Citate din Ortodoxie

CUVANT II
Care învaţă pe creştini, că nici de cum nu se cade a cânta cu organe, nici
să joace şi să cânte din gură.

Vai! celor ce se scoală dimineaţa şi umblă după „băutură beţivă, aşteptând până seara,
că vinul îi va arde pe ei. Cu chitare, cu alăute, cu timpane şi cu fluiere beau vinul; iar spre
lucrurile Domnului nu caută, şi lucrurile mâinilor Lui nu le socotesc. Pentru aceasta s-a luat în
robie poporul meu, ca n-a cunoscut pe Domnul şi mulţi au murit de foame şi de sete de apă. Şi
şi-a lărgit iadul lăcomia sa, şi şi-a deschis gura sa fără de încetare” (Is. 5; 11-14).
Iată iubiţii mei creştini, ce înfricoşate cuvinte a grăit Duhul Sfânt prin proorocul Isaia
împotriva celor ce mănâncă si bea cu alăute şi cu timpane! Iată care este hotărârea înfricoşată
dată de Dumnezeu asupra celor ce cântă cu felurite organe, joacă şi cântă din gură! Iată cât de
jalnice sunt glasurile care strigă Atotţiitorul, văicărind pe toţi cântătorii din organe, pe toti
jucătorii şi pe cei ce cântă din gură. Vai! zice şi amar celor ce se scoală de dimineaţă din somn,
şi aleargă să bea rachiu. Vai! celor ce zăbovesc în cârciumi până seara, pentru că vinul şi
rachiul îi va arde de tot! Aceştia beau vinul cu alăute, cu chitare, cu timpane şi cu fluiere, iar la
poruncile Domnului nu voiesc să caute, şi lucrurile lui Dumnezeu nu le socotesc. Pentru
aceasta poporul meu se va robi, si mulţi din ei vor muri de foame si de sete; pentru că nu
cunosc, nici se tem de Domnul şi iadul s-a deschis şi şi-a lărgit gura ca să-i primească.

20. Care sunt certările celor ce cântă din organe şi care joacă
Deci, fraţii mei creştini, vă ajunge vremea cea trecută până acum, în care aţi cântat din
organe, aţi jucat şi aţi cântat din gură, nu ca nişte creştini sfinţi şi fii ai lui Dumnezeu, ci ca
nişte necredincioşi şi păgâni; de acum înainte, urâţi acestea din toată inima voastră ca să nu
cădeţi sub înfricoşata osândă, afurisanii, blestem şi dumnezeasca urgie cea hotărâtă de sfinţii
Apostoli şi sinoadele ecumenice, şi de Dumnezeu, împotriva celor ce fac aceste fapte
nelegiuite. Că sf. Apostoli afurisesc8
pe lirişti, pe viorişti, pe jucători şi pe toţi cântătorii din
organe şi începătorii de jocuri, zicând în aşezământurile lor: „Dacă vreun bărbat sau femeie,
care a fost începător de jocuri, va veni la credinţă, sau jucător, sau luptător în privelişte, sau
din cei ce cântă din fluier, sau chitaragiu sau viorist, sau învăţător de jocuri, ori să înceteze, sau
de nu, să se lepede” (Cart. 8, Cap. 32). Acum dacă Apostolii leapădă pe necredincioşii
muzicanţi sau scamatori şi nu-i primesc la credinţa lui Hristos, de nu mai întâi vor înceta de la
aceste jocuri, cu atât mai mult leapădă pe credincioşii care joacă acestea.

La Botez creştinii au dat făgăduinţă să nu cânte din organe, nici să joace —
Căci cânteciie şi jocurile sunt pompă a satanei
Pentru aceasta cu toată dreptatea se cade a numi cineva cântecele din organe, jocurile şi
cântecele din gură, şcoala satanei, căci satana şi diavolul este cel întâi învăţător, iar slujitorii
lui, dracii, sunt subînvăţători. Cei întâi şcolari însă, sunt cei ce cântă cu viorile şi cu alte
organe; iar elevi şi eleve, sunt bărbaţii şi femeile care joacă şi cântă din gură. Lecţiile care se
predau la şcoala aceasta sunt: desfrânarea şi neruşinarea, ruşinoasele cuvântări si nebunestile
grăiri, curviile şi preacurviile, sodomiile şi orice alt păcat.

Se cade încă a numi cineva cântecele şi jocurile sport (întrecere) şi luptă a diavolului;
iar loc al nevoinţei şi stadie, este casa în care se lucrează şi se săvârşesc acestea; răsplătitor
însă şi dătător de cununi, care sade pe scaunul cel înalt al casei, este diavolul.
Privitori ai sportului, sunt toţi dracii care privesc şi se bucură; iar luptători şi nevoitori sunt
jucătorii şi cei ce cântă din organe şi din gură, fie bărbaţi, fie femei. Şi oricine din aceştia,
cântă din organe sau joacă, sau cântă din gură mai bine decât altul si-l întrece, primeşte în loc
de cunună, păcatul şi veşnica muncă. Pentru aceasta prea potrivit şi prea înţelepţeşte a zis
hotărâtor dumnezeescul Ioan Gură de Aur, că, unde se fac hore si sunt orchestre, acolo
negreşit, este şi diavolul; „Eu îndrăznind, dau pe faţă că, unde este dans, acolo e şi diavolul; şi
că curvia, nu numai înverşunaţi face, ci şi ucigători de nevinovaţi”

Pravila Bisericeasca ieromonah Nicodim Sachelarie 1. Nu se cuvine ca persoanele   sfintite,sau clerici,sau monahii sa se scalde in baie cu femeile,si nici vreun LAIC ,deoarece acum aceasta prihanire este cea dintai la pagani.Iar de se va dovedi cineva facand aceasta, de va fi cleric sa se cateriseasca, iar de va fi LAIC sa se afuriseasca- sinod VI ecumenic can. 77 ,Laodiceea can. 36
2. Preotul de se va spala sau va merge la baie, acela nu poate nici sa faca liturghie intru acea zi, nici nu are voie dupa liturghie sa se spele,nici mireanul de se va spala sau va merge la baie nu poate sa i se dea Dumnezeiestile Taine ,iar daca se va impartasi , nici atunci nu poate sa mearga sa-si lase sange, nici preotul, nici mireanul, fara de se va intampla boala mortii intr-a acea zi patimind pentru viata-si ; -Pravila lui Matei Basarab
——-
Sf. Arsenie Boca : Tinerele fete, după 20 de ani să se căsătorească, să nască copii, căci ispitele sunt mari. Singurătatea nu e bună; și o fată poate cădea ușor.

Sf.Arsenie Boca : Pantalonii la femei – mult mai grav ca lipsa de basma la rugăciune
——–
„Cu oamenii cu multe griji și iubitori de materie să nu îți placă să locuiești, ci locuiește sau singur, sau cu frați neiubitori de materie și de același cuget cu tine. Că cel ce locuiește cu oamenii iubitori de materie și cu multe griji, vrând-nevrând va face și el tovărășie cu ei și va sluji poruncilor omenești.”                                   (Evagrie Ponticul)
——–
Sf Nicodim Aghioritul :
Trei pedepse înfricoşează Dumnezeu cu aceste cuvinte, să dea celor ce cântă din
organe, joacă şi cântă din gură: 1) Robia: „Pentru aceasta s-a luat în robie poporul meu”; 2)
moarte de foame si de sete: „Si mulţi au murit de foame si de sete de apă”; şi 3) munca şi osânda, jos în Iad: „Şi şi-a lărgit iadul lăcomia sa şi şi-a deschis gura sa fără de încetare”.
Toate trei pedepse sunt într-adevăr înfricoşate şi groaznice, căci nu pedepsesc numai trupul, ci
şi sufletul; nu pedepsesc numai în viaţa aceasta, ci şi în cea viitoare.
Sa luam aminte la magar!
——–
Avva Pimen l-a intrebat pe un Avva Nistheroos de unde a dobandit o asemenea virtute, incat orice tulburare s-ar fi intamplat in chinovie el nu deschidea gura, nu se amesteca, nu judeca pe nimeni.
El a raspuns:
– Iarta-ma, avva. Cand am intrat, la inceput, in chinovie, am zis cugetului meu: “Tu si un magar sunteti una. Asa cum magarul lovit nu scoate nici un cuvant, nu ocaraste si nu judeca si nu raspunde nimic, tot asa si tu.” Cum zice psalmul: “Ca un dobitoc m-am facut in fata Ta si tot timpul voi fi cu Tine.”
———–
Părintele Dumitru Stăniloae despre Maica Domnului : “Necontenit se repetă refrenul : ” Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pre noi!” Niciodată nu i se  spune însă : ” Miluiește-ne pre noi!” Prin această expresie, adresată numai lui Dumnezeu, se afirmă credința că noi depindem întru totul de mila lui Dumnezeu. ” Mântuiește-ne” adresat Maicii Domnului nu are sensul de mântuire, ca operă înfăptuită de Hristos, ci de “scăpare” sau ” izbăvire” din diferite greutăți, necazuri, primejdii, ispite, care au și ele o legătură cu mântuirea.”
———
“Sa lepadam orice povara si pacatul ce grabnic ne impresoara”, fiindca pacatul ne face sa ne impiedicam, sa cadem. El trebuie lepadat impreuna cu povara noastra si, “cu rabdare, sa alergam cu staruinta la lupta care ne sta inainte”, cu multa rabdare, fiindca stim ca staruinta oricarui crestin este grea, dificila. Si stim ca Hristos a spus: “In lume necazuri veti avea, dar indrazniti, Eu am biruit lumea!” Pe aceasta cale a durerii vom merge cu totii.” (Sfantul Luca al Crimeei)

———
Sfântul Macarie de la Optina-Sfaturi pentru mireni pag.49: Cu privire la asigurarea de viață nu pot sa-ți dau vreun sfat; în sfințitele cărți nu am citit nicăieri despre așa ceva. Treaba aceasta nu e de mintea mea; atât doar pot spune, că aici se vădește necredința în Pronia dumnezeiască și ideea noastră că ne putem asigura în mod artificial pe noi înșine sau familia noastră. Nu îți pot interzice, dar nici nu te sfătuiesc să faci asta și cu atât mai mult nu îți pot da binecuvântare. Cel mai bun mijloc de a ne asigura este porunca lui Dumnezeu : căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și toate acestea se vor adăuga vouă(Mt. 6, 33).
——
Cuviosul Anatolie de la Optina, pag.86 : “…să-ți sădești în inima fragedă și delicată Numele cel preadulce, scânteia micii rugăciuni: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătoasa! Și atunci ai să ai parte de cea mai mare bucurie, de veselia ce nu are sfârșit. Atunci când Iisus Se va sălășlui în inima ta, n-ai să mai ai nevoie nici de Roma, nici de Ierusalim.

Pag.88 : Că păcătuiește omul – vedem, dar că se căiește – nu”.

Pag. 102 :  ” Sfântul a citat din vechime: ca să lucreze și să păzească, pentru că Scriptura spune că Domnul, făcându-l pe Adam, I-a așezat în rai, să-l lucreze și să-l păzească. Și aici , Sfântul Nil Sinaitul prin lucrarea raiului numește rugăciunea, iar prin păzire – neprimirea gândurilor rele după rugăciune“.La fel și Cuviosul Dorotei scrie ca primul om zidit, așezat de Dumnezeu în rai, se găsea în rugăciune, după cum arată el în întâia sa învățătură.  
——
Zis-a avva Antonie: “Parintii cei de demult, cand mergeau in pustie, intai se vindecau pe ei insisi si, facandu-se doctori alesi, vindecau si pe altii. Iar noi, iesind din lume, mai inainte de a ne vindeca pe noi insine, indata incepem a vindeca pe altii. Si, intorcandu-se boala asupra noastra, se fac noua cele de pe urma mai amare decat cele dintai; si auzim de la Domnul: ‘Doctore, vindeca-te mai intai pe tine insuti.'” (Patericul egiptean)
—-
Sf.Ioan Gură de Aur :

Nu că ar fi ruşine să bei vin: oh, nu! astea
sunt învăţături de eretici, dar pentru că nu socotea că e o ruşine să nu poţi întrema un mădular
bolnav fără ajutorul vinului.

Acest Ioc (din Psalm) ne este folositor şi împotriva ereticilor cari învinovăţesc făptura lui
Dumnezeu: căci dacă vinul ar fi fost dintre lucrurile oprite, Pavel nu l-ar fi îngăduit, nici n’ar fi
zis că trebuie să ne slujim de el. Şi nu numai împotriva ereticilor, dar chiar împotriva acelor fraţi
cari după ce au văzut pe alţii înjosindu-se din pricina băuturii, în loc să-i ocărască pe aceia,
ponegresc poama dată de Dumnezeu, zicând: Să nu fie vin. Iar noi să le răspundem: Să nu fie
beţie
. Căci vinul e lucrul lui Dumnezeu, iar beţia e lucrul diavolului, nu vinul face beţia, ci
necumpătarea face beţia; nu învinovăţi făptura lui Dumnezeu, ci sminteala tovarăşului tău de
robie. Ci tu, nevoind să pedepseşti şi să îndrepţi pe cel care păcătuieşte, batjocoreşti pe
binefăcătorul (tău).

12. Dar pentru că a venit acum vorba despre hulă, vreau să cer de la voi toţi o singură răsplată
pentru această cuvântare: ca să-mi mustraţi pe cei care hulesc în cetate. Dacă auzi pe cineva
hulind la răspântie sau în for, du-te la el şi dojeneşte-l; şi chiar dacă trebuie să-l loveşti, nu
pregeta: isbeşte faţa lui cu palma, loveşte gura lui, şi sfinţeşte-ţi mâna ta prin această lovitură
. Şi
dacă te va învinovăţi cineva şi te va duce la judecată, nu te împotrivi; şi dacă judecătorul de pe
tribunalul lui îţi va cere socoteală, spune-i fără sfială, că a hulit pe Regele îngerilor. Căci dacă
trebuie pedepsiţi cei cari hulesc pe regele pământului, cu atât mai vârtos cei cari îl batjocoresc pe
acela (al cerului). Este o fărădelege obştească, este o nedreptate care-i priveşte pe toţi şi îi e îngăduit orişicui să fie pârîtor. Să afle şi creştinii şi păgânii, că creştinii sunt mântuitorii cetăţii,
epitropii, supraveghetorii şi învăţătorii ei, şi să afle acest lucru şi cei desfrânaţi şi stricaţi, că
trebuie să se teamă de slujitorii lui Dumnezeu, pentru că, dacă altă dată mai încearcă să grăiască
aşa ceva, să se uite mai întâi în toate părţile şi să se teamă şi de umbra lor, de frică să nu-i auză
vreun creştin şi apoi să sară asupra lor şi să-i pedepsească cu străşnicie.
N’ai auzit ce a făcut
loan? A văzut pe un tiran stricând legea căsătoriei, şi fără sfială i-a spus în mijlocul pieţei: „Nu ţi-

e îngăduit să ţii soţia fratelui tău Filip” (Marcu 6, 18). Eu însă nu te-am dus la tiran, nici la
judecător, nici despre căsătorie nelegiuită, nici fiind vorba de tovarăşi de robie batjocoriţi, ci
despre hulă faţă de Domnul pentru care îţi cer să pedepseşti pe cel de un rang cu tine. Dacă ţi-aş
fi zis: „Pedepseşte şi îndreaptă pe regii sau judecătorii ce calcă legea, n’ai spune oare că am

înnebunit? Şi totuşi loan a făcut aceasta, ceea ce înseamnă că lucrul nu e de loc peste puterile
noastre. Acum cel puţin îndreaptă pe tovarăşul tău de robie, sau pe cel deopotrivă cu tine; chiar

dacă e nevoie să mori, nu pregeta să îl dojeneşti; aceasta va fi pentru tine o mucenicie, pentru că

şi loan a fost mucenic. Nu i s’a poruncit să aducă jertfă, nici să se închine la idol, ci şi-a pus
capul pentru legile călcate în picioare
; deci şi tu luptă-te pentru dreptate până la moarte, şi
Dumnezeu se va lupta pentru tine
. Să nu-mi spui vorba aceea răsuflată: „Ce are asta de-a face cu
mine? Nu e nimic între mine şi el”. Numai cu diavolul n’avem a împărţi nimic, însă cu toţi
ceilalţi oameni avem multe lucruri care ne leagă laolaltă. Căci ei se împărtăşesc din aceeaşi fire
ca şi noi locuiesc acelaşi pământ, se hrănesc cu aceleaşi mâncări, au acelaşi Stăpân, au primit
aceleaşi legi, sunt îmbiaţi la aceleaşi tunuri ca şi noi. Vorba ta e o vorbă satanică, o cruzime
diavolească. Deci să nu spunem aşa ci să arătăm fraţilor grija care se cuvine. Eu însă un lucru vă
făgăduiesc şi vă chezăşuiesc vouă cu tot dinadinsul: dacă voi toţi, ce sunteţi de faţă, aţi vrea să vă
îngrijiţi de mântuirea cetăţenilor oraşului acestuia, în scurtă vreme se va îndrepta toată cetatea,
deşi numai foarte mică parte din ea e acum aici, o parte foarte puţin numeroasă ca mulţime, însă
cuprinsă de cea mai mare evlavie. Să împărţim deci mântuirea fraţilor noştri; căci e de ajuns un
singur om înflăcărat de râvna (credinţei), ca să îndrepte tot poporul.

——-
Serafim Rose :  E fapt dovedit ca oamenii lumești și chiar
monahii fără discernământ duhovnicesc sunt mai întotdeauna atrași de mincinoși, impostori, ipocriți și de toți cei care sunt înșelați de demoni, considerându-i sfinți
sau slujitori sinceri ai lui Dumnezeu.

…nu trebuie să căutăm lucruri spectaculoase, precum minunile. Din
întâmplarea cu Sfântul Nichita, relatată mai sus, știm că aceasta este cea mai rea
cale de apropiere (de Dumnezeu, n. red.) și duce la înșelare. Calea cea dreaptă se
află în inima care încearcă să se smerească
și știe doar că suferă și că trebuie să
existe cumva un adevăr mai înalt care nu numai că o poate ajuta în acestă suferință, dar o și poate aduce într-o cu totul altă dimensiune.

Răspuns: Sfântul Duh a fost trimis de Domnul nostru Iisus Hristos în ziua
Cincizecimii, la cincizeci de zile de la Învierea sa și la zece zile de la Înălțarea Sa
la cer, pentru a rămâne cu Biserica până la sfârșitul veacurilor. Din punct de vedere
istoric, acolo a întemeiat El Biserica.

Până astăzi, Duhul Sfânt lucrează în Biserica Ortodoxă. În practicile celor
mai multe dintre grupurile protestante din Occident arareori se mai pomenește de
taine, astfel încât nu puteți căuta cu adevărat harul Duhului Sfânt în ceva ce nu e
considerat Sfântă Taină nici de către înșiși adepții practicanți. Desigur, romano- catolicii și alte câteva grupuri consideră că au Taine. Dar eu vă spun că adevăratele Sfinte Taine, în sensul în care le-a instituit Hristos, sunt de găsit doar în Biserica

Ortodoxă.

Întrebare: Așadar, oamenii care n-au auzit de Hristos nu au acces la adevăr?
Răspuns: Cei ce n-au auzit niciodată de Hristos? Este treaba lui Dumnezeu
să-i judece. Nici in Vechiul Testament nu auziseră oamenii de Hristos, dar El a

venit și le-a predicat în iad. Și Sfântul Ioan Botezătorul a ajuns înaintea lui Hristos

în iad și, credem noi, a predicat că Hristos va veni acolo ca să-i elibereze pe toți cei
care doreau să fie eliberați,
care doreau să creadă în El. Așa că Dumnezeu poate
dezvălui adevărul celor ce n-au avut niciodată șansa să-l audă: adică celor care n- au respins Evanghelia, ci doar nu au auzit de ea. Dar odată ce am acceptat revelația
devenim, bineânțeles, mult mai responsabili. O persoană care acceptă revelația lui

Dumnezeu-întrupat și apoi nu trăiește în conformitate cu ea este mai rea decât orice

preot păgân sau ceva asemănător.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s