Părintele Justin despre pictura Părintelui Arsenie Boca

Cu ani în urmă câţiva dintre noi l-am întrebat pe Părintele Justin despre Părintele Arsenie Boca câteva lucruri care ne nedumereau. Nu am fost singurii, multă lume a întrebat şi a primit răspuns după puterea fiecăruia. În deliberările pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca au apărut foarte multe mărturii, atît despre lucrările dumnezeieşti săvîrşite în vieţile oamenilor prin credinţa sa, cît şi contestări înverşunate. Mănăstirea noastră nu are o opinie unilaterală despre un subiect atît de complex precum viaţa, personalitatea şi activitatea Părintelui Arsenie Boca, însă ne vom aduce, încet încet, şi noi contribuţia de mărturii, în măsura în care ne va lumina Dumnezeu. Deocamdată însă nu ne exprimăm nicidecum opiniile şi mărturiile noastre personale, ci numai ceea ce ne-a răspuns Părintele Justin. Răspunsurile Cuvioşiei Sale sunt în număr mare, date multora dintre ucenicii şi ucenicele sale. Redăm doar cîteva, pentru început:

Întrebare: Care sunt scrierile autentice ale Părintelui Arsenie, şi cum să le diferenţiem de sutele de scrieri care i se atribuie? Fiindcă nu poate fi judecată ortodoxia cugetării cuiva pe textele altcuiva.

Răspuns: Cărţile scrise de Părintele Arsenie sunt numai două: Cărarea Împărăţiei şi Cuvinte vii. Restul sunt probabil compilaţii alcătuite de alte persoane, modificate sau cu totul inventate de aceia. Ortodoxia Părintelui Arsenie se poate căuta în cele două cărţi ale sale.
Întrebare: Cum se explică mulţimea erorilor din erminia picturii de la Drăgănescu?

Răspuns: Drăgănescu este o expresie a artistului. Dar este o greşeală pe care Dumnezeu i-a iertat-o, pentru mulţimea uriaşă a faptelor lui bune din restul vieţii sale. Sunt convins că s-a pocăit de acele picturi, dar n-a mai fost vreme să schimbe ceva.
Întrebare: Deci pictura de la Drăgănescu nu reflectă gândirea dogmatică a Părintelui Arsenie? Seamănă perfect cu pictura post-modernă din America şi Rusia anilor 50!

Răspuns:  Faptele lui, minunile lui, puterea lui Hristos din el, credinţa lui reflectă gândirea dogmatică a Părintelui Arsenie. Nu pictura de la Drăgănescu, care este cu totul aparte faţă de predania iconografică ortodoxă şi pe care n-o putem include în tradiţia ortodoxă, fiindcă este o artă înscrisă în curentul acesta post-modernist. La fel ca şi anumite texte imnografice ale lui Sandu Tudor, care n-a greşit dogmatic doar pentru că s-a exprimat cu un limbaj mai aşa… E pur şi simplu o latură a artiştilor din ei, necanonică, însă Dumnezeu i-a iertat pentru aceste lucruri necanonice, pentru mărimea dragostei lor faţă de El.
Întrebare: Şi cum să ne raportăm deci faţă de unicitatea aceasta a picturii de la Drăgănescu?

Răspuns:  Ca faţă de orice patrimoniu cultural, dar nu poate fi integrat în tradiţia artei patristice. O parte a poeziei lui Radu Gyr este diferită de atitudinea ortodoxă, canonică, dar existenţa acelor poezii nu înseamnă că Gyr nu era ortodox.
Întrebare: Dar de ce sunt aşa de vehemenţi unii Părinţi împotriva Părintelui Arsenie?

Răspuns: Păi, l-au judecat într-un anume moment şi au rămas la acel moment, nu au privit viaţa lui în ansamblu.
Întrebare: Unii spun că Părintele Arsenie, cât era în închisoare, s-a dezis de ataşamentul său faţă de doctrina naţionalistă pe care o iubea.

Răspuns: Dacă s-ar fi dezis, nu l-ar fi prigonit comuniştii toată viaţa.
Întrebare: Părintele Arsenie Papacioc spune că nu respecta canoanele vieţuirii monahale – era apropiat de Maica Stareţă, purta haine mireneşti.

Răspuns:  Şi Părintele Arsenie (Papacioc) e apropiat faţă de Maica Stareţă. Şi eu sunt apropiat de Maica Stareţă! (Zâmbeşte) Orice duhovnic de mănăstire de maici trebuie să fie apropiat de cea care păstoreşte sufletele celor pentru care el se chezăşuieşte. Dar ce e important e că o viaţă în prigoană nu se judecă la fel cu o viaţă în care omul are libertate de mişcare şi de exprimare. Părintele Arsenie Boca n-a ales de bună voie să calce anumite canoane; a fost silit de împrejurări, la fel ca şi noi, cei din închisori. Noi n-am avut cum să ţinem canoanele, şi am purtat haine mireneşti vărgate ani de zile. E vorba de o situaţie grea, de prigonire. Părintele Arsenie era un mare ascet.
Întrebare: Dar de ce şi-a pictat propriul chip în icoanele Sfinţilor?

Răspuns: Neputinţa lui ca artist. Foarte mulţi iconari fac această greşeală inconştientă. De exemplu, marele şi neîntrecutul iconar Pansellinos! Toţi Sfinţii lui seamănă cu el!
Întrebare: Cine este Părintele Arsenie Boca pentru Biserică, pentru noi ca ţară?

Răspuns:  Este un apostol cu o lucrare uriaşă, care creşte mereu. Toate greşelile lui i s-au iertat pentru această lucrare mare, şi nu numai că i s-au iertat, dar mijloceşte pentru iertarea greşelilor noastre.
Întrebare: Şi ce facem totuşi cu aceste picturi neortodoxe, că lumea le ia ca direcţie de urmat, le multiplică, etc.?

Răspuns: Le evităm. Icoanele adevărate făcute de Părintele Arsenie sunt oamenii pe care i-a întors la Hristos şi la Ortodoxie. Aceia sunt icoanele lui reale. Sunt şi unele din cele pictate, dar mai puţin.
Întrebare: Dar cu mulţimea de fanatisme şi obiecte de cult care sunt folosite în comerţul acesta bisericesc cu privire la Părintele Arsenie ce e de făcut? Circulă nişte picturi pietiste, făcute de oameni credincioşi, dar tare netalentaţi. Tot felul de tablouri, brăţări, lucruri din acestea. Seamănă cu arta monofizită, n-au nici o legătură cu cea ortodoxă, ca şi cântarea bisericească din Ardeal.

Răspuns: Standardizarea artelor bisericeşti e treaba ierarhilor. Noi avem doar datoria să încurajăm arta tradiţională ortodoxă.
Întrebare: Cum să ne purtăm faţă de Părintele Arsenie?

Răspuns: Cu aceeaşi evlavie ca faţă de toţi Părinţii Bisericii Ortodoxe. Nu cu mai multă, dar nici cu mai puţină.
Întrebare: Dar cum să ne purtăm faţă de oamenii care au păreri extreme (pro sau contra) faţă de el?

Răspuns:  Cum să vă purtaţi? Cu dragoste, măi! Cu dragoste!…
(Relatare din însemnările noastre; vor urma şi altele. Dacă aveţi înregistrări cu Părintele Justin pe acest subiect, vă rugăm să ni le faceţi cunoscute.)
sursa:  http://manastirea.petru-voda.ro/2015/12/01/parintele-justin-despre-pictura-parintelui-arsenie-boca/

Advertisements

etichetă de MORT

Decizia a fost criticată de Claudiu Palaz, vicepreședintele Consiliului Județean Constanța: Cea mai neinspirată idee! Cum „să-i dai speranță” bolnavului cu o astfel de soluție? Omul ăla vine la spital să se facă bine, iar tu îi „pui etichetă de MORT”! Soluția asta nu este una cu care să te lauzi.

—-eticheta cu cod de bare-666

—-banda magnetica de la card-666

Nicolae Zurnazoglu Cuviosul Paisie Aghioritul, Marturii ale inchinatorilor,Ed. Evanghelismos Bucuresti 2006 pag 132

Intr-o vreme voiam sa-mi iau o cartela de credit pentru supermarket si una ptr. banca. Am imprumutat una de la un prieten si am mers in Sf Munte sa i-o arat Parintelui Paisie :

 ” Gheronda te rog sa-mi spui daca este bine sa iau o astfel de cartela, i-am spus. 

Nu binecuvantatule, aceasta nu este pecetea lui antihrist. Dar priveste la aceasta dunga neagra ce se afla sub nume. Iti place SA PORTI DOLIU FARA SA AI INMORMANTARE?

 Nu, i-am raspuns.

Ei ,atunci sa nu o iei

”https://ayeaye20.wordpress.com/2014/04/17/cuviosul-paisie-aghioritul-cuvinte-duhovnicesti-ii-trezire-duhovniceasca/

Sfântul Ioan Damaschin nu comuniunii cu cei ce cred altceva si anathema

Cartea: Ioan Damaschinul, Tradiție și originalitate în teologia bizantină ,editura Deisis, Pag.529:
6. Primesc și Sfintele Sașe Sinoade Ecumenice: primul de la Niceea,al celor 318 Parinți împotriva lui Arie triteistul; al doilea de la Constantinopol,al celor 250 de Părinți împotriva lui Macedonie pnevmatomahul; al treilea de la Efes, al celor 200 de Părinți împotriva lui Nestorie, divizatorul subzistenței/ipostasei lui Hristos Dumnezeu, adoratorul umanității,   gânditorul pătrimii și dușmanul celei cu adevarat Născătoarei de Dumnezeu; al patrulea de la Chalcedon al celor 630 de Părinți împotriva lui Eutihie și Dioscor teopashiliții; al cincilea de la Constantinopol, al celor 164 de Parinți împotriva lui Origen, bătrânul flecar, și al șaselea preasfânt și preaortodox Sinod al celor 289 de Parinți din marele Constantinopol, adunat împotriva lui Serghei, Cyrus, Pavel, Petru si Pyrrhus, a lui Macarie  Stefan ucenicul lui; și îmbrățișez toate cele definite de ele  primind toate cele primite de la ele și resping și anatematizând toate cele respinse de ele și orice erezie de la Simon Magul pâna la cele puse în mișcare acum împotriva Sfintei Biserici a lui Hristos Dumnezeul nostru.7.Și jur pe sfânta, de-o-ființă și închinată Treime, fără nici un vicleșug, că așa gândesc și nu primesc nimic altceva afară de acesta și nu voi intra în comuniune cu cineva care crede altceva și nu mărturisește așa, îndeosebi cu maroniții, nici nu voi primi preot bigam în preoție sau în orice altă sarcină potrivită unui părinte. Mă jur că voi fi supus preasfintei Biserici catholice și apostolice a de Hristos iubitoarei metropole a Damascului și că în toate voi fi supus și ascultător sfinției tale și celor ce vor fi după ea întâi-stătători ai acestei preasfinte Biserici , și nu voi primi pe vre unul din maniheii scoși afară de sfinția ta afară de avizul și porunca sfinției tale. Mă jur că mă voi alinia și voi rămâne în sfintele canoane ale Sfinților Apostoli, ale Sfintelor Sinoade și ale sfântului arătător al celor dumnezeiești Vasile [cel Mare]. Toate acestea le voi păzi având îndrăznire în nespusele îndurări ale lui Dumnezeu și în rugăciunile voastre și cu această credință mă voi înfățișa înaintea tribunalului lui Hristos ca să dobândesc mântuirea Lui prin harul Său. Lui fie slava și puterea, împreună cu Părintele Său Cel fără început și cu Sfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Sfaturi duhovnicești

Cum trebuie să ne purtăm, noi creștinii ortodocși față de oamenii eretici?

Nu cumva socotind noi că iubim pe aproapele, să ne lăsăm călcați de cei străini de dreapta credință în Hristos, care voiesc a ne depărta pe noi de la Ortodoxie și a ne impune credința lor cea strâmbă și eretică. Iar dacă voiesc a ne ataca credința noastră cea sfântă sau Sfânta Tradiție a Bisericii Ortodoxe, atunci trebuie să o apărăm cu toată puterea până la moarte, după cum zice Sfântul Nicodim Aghioritul în Războiul nevăzut.

Se cade, așadar, oricărui preot ortodox și oricărui creștin al Bisericii noastre dreptmăritoare, să fie un bun ostaș al lui Hristos cu toată evlavia și cu mânie bărbătească și tare să apere, prin cuvânt și prin scris, adevărul dreptei noastre credințe. Nu se cuvine a fi blând acolo unde nu trebuie a te purta cu blândețe. Același lucru ne învață și sfântul Pimen cel Mare, zicând: „ Se cade nouă a răbda toate, măcar de ne-ar scoate cineva și ochii sau ne-ar tăia mâna noastră cea dreaptă, iar dacă cineva voiește a ne depărta și a ne despărți pe noi de Dumnezeu, atunci să ne mâniem“ (Pateric, Cuvântul 118).

​Părintele Augustin Kandiotis despre episcopii din vremea sa

“Din nefericire, puţinii episcopi buni care există sunt fricoşi, nu au puterea morală de a se lupta! Tremură, se tem să nu fie caterisiţi!

„Cei care au în ei o mică evlavie, care cred în Dumnezeu, aud de demnitatea episcopală şi sufletul lor se cutremură! […] [De aceea] i-a şi luat cu forţa poporul şi i-a făcut episcopi! L-a luat pe Marele Vasile cu forţa, l-a luat pe Ioan Gură de Aur cu forţa, l-au apucat pe Atanasie cu forţa… Acum, ei înşişi apucă cu forţa demnitatea episcopală! Iată marea diferenţă. […] Şi vă întreb: De la astfel de episcopi (vlădici), care au intrat nu pe uşă, ci pe fereastră, printre cărămizi, poţi să aştepţi altceva? Pentru că pentru a deveni cineva episcop (vlădică) trebuie să fie chemat de Dumnezeu sau chemat de popor. Pe aceştia nici Dumnezeu nu i-a chemat, nici poporul nu i-a ales! Şi, în general, astăzi, în Biserica noastră, pe episcopi nici Dumnezeu nu-i cheamă, nici poporul nu-i alege. […]

Hristoforos Kalivas, un prieten de-al meu de suflet, o personalitate importantă, mi-a spus cu ani în urmă când discutam: „Bre, Augustine, nu ai înţeles ce se va întâmpla? Satana a folosit toate mijloacele pentru a distruge Biserica. Va unelti în vremurile din urmă şi o ultimă armă: Va îmbrăca preoţi şi vlădici persoane de sub stăpânirea sa. Le va pune engolpioane şi le va da cârje episcopale! Şi prin intermediul acestor arhierei va distruge Biserica”. […]

Cutreieră şi acţionează acum în Elada ereticii, cutreieră ateii, cutreieră toţi, pentru că nu avem o Biserică vie şi liberă, pentru că nu avem episcopi care să trăiască şi să moară pentru Credinţa noastră! Nu există! […]

Din nefericire, nu există astăzi un Gură-de-Aur, nu există astăzi un Vasilie, nu există un Grigorie de Nazianz. Din nefericire, puţinii episcopi buni care există sunt fricoşi, nu au puterea morală de a lupta! Tremură de cei răi, se tem să nu fie caterisiţi; şi sunt în stare să-i caterisească. Şi uită bunii episcopi că o caterisire este titlu de onoare pentru acela care este caterisit! [Din pricina ataşamentului faţă de Credinţă]. Caterisit a murit Gură-de-Aur, dar slava lui este veşnică în Biserică! De mii de ori să fiu caterisit de astfel de episcopi şi să merg în pustie şi să-mi plâng păcatele mele!

Luptatu-s-au deci toţi aceşti Sfinţi Părinţi. Astăzi nu mai există luptă. Clericii nu luptă. Nu există duh de luptă. Ce se va întâmpla? Lupta cade pe popor. Precum, din nefericire, toate greutăţile economice, impozitele, înrolarea în armată, sângiurile, muceniciile, toate cad pe poporul nostru, aşa şi greutatea acestei lupte, a celei bisericeşti, cade pe popor. […]

Câţi suntem elini credincioşi să stăm bine! Noi suntem Termopilele! Nu va trece papismul (romano-catolicismul), nu vor trece ereziile! Elada veşnică va trăi! […]

În ceea ce mă priveşte, nu ştiu [ce mă aşteaptă]; fie pustia, fie exilul, fie moartea, eu cel puţin armele nu le predau. Mă voi lupta până la sfârşit, ca să văd o Biserică măreaţă şi sfântă, precum au predat-o Părinţii noştri întru pomenire veşnică.”

(Fragmente din omiliile transcrise după înregistrări ale fostului episcop de Florina, Augustin Kandiotis, din cărţile „Creştinii în vremurile din urmă” şi „Trădarea Credinţei Ortodoxe” – Kozani, 2007)

Sf. Ciprian indeamna ca fratelui ce incalca canonul sa nu i se faca slujba inmormantarii si sa nu fie pomenit la rugaciunile de la altar 

Sfântul Ciprian Episcopul Cartaginei Scrisori, Edit. Sophia București 2011, pag. 24,25

II.1. Episcopii dinaintea noastră, cercetând cu sfințenie lucrurile și cu mintea prevăzând aceasta, au hotărât ca nici un frate, pe cale a se strămuta, din lumea aceasta, să nu numească pentru tutelă sau curatelă vreun cleric și, dacă cumva vreunul a facut-o, să nu se facă pentru acela, nici să se celebreze pentru adormirea lui sfânta slujbă. Căci nu este vrednic a fi numit în rugăciunea preoților la altarul Domnului, cel care a voit ca preoții și slujitorii lui Dumnenezeu să se îndepărteze de la altar.

2. Și de aceea, de vreme ce Victor,împotriva canonului dat de curând de către preoți în adunarea lor, a îndrăznit să numească tutore pe preotul Geminius Faustinus, nu trebuie să se facă la voi sfânta slujbă pentru adormirea lui, sau să se înalțe în biserică vreo rugăciune cu numele lui, încât hotărârea episcopilor, dată cu sfințenie și cu titlu obligatoriu, să fie păzită de noi și, totodată, să se dea pildă și pentru ceilalți frați, ca nimeni să nu mai îndepărteze pe preoții și pe slujitorii lui Dumnezeu de la altar și din biserică, ocupându-le timpul cu nevoințe lumești. Iar, pe de altă parte, de se va fi pedepsit ce s-a făcut acum, ne vom putea păzi, ca lucrul acesta să nu se mai facă.

——–

Sf. Ciprian zice clar cei ce le dau preotilor sarcini lumesti ca de exemplu sa fie tutore si prin asta ocupandu-i timpul cu cele lumesti si nu cu slujirea lui Dumnezeu(sa le fie ocupat timpul)  :

—– să nu se facă pentru acela, …pentru adormirea lui sfânta slujbă. Căci nu este vrednic a fi numit în rugăciunea preoților la altarul Domnului

—–nu trebuie să se facă la voi sfânta slujbă pentru adormirea lui, sau să se înalțe în biserică vreo rugăciune cu numele lui

Poezie

În Caraiman se instruiesc,,părinții”

Să-i judece pe mărturisitori.

Nu să jupoaie, nici să smulgă dinții,

Se pregătesc de-a fi răstignitori!

Păstori-inchizitori ”made in Creta”,

Vor adevărul iar crucificat.

Și pentru asta pregătesc ancheta

Și-anchetatori din regnul apostat.

Vai nouă! Vai și vouă, celor care

Să junghiați păstori vă pregătiți!

Ce duh întunecat de lepădare

Vă-ndeamnă-n frații voștri să loviți?

Ați fost contaminați-iată dovada !!!

Vreți cruciade, vreți să fiți ca ei !

Nu mai tăiați cu sabia ori spada,

Ne junghiați păstorii ca pe miei…

Păstorul ,,răzvrătit”ce niciodată

Nu vrea să-i faceți stâna–capiște,

E pregătit de,,frați”- jertfă curată,

Să se audă orga-n liniște!!

–Stai liniștită, oaie,tu,ca mine,

Planul e-n cancelarii perfectat

De moarte să fii pregătit,creștine!

E cârdul mioritic lepădat!

Spre Cruce, ortodoxule, privește !

Spre CEL ce-n Creta n-a fost invitat.

Stai tare! Nu te-nfricoșa! Mărturisește!

Avem PĂSTOR în ceruri de urmat.

Poți să-ți răscumperi azi viața toată

Tu ia aminte, oaie, la PĂSTOR !

Să spui, când te-or târî la judecată:

CA SĂ-NVIEZ CU TINE, DOAMNE, VREAU SĂ MOR !