nu a reuşit.

Apoi el a ordonat ca toţi martirii să fie legaţi de un copac şi arşi cu focul. Văzând curajul stoic al sfinţilor, în cele din urmă împăratul i-a condamnat la moarte prin tăierea capului cu sabia.

——————–

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Vavila, dascălul de la Antiohia, împreună cu cei de sub ascultarea lui, optzeci şi patru de copii, care de sabie s-au săvârşit.

Împărăţind Maximian la Nicomidia, creştinii se ascundeau din pricina gonirii împotriva lor. Mergând cineva la împăratul, îi zise: “Împărate, un bătrân, anume Vavila, şade într-o cămară ascuns şi învaţă pe pruncii celor nebuni să nu cinstească pe zei, ci să cinstească pe Cel răstignit”. Şi îndată trimiţând cu dânsul ostaşi, au adus pe Vavila cu ucenicii lui înaintea împăratului. Şi-i zise împăratul: “De ce nu te închini la zeii la care se închină toată lumea? De ce amăgeşti şi pe prunci să nu se închine la ei?” Iar sfântul răspunse: “Zeii păgânilor, o, împărate, sunt demoni, iar Dumnezeul nostru a făcut cerurile; dar tu şi cei ce sunt cu tine fiind orbi, nu vedeţi adevărul”. Aceste cuvinte aduseră pe împăratul şi pe cei ce erau cu dânsul la mânie, şi au poruncit la patru ostaşi să-l bată cu pietre peste obraz, peste coaste şi peste vine, să-i zdrobească umerii şi gleznele, cu pietre, şi, după ce-i zdrobiră toate încheieturile, îi puseră legături grele la grumaji şi la picioare şi l-au băgat în temniţă. După aceea aduseră pruncii, optzeci şi patru fiind la număr, parte bărbătească şi femeiască. Şi a început împăratul a-i lua cu cuvinte amăgitoare, dar ei nu răspundeau, ci se întorceau unii la altii. Văzând că nu răspund, a osebit pe zece dintr-înşii, cei mai mari la vârstă, şi le zise: “Iată voi ca nişte înţelepţi supuneţi-vă poruncii mele, şi faceţi jertfă la zei, şi veţi fi în palat cu mine, îndulcindu-vă mai bine”. Atunci Amonie şi Donat ziseră împăratului: “Noi fiind credincioşi, nu jertfim la demoni surzi şi muţi”. Atunci a poruncit să-i bată, şi întorcându-se împăratul către ceilalţi prunci, le-a zis: “Jertfiţi cel puţin voi, ca să nu păţiţi mai rele decât cele ce au păţit aceştia”. Dar şi ei strigă: “Creştini suntem, şi nu vom jertfi; ci anatema să fii tu şi zeii tăi”. Atunci a poruncit să-i bată şi să-i bage în temniţă, să se chinuiască de foame.

Iar a doua zi a poruncit să spânzure pe dascălul lor, şi pe prunci, pe fiecare îl întreba, dacă se leapadă de Hristos şi de dascălul lor. Şi văzând că nu vor să se lepede, a poruncit să li se taie capetele tuturor împreună şi dascălului. Mergând înainte sfântul la locul cel rânduit cu cei optzeci şi patru de ucenici ai săi, cânta: “Iată eu şi pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu”. Şi sosind la locul sfârşitului, după porunca împăratului, întâi i-au tăiat capul Sfântului Vavila, apoi au tăiat şi pe prunci. Iar unii credincioşi mergând noaptea, şi punând într-o corăbioară moaştele, le-au dus la Bizanţ, le-au pus către partea de miază-noapte, afară din cetate, în trei sicrie unde este satul ce se cheamă Moni, dând laudă şi mulţumire lui Dumnezeu.

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/septembrie/septembrie04.htm

Creştinii laici pot încă să afurisească sinoade locale şi ecumenice

https://graiulortodox.wordpress.com/2010/08/19/impotrivire/

Cândva l-am întrebat:

„Părinte Augustin, credeţi că prin marile lupte pe care le duceţi, va veni momentul când vor înceta carnavalurile, concursurile de frumuseţe, spectacolele imorale,  cărţile şi revistele anticreştine, scandalurile din spaţiul bisericesc şi că clericii noştri vor deveni asemenea Sfinţilor Părinţi ai Bisericii?”

Eram foarte curios ce va răspunde.

Şi părintele Augustin, un om prin excelenţă realist, mi-a răspuns.

„Nu sunt atât de naiv să cred că răul cu multe chipuri din societate şi din Biserică va înceta, oricât de multe predici am ţine.

Altul este scopul meu:

Prin predică, oral şi în scris, mă lupt să trezesc conştiinţa religioasă a credincioşilor şi înţeleagă că au drepturi şi în societate, şi în Biserică. Trebuie să înveţe, spre exemplu, au dreptul să ceară ca clericii şi mai ales episcopii să fie aleşi prin votul clerului şi al poporului.

Să înveţe că au dreptul şi datoria de a striga «nevrednic» la hirotonia unui nevrednic. conştientizeze că în spaţiul Bisericii creştinii nu sunt o masă mută de oi necuvântătoare, ci au cuvânt în alegerea păstorilor lor şi în administrarea Bisericii. Să înveţe că trebuie să îi combată pe trădătorii credinţei şi să se lupte pentru curăţirea Bisericii.

Creştinii laici pot încă să afurisească sinoade locale şi ecumenice, când sinoadele acestea nu exprimă adevărul Credinţei Ortodoxe.

Avem mari sinoade locale şi ecumenice care au fost afurisite de poporul credincios ca tâlhăreşti.

Cu alte cuvinte, urmăresc prin predici şi prin luptele împotriva răului ca poporul evlavios să dobândească o vie conştiinţă bisericească şi să înveţe că nu este responsabil să-şi mântuiască doar «sufleţelul său», dar este împreună-răspunzător cu toţi credincioşii, clerici şi laici, pentru ce se întâmplă în Biserică. Adică, este nevoie stringentă ca poporul evlavios să înveţe să se împotrivească! (Acesta a fost răspunsul părintelui Augustin, însă nu cuvânt cu cuvânt).”

VIDEO – Patriarhul TEOCTIST despre FILIOQUE intr-o gretoasa emisiune pro ECUMENISM: “si asa si asa contine acelasi adevar” …

SACCSIV - blog ortodox

Aminteste ca a fost in 1984 la Conferinta Bisericilor Europene. Mai multe despre intalnirile sale cu papa, inca inainte de 1989, le puteti citi la:

De cate ori s-a intalnit Patriarhul Teoctist cu papa Ioan Paul al II-lea?

The Conference of European Churches (Conferinţa Bisericilor Europene) este afiliata World Council of Churches (Consiliul Mondial al Bisericilor), ambele cu sediul la Ecumenical Centre din Geneva, Elvetia. Ca si sora lor americana, National Council of the Churches of Christ in the USA (Consiliul National al Bisericilor lui Hristos din SUA), au fost infiintate imediat dupa al doilea razboi mondial (1948, 1950, 1959), caci nu se putea rata extinderea conceptului de unire globala (pe care se pedala intens atunci) si la nivel religios, odata cu crearea ONU (pas important in constructia edificiului viitorului GUVERN MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE).
Consiliul National al Bisericilor lui Hristos din SUA finantat de … ROCKEFELLER

Incepand cu min. 6…

View original post 269 more words

Minunea cu Sfanta Cruce de pe fata Sfantului Arsenie Boca

Stefan Stancu
7 Februarie la 00:09

25.01.2015 – Protest pasnic impotriva ecumenismului
( Procesiune cu Sfintele Icoane ) in jurul catedralei Patriarhale de
pe dealul Mitropoliei .

La sfarsit trebuia sa facem o poza de grup si imi cade Icoana din
mana si se zgariease putin , apoi zic “acesta este un semn“ si am
facut poza de grup .

Dupa doua zile primesc pozele printre care si aceasta poza , iar o
Icoana parea mai luminoasa , am marit imaginea si vad
( Preot Matei Vulcanescu ) semnul crucii pe fata Parintelui Arsenie
Boca .
Oare un “inselat“ poate face o astfel de minune cu semnul crucii ?
Stim toti ortodocsii , ca diavolul se teme de semnul crucii .

https://ortodoxiacatholica.wordpress.com/2012/11/28/parintele-arsenie-boca-sfant-sau-inselat-nu-vreau-sa-pronunt-o-sentina-ci-dor-ridic-cateva-intrebari-pentru-care-daca-parintele-arsenie-ar-fi-sfant-nu-ar-avea-de-ce-sa-se-supere-e-vorba-de-dreap/

“Doamne, armă asupra diavolului Crucea Ta o ai dat nouă, că se
îngrozeşte şi se cutremură, nesuferind a căuta spre puterea ei, că
morţii a sculat şi moartea o a surpat, pentru aceasta ne închinăm
Îngropării Tale şi Învierii.” (din slujba Sfântului Maslu)
_________________

Iata ca Dumnezeu v-a raspuns prin predica unui catolic (papistas) la
subiectul : Parintele Arsenie Boca, sfant sau inselat? Nu pronunt o
sentina, ci doar ridic cateva intrebari, pentru care, daca parintele
Arsenie ar fi sfant, nu ar avea de ce sa se supere, fiind vorba de
Dreapta Credinta, iar nu de cautarea nodului in papura.

https://www.facebook.com/video.php?v=753532404685129&fref=nf

__________________

Va rog sa descarcati prima imagine si sa o mariti .
Va rog sa ma iertati pe mine (Stefan Stancu) prea-pacatosul ,
Parinte Matei Vulcanescu !
( https://www.facebook.com/mateivulcanescu.ortodoxiacatholica)

Va rog, sa ma pomeniti si pe mine in rugaciunile dumneavoastra ,
prea-cucernice Parinte Matei Vulcanescu , sa ma lumineze Domnul , ca sa nu mai imi permit , sa va raspund niciodata .

Doamne ajuta !

============
============

Alexandru Voicescu Hulitorii greu se întorc ptr că ei hulesc tocmai
harul de care au nevoie ca să vadă Adevărul

Pavel Robert Stefan , la a doua poza nu crezi ca si blitzul are
rolul lui . Zic si eu acum .

Stefan Stancu Robert ,a doua poza, este prima marita . Descarca poza
, mareste-o si vezi daca este blitz , apare si la celelalte Icoane .
Poza a fost facuta fara blitz .

—–

Pozele

http://postimg.org/image/7frpk4n6t/

http://postimg.org/image/towjacsy3/