Stilistii bosv/bosvr din România(1)

DECLARATIE

Subsemnatul,  ARHIEREU GALACTION CORDUN, cu domiciliul în Bucureşti, raionul Nicolae Bălcescu, str. Cuza Vodă nr. 2, Șeful Spiritual al Bisericii Pravoslavnice Tradiţionale de Răsărit (Biserica Ortodoxă de Stil Vechi), Declar și prin prezenta, în faţa clerului şi poporului din toate parohiile şi mînăstirile de pe teritoriul Republicii Populare Romîne, că : EU, Arhiereul Galaction Cordun, de bunăvoia mea şi nesilit de nimeni, am acceptat propunerea şi alegerea ce poporul a făcut în persoana mea, de a fi şeful spiritual al acestei Biserici, Arhiereul Ei, aşa cum am declarat Sfîntului Sinod prin scrisoarea ce I-am trimis prin Tribunalul Capitalei R.P.R. la 5 aprilie 1955, scrisoare menţionată în revista BISERICA ORTODOXĂ ROMÎNĂ, Buletinul Oficial al Sfîntului Sinod, Nr. 3–4/1956.– Asupra acestei declaraţii publice nu am renunţat niciodată– Declar în faţa poporului drept credincios, că sînt şi rămîn Arhiereul şi Şeful Spiritual ales  al Bisericii Pravoslavnice Tradiţionaliste de Răsărit, mărturisire ce o fac odată pentru totdeauna.

ARHIEREU ȘI MITROPOLIT ,

(semnatura ) †Galaction

===== il face poporu si el insusi arhiereu peste arhiereu/mitropolit peste mitropolit incalcand canoanele 35,1 Ap,. Care spun ca alti episcopi il aleg, el  s-a ales pe el cu poporu , randuial e clara episcopii si poporul aleg si nu pot fi doi Episcopi sa păstorească in acelasi timp

======Apoi zice/ vorbeste de alta “biserica”  biserica, calendar infiintarea unei noi “biserici” care pana atunci nu a existat 

======bosv  fiind alta “biserica” decat cea Ortodoxa e structura paralela diferita, supra- biserica “biserica” peste Biserica ORTODOXA , e insasi adunarea satanei sau mai simplu e” biserica “ecumenista o inventie a omului  Galaction Cordun, e  acelasi lucru ca oricare erezie numita “biserica” din CMB

======Ei au ADAUGAT  Dogma Calendar in Biserica (e chiar in titlul “biserica ortodoxa de stil vechi “desi au cuvantul din Dumnezeestile Scripturi : nici sa adaugi nici sa scoti.Sfântul Maxim Grecul pag. 23:  „Nu se cuvinesă spui sau să judeci ceva în afara ScripturiiToate câte vă poruncesc – i-a spus Domnul lui Moise – siliți-vă să le împliniți și nici să adaugi și nici să lași ceva din ele (Deut. 12, 32).

======Au denaturat Simbolul Credintei  in scris(documentu/declaratia ) si cu fapta(semnatura), cladirile lor cu alte altare incalcarea can 31 Ap. ca pe vremea Sfantului Ciprian al Caraginei cum scrie in Scrisori

=====O remarca .Stiu frate mi-e mi destul sa știu ca și au făcut alta “Biserică ” și ca toți sfintii au proorocit de al 8 lea “sinod ” eretic și la noi a fost ,dar te am întrebat asa 

Asa este Unde au fost stilistii la sinodu 8 ???(din Creta 2016)

=======alta remarca de ce ecumenistii văratecieni (de la m-rea văratec) se duc cu iordanu la stilisti? Si stilistii ii primesc cu bratele deschise???

———


Art. 34: Autoritatea superioară călăuzitoare şi canonică a Asociaţiei Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România” este Sfântul Sinod.

Sfântul Sinod se compune din: Mitropolit care este conducătorul asociaţiei, toţi episcopii eparhiali şi vicarii lor în funcţie şi este prezidat de către Mitropolitul Bisericii.

mitropoliaslatioara.ro/calendarul.php

—–

​culte.gov.ro/asociatii-religioase

Asociaţii religioase
 În conformitate cu prevederile Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa şi regimul general al cultelor, art. 40-48, a apărut o nouă structură religioasă cu personalitate juridică, „asociaţia religioasă”. Asociaţia religioasă este o persoană juridică alcătuită din cel puţin 300 de membri, cetăţeni români cu domiciliul în România, care se asociază în vederea manifestării unei credinţe religioase. Pentru înfiinţarea unei asociaţii religioase, prin decizia instanţei de judecată, este necesar avizul consultativ al Secretariatului de Stat poentru Culte. În vederea obţinerii acestui aviz, asociaţia interesată va depune o cerere la minister însoţită de documentaţia prevăzută la art. 41 alin (2) lit. a-c din Legea nr. 489/2006 şi în Ordinul M.C.C. nr. 2274/ 17.05.2007 privind aprobarea procedurii de acordare a avizului consultativ de către Ministerul Culturii şi Cultelor pentru înfiinţarea asociaţiilor religioase sau, după caz, pentru dobândirea statutului de asociaţie religioasă de către asociaţiile existente. Pot depune cereri de obţinere a avizului consultativ atât asociaţii înfiinţate pe baza O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cât şi asociaţii nou constituite; în ambele cazuri, acestea trebuie să facă dovada celor 300 de membri, cetăţeni români sau rezidenţi în România. În activitatea lor asociaţiile religioase au obligaţia să respecte Constituţia şi legile ţării  şi să nu aducă atingere securităţii publice, ordinii, sănătăţii şi moralei publice, precum şi drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Până în prezent au primit aviz consultativ pentru înfiinţarea/transformarea în asociaţie religioasă următoarele asociaţii:  

4. Asociaţia Religioasă Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România
Asociatia Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România are sediul la Mănăstirea Slătioara, com.Râşca, jud. Suceava. În conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) lit. d) şi art. 47 alin (1) din Legea nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, Ministerul Culturii şi Cultelor a avizat dobândirea statutului de asociaţie religioasă de către Asociaţia „Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România”, aviz  nr. 4/19.11.2007.



Prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2076/2007 s-a reglementat organizarea evidenţei speciale a asociaţiilor religioase constituite potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor şi a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 617/6 sep. 2007

Asociaţiilor care au solicitat avizul consultativ din partea Secretariatului de Stat pentru Culte li s-a comunicat în momentul acordării acestui aviz să transmită o copie după sentinţa judecătorească prin care au dobândit statutul de asociaţie religioasă; până în prezent s-au conformat acestei solicitări: Asociaţia Adventiştilor de Ziua a Şaptea-Mişcarea de Reformă, Asociaţia Religioasă Apostolică Filadelfia, Asociaţia Creştină a Romilor “Betesda”, Asociația Religioasă Uniunea Internațională a Bisericilor Penticostale a Romilor, Asociația Religioasă ” Locașul Duhului Sfânt”, Asociația Religioasă Apostolică “Miracolul Creștin”, Asociația Religioasă Biserica Credinței din România, Asociaţia Religioasă ”Centrul Creștin Exodusˮ. Din informaţiile pe care le deţinem,  asociaţiile care au primit aviz consultativ nu au întâmpinat dificultăţi în dobândirea statutului de asociaţie religioasă.

 =====Daca  zicem ca ar fi  Biserica Ortodoxa care e hula a numi o erezie Biserica Ortodoxă,deci anathema ereziei bosv, dar sa  o luam dupa gandirea lor a bosv-ului ca is ortodocsi, ei si-au pierdut libertatea facandu-se asociatie( desi ei se numesc asociatie si au primit avizul de la Culte, ei(bosv) nu au trimis la Culte hotararea judecatoreasca care sa le confirme statutul de asociatie), fiind asociatie dupa cum afirma ei, ca sa fie liberi si neprigoniti s-au instrainat de Hristos dupa cum zice Sf. Serafim Rose

” Astfel, scria ieromonahul Serafim (Rose), unii creştini pot să ajungă în situaţia de a fi întru totul legali, dar de fapt se înstrăinează de Hristos – de parcă conştiinţa bisericească ar trebui să se supună oricărui ordin al ierarhiei bisericeşti oficiale, atâta timp cât această ierarhie rămâne canonică. O astfel de reprezentare a supunerii oarbe a şi fost unul din motivele principale ale izbânzii serghianismului în secolul nostru – şi’n interiorul, şi’n afara Patriarhiei Moscovei“.

În concluzie, urmând principiului serghianismului, chiar şi creştinii “tradiţionalişti” se vor supune antihristului de buna voie. Ei nu vor fi constrânşi să se învoiască cu ideile antihristului sau cu metodele lui. De la ei se va cere doar recunoaşterea autorităţii sale. Ceea ce vor şi face pentru păstrarea ierarhiei, a instituţiei bisericeşti, a tipicului slujbelor bisericeşti şi a posibilităţii de a primi deschis Tainele lui Hristos. Din partea lor, trădarea nu va consta în ataşamentul excesiv faţă de formele canonice, ci din faptul că ei pun ataşamentul faţă de formă mai presus decât credincioşia faţă de Hristos.

===== Recunoasterea autoritatii lui antihrist facandu-se asociatie ca sa fie legali, neprigoniti i-a facut altceva dar numai Ortodocsi nu

—–

Zice bosv

În primul rând, analizând situaţia, în anul 1955 Mitropolitul Galaction făcea parte din structura Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, o altă structură ecleziastică separată de cea a Bisericii Ortodoxe Române. 

. În cadrul structurii Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, Patriarhul Iustinian nu avea nici îndreptăţirea şi nici puterea de a lua vreo decizie, cu atât mai mult nu avea puterea de a caterisi pe vreun cleric din această structură.

=====ei nu invoca , ca Galaction e caterisit pe nedrept ci ca face parte din Biserica, Calendar unde acea caterisire nu are efect (are efect in alte capete de judecata acea caterisire in NEASCULTARE si MANDRIE creind o alta “mitropolie”) ; ceva gen  mitropolia moldovei is face biserica/mitropolie a moldovei in muntenia aceeasi zona condusa de 2 episcopi e interzis de canoane(de unde pot exista doua suprapuse????) , bosv ei pot sa isi faca , cate “biserici” vor ptr ca erezia nu e biserica si falsii lor episcopi is eretici (ptr ca hulesc harul Duhului Sfant) dar daca cineva considerandu-i ortodocsi (pe bosv-bosvr) cum explica existenta necanonica a 2 episcopi/2 mitropoliti si 2 mitropolii ? Sau episcopi peste episcopii deja existenti???? 

———–

 Trei luni mai târziu după venirea Mitropolitului Galaction Cordun la Slătioara, Ministerul Cultelor din Bucureşti trimite pe adresa Mănăstirii Slătioara un anunţ, prin care se face cunoscută hotărârea ministerială de recunoaştere şi aprobare a Cultului Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. 

 În acest an 1956, văzând că nu reuşeşte să ia legătura cu vreun episcop din afara României, fiind în permanenţă supravegheat, cât şi în urma încercărilor  nereuşite de a convinge vreun episcop din Sinodul Patriarhiei să adere la mişcarea de rezistenţă, Presfinţitul Mitropolit Galaction Cordun ia decizia de a hirotoni singur un episcop, lucru care era în deplină concordanţă cu hotărârile canonice ale Sf. Apostoli, care în tâlcuirea celui dintâi canon, hotărăsc ca în caz de persecuţie religioasă,  un singur episcop să aibă putere a hirotoni pe un alt episcop, precum a fost cazul lui Sidirie episcopul Palebiskei, care, după cum mărturiseşte Sinesie, a fost hirotonit numai de  un episcop de Filon, fiincă nu puteau a se aduna mai mulţi episcopi din pricina persecuţiilor  religioase. 

========Unde sunt scrisorile cu acordu celorlati episcopi  ???cu alegerea lor in acord cu Galaction Cordun (Sef Spiritual )ptr ” hirotonia” lui Glicherie scrisori care se cer de canoanele : Ap. can. 1,34,35; Sin. I Ec. can.4,7,8; Sin. II Ec. can.2 , Sin. 7 Ec. can.3; Anti. can.13,19, Cart. 130

——————

=====Pr Ioan de la Rarău : Cu stiliștii. Și ei sunt ortodocși, da’s eretici se duc în iad

======De ce is eretici ptr ca neaga Crezul infiintind “bosvr”o alta Biserica deci 2 biserici si, au negat sinoadele1, 2 Ecumenice si prin documentul lu Galaction Cordun cu semnatura exact ce s-a intamplat in Creta 2016 cu biserici eterodoxe, zice prin carti ca fiecare erezie are numele infiintiatorul ei, erezia bosv are in titlul ei  erezia stilul vechi= calendaru, de ce e erezie calendaru lor ? ptr ca e ridicat la rang de DOGMA, care Biserica Ortodoxa pune in titlu un clendar pagan Iulian si il face dogma ??? Aparand calendar mai mult decat trebuie l-au facut dogma introducandu-l in Crez(chiar de nu apare in Crez scrisă dogma lor si nu o rostesc cu voce inserat in Crez ei au adaugat la Crez noua dogma calendarul iulian fara de care nu e mantuire )

======== Pr. Justin Pârvu : Insa tot erezie este si sa te desparti de Trupul Bis­ericii fara inte­meiere canon­ica, asa cum e cazul bis­ericii stiliste de la noi.

=======Canonul 7 Ap si 1 Antiohia invocat de stilisti nu se aplica in cazul sarbatorilor ptr ca el a fost facut DOAR PTR SFINTELE PASTI e interpretat gresit de stilistii bosvr

======Acele canone se refera la Praznuirea Sf Pasti, atunci fiecare serba Pastile diferit ,celelate sarbatori erau comune deci canonu s-a dat ptr indreptarea greselii cu Pastile numai stilistii au zis ca acele canone se refera si l-a sarbatorile celelalte, ce rost avea un canon ptr sarbatorile celelalte care deja erau comune si nu era o separare?

_________

Pr. Ilarion Argatu : 444.- Ce părere aveţi despre practica preoţilor de pe stilul vechi, de a boteza a doua oară pe cei ce îi lămuresc să treacă la ei?

-Pe lângă faptul că sunt schismatici şi căzuţi din ascultare, din cauza mândriei că sunt ortodoxia cea adevărată şi că ei ţin canoanele şi hotărârile Sfintelor Sinoade, au căzut şi au devenit anticanonici. La fel, din dorinţa de a desconsidera slujirea preoţească a stilului nou, îndeamnă pe credincioşii lor să nu ia anaforă sau să se împărtăşească pe stilul nou considerându-le spurcate. Exact disputa dintre evrei şi samarineni, de pe timpul Mântuitorului. Pe lângă aceasta, din ignoranţă şi din slaba pregătire teologică, nu au simţit când diavolul i-a dus cu preşul mândriei, făcându-i să desconsidere botezul săvârşit în numele Sfintei Treimi de către preoţii stilului nou. Astfel, au călcat Sfânta Scriptură, unde spune: „Un domn, o credinţă şi un botez„ (Efes. 4,5), făcându-se eretici, călcând liturgic canonicitatea de a nu boteza a doua oară în numele Sfintei Treimi, cum prevăd canoanele: 47 Apostolic, 57 Cartagina, 1 Sfântul Vasile Cel Mare, devenind şi anticanonici.

_________

Pr. Cleopa  Ilie: 5. Boteaza si cununa a doua oara, savarsind o mare erezie  si greseala dogmatica.

6. Au rupt legatura duhovniceasca cu ierarhia canonica a Bisericii Ortodoxe Romane.

7. Hulesc si defaima patriarhii, episcopii si preotii Bisericii care tin stilul nou, numindu-i ” catolici “, ” lipsiti de har “, ” eretici “, etc.

—-

Cartea Istoricul Manastirii Slatioara pag.205 : 

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Rasarit din Romania numim„ caterisiti si lipsiti de Dar” pe toti cei ce au primit inovatii in materie de credinta.Conform  can.15 al celui dintai si celui de al doilea Sobor de la Constantinopol din anul 861, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania se ingradeste pe sinesi si nu accepta comuniunea liturgica sau alte relatii confesionale cu cei, care din 1924 (in Romania ) au primit schimbarea calendarului. In acest sens, pe baza canoanelor Sfintilor Parinti si a deciziilor sinodale(de mai sus) ale marilor patriarhii ai lumii, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Rasarit din Romania  nu recunoaste  nici una din tainele Bisericilor aflate in schisma calendaristica , cu exceptia botezuluiNu recunoastem nici hirotonie, nici jertfa euharistica, nici maslu, nici miringere, nici cununie, nici spovedanie si nici botez( daca acesta din urma nu este facut dupa randuiala Ortodoxiei).

 Pag.223 : Tainele savarsite in afara de Biserica nu sunt valide 

=======aici stilistii “bosvr” intra sub anathema din Duminica Ortodoxiei  Cartea:  Molitfelnicul cel mare pag.741 : Celor care tăgăduiesc vreuna din Sfintele Taine, de Biserica lui Hristos ținute, anatema.

=======bosv/bosvr devin prigonitori ai Tainelor, Sfântul Maxim Grecul pag 26 : Dacă prin toate acestea tu nu te convingi şi mai continui, din pricina nebuniei tale nemăsurate, să prigoneşti cinstitele noastre Taine

=====ei ne acuza de  „inovatii in credinta“ pe noi cei din BOR, adica ceva de genu : ca inovam in credinta/dogma cu ,calendarul papal dar ei(bosv/bosvr) cu a lor inovatie CALENDAR=DOGMA ce is?????

————

Pr.Cleopa Ilie

8. Au facut manastiri fara aprobarea Sfantului Sinod.

– Stilistii sunt considerati eretici ?

– Nu. Sunt schismatici, adica dezbinati de Biserica Ortodoxa, caci au calcat legile bisericesti administrative, organizandu-si manastiri si biserici deosebite, fara aprobarea Sfantului Sinod. Iar daca indraznesc sa boteze a doua oara, atunci se fac eretici, potrivit cu canonul 47 Apostolic si alte canoane.”

Si acesti stilisti care sunt nesupusi Bisericii pana in ziua de azi, raman o fractiune eretica care nu se va indrepta, ca zice asa : de la tot pacatul se intoarce omul usor, dar de la eres, foarte greu ! Si aceasta pentru ca se intuneca partea rationala a sufletului. Degeaba ii spun eu ca aici este alb, ca el vede negru. Si atunci foarte greu se intoarce, asa ramane. Si asa raman si sectele si celelalte.

—–

Zice un stilist pe internet:

       În anul 1977 Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din România intra în contact cu Biserica-sora din Grecia, iar în 1979, Episcopul Silvestru Onofrei semneaza declaratia de intrare în comuniunea euharistica, în timpul unei vizite în Grecia.

       Tot cu ocazia acestei vizite a fost confirmata si validitatea hirotoniilor episcopale  din ierarhia Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. În 1980 are loc vizita de raspuns din partea Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din Grecia printr-o delegatie condusa de Mitropolitul Kiprianos de Oropos si Fili si Mitropolitul Caliopios al Pantapolisului.

Ioan Prepelita

———-

Ioan Prepelita


Da , a primit succesiune de la nou-calendarist , care si el la randul sau a trecut pe vechi de buna voie ! Sa nu uitam de faptul ca in 1979 toti ierarhii mitropoliei slatioara au primit hirotesie de indreptare a hirotoniei de la sinodul condus de Mitropolitul Callistos de Corint , mitropolitul Callistos a fost un fost ierarh traditionalist mateit care a primit in 1971 si el la randul sau hirotesie de la ROCOR intrand in legatura si comuniune cu Mitropolitul Avxentios al GOC-ului grec , care e urmasul lui Akakios Papas hirotonit episcop de ROCOR prin 1956 , ambii sunt urmasi duhovnicesti ai Mitropolitului Hrisostomos de florina un mare sfant vechi-calendarist ortodox din grecia trecut la Domnul in 1943 nu dupa mult timp dupa ce a decedat episcopul matei Karpatakis ! Deci harul apostolic slatioara au luat’o de la florinitii greci care si acestia o au de la ROCOR , ca drept dovada e actul prin care Cllistitii au recunoscut dupa hirotesie slatioara ca fiind un sinod traditional ortodox dupa care au si semnat comuniune euharistica , ba chiar sunt si poze slujind alaturi de Callistos si ieromonahul Ambrosios acuma episcop in sinodul Kiprianit ! Asa ca treaba cu Galaction Cordun nu e noutate totul e indreptat si in regula ! Doamne ajuta 😉

=======Pidalion 1844, 2007 pag.155 can 8 sin 1 Hirotesia aici nu este hirotonie, precum poate a prepune cineva, ci este a se pune mâna preoţilor pe capetele ereticilor celor ca aceştia, şi aşa să se primească ca pocăindu-se. Că aşa prin hirotesie (şi nu prin hirotonie). Şi canonul 49 al celui din Cartagina, voieşte a se primi cei ce se pocăiesc. Şi că este adevărat cuvântul meu, mărturiseşte şi sinodul al 7-lea, că citindu-se canonul acesta la întâia praxă a aceluiaşi, şi întrebându-se, cum se cade a se înţelege zicerea hirotetisindu-se, a zis preasfântul Tarasie; spre blagoslovenie se zice aici hirotesia, şi nu spre hirotonie. Drept aceea din canonul acesta trebuie a se învăţa Părinţii cei duhovniceşti, să-şi pună mâinile pe capetele celor ce se pocăiesc, când le citesc rugăciunea cea iertătoare, precum o zice aceasta şi canonul 35 al celui din Cartagina anume.  Că de nevoie este hirotesia aceasta la taina pocăinţei. Şi auzi ce zic Apostolii în aşezământurile lor. (cartea 2 şi cap 18) „Primeşte pe cel ce a păcătuit, când se va tângui, şi punându-ţi mâna pe capul lui, lasă-l apoi să rămână în turmă.” Şi iarăşi (la acelaşi cap 43) „Precum primeşti pe cel necredincios, după ce îl vei boteza, aşa şi pe cel păcătos, după ce îl vei hirotetisi ca pe un curat îl vei aşeza la păşunea cea duhovnicească. Şi hirotesia i se face lui în locul botezului. Fiindcă prin punerea mâinilor se dă Duhul cel Sfânt celor ce credeau. Obişnuirea hirotesiei acesteia însă, în darul acest nou, a apucat a se ţine de la legea veche, că aşa şi arhiereul prin punerea mâinii primea jertfele arderilor de tot, şi ale mântuirii, şi cele pentru păcat. Şi vezi capetele 1 şi 3 şi 4 ale cărţii Leviţilor. Însemnează însă, că cu iconomie au primit sinodul acesta pe navatiani, precum însemnează marele Vasile în canonul 1. Vezi, şi tâlcuirea canonului al 7-lea al sinodului 3 unde canonul 39 al sinodului din Iliviria zice că prin hirotesie să se primească ereticii.

====Deci stilistii recunosc ca au fost eretici pana la hirotesie

[4] Cuviosul are în vedere pe călugării de la unele chilii zelotiste care au întrerupt comuniunea cu Biserica Ortodoxă şi s-au autointitulat singurii moştenitori adevăraţi ai Ortodoxiei. (Vezi mai pe larg la Arhim. Epifanie Teodoropulos, Cele două extreme. Ecumenismul şi stilismul, Bucureşti 2006). [n.tr.]

=========Si bosvr sustine acelasi lucru:

”Adevărata Biserică Ortodoxă în fața ereziei ecumenismului

Teme dogmatice și canonice”

mitropoliaslatioara.ro/eclesiologia.php

———-

Pr.Ilarion Argatu

445.- Părintele, ne spunea:

-La Boroaia, aveam o creştină care venea la Biserică, postea toate posturile, se împărtăşea, fiind o bună şi de nădejde credincioasă, cu toate că mama ei ţinea stilul vechi. Într-o zi a căzut la o boală grea şi a pus-o la pat. Atunci, trimite după mine să merg şi s-o împărtăşesc. M-am dus în grabă şi eram mirat cum de a căzut mătuşa Ileana aşa deodată la boală! Când am început slujba pentru spovedanie îmi spune:

-Părinte, te rog, de data aceasta şi pentru că este ultima dată, simt aceasta, să pomeneşti la rugăciune pe sfinţii de astăzi pe stilul vechi!

-De ce mătuşă Ileana, că dumneata niciodată n-ai cerut şi nu ai pomenit de stilul vechi, mereu ai crezut că sunt greşiţi?

-Ştiu, părinte, de data aceasta te rog să mă spovedeşti  şi să mă împărtăşeşti pe stilul vechi. Mama a murit cu necazul pe mine, că nu m-a putut convinge să merg la biserica pe Stilul Vechi, vreau măcar la sfârşitul vieţii mele s-o împac pe mama.

Nu am reuşit oricât de mult am insistat şi oricâte argumente i-am adus că, omul în ultima clipă a vieţii se poate pierde şi poate pierde tot ce a clădit într-o viaţă şi că aceasta este o ispită cu care vrăjmaşul vrea s-o câştige. Până în cele din urmă, neavând ce să fac, am spovedit-o şi am împărtăşit-o aşa cum a cerut. Am insistat să-i aducă familia un preot pe vechi, dacă aceasta vrea, însă nici acest lucru n-a vrut, n-a vrut să primească preotul pe vechi decât pe mine.

După ce am spovedit-o pe mătuşa Ileana, în urmă a murit. I-am făcut înmormântarea. Fiind cutremurat sufleteşte de încăpăţânarea mătuşii, pentru că tot timpul am avut grijă să n-o scap la stilişti, ştiind că familia ei toată este pe stilul vechi, iar în ultima clipă a vieţii s-o pierd fără putinţă de a o salva. Am pus rugăciune la Dumnezeu ca să-mi arate unde este sufletul mătuşii Ileana!

Fiind la rugăciune, peretele dinspre răsărit dispare, se vedea afară, mi s-a arătat un tânăr îmbrăcat în alb, zicându-mi:

-Ai cerut de la Creatorul să vezi unde este sufletul lui Ileana?

-Da. Am răspuns eu.

-Vino cu mine şi vezi! Am fost luat pe sus şi dus înspre miază-noapte. Într-o clipă, am trecut deasupra munţilor, văilor, pădurilor, satelor, oraşelor, am coborât într-un loc întunecos plin de rugi, spini, pământ colţuros şi cu iarbă scurtă şi aspră. Tânărul care mă însoţea a prins cu mâna de iarbă şi a ridicat-o ca pe o uşă.

-Coboară! Mi-a poruncit.

-Nu văd nimic. I-am răspuns eu, pentru că totul era întuneric şi nu se vedea nici pământ, nici scări.

-Să fie lumină! A poruncit tânărul. Atunci s-a luminat, şi am descoperit nişte scări, nu ştiam din ce material sunt, am coborât foarte mult în jos, în fundul pământului, până ce am ajuns în faţa unui zid, opac, care nu era nici din piatră, nici din fier, nici din ciment, nu ştiu din ce era. Avea multe uşi. Ne-am oprit în dreptul uneia, în care tânărul a lovit. S-a deschis uşa şi am intrat într-o cameră nu prea mare, cu pereţii de culoare gri închis. În mijlocul camerei pe un scaun şedea mătuşa Ileana într-o lumină puternică şi apăsătoare. Când m-a văzut s-a luminat la faţă şi a zis:

-Ai venit să mă scoţi de aici! Nu te-am ascultat şi uite cum mă chinuiesc! Lumina aceasta este fierbinte şi grea, mă apasă de mă dor umerii! Tânărul îmi face semn că este timpul să plecăm şi-mi spune:

-La sfârşitul vieţii, a pierdut locul la Creatorul. Aşa se chinuiesc cei despărţiţi de ascultarea Bisericii, cei ce nu ascultă de duhovnicul lor, şi se cred mai luminaţi!

Deci, a pierdut locul care i se pregătise pentru trăire în evlavie şi râvnă, mereu socotea despărţirea în două a bisericii: stil nou şi stil vechi, o greşeală a celor de pe stilul vechi. Aţi văzut, cum diavolul a avut răbdare şi a aşteptat-o până în ultima clipă a vieţii sale? Când i-a dat o falsă mustrare de conştiinţă, că nu a ascultat de mama ei să respecte stilul vechi şi că, mama a murit supărată pe ea? Vedeţi, cum omul îşi poate pierde mântuirea chiar şi în ultima clipă a vieţii? Câţi nu au fost înşelaţi în felul acesta? Câţi nu zic, ce poate fi rău în  stilul vechi, că tot biserică ortodoxă este? Este biserică ortodoxă, dar căzută din har şi ascultare. Dacă s-ar întoarce la ascultare ar fi altceva. Din cauza aceasta, nici rugăciunile nu se urcă la cer, chiar dacă sunt pioşi, evlavioşi, respectă tipicul, canoanele, predaniile, mi s-a arătat aceasta.


parinteleilarionargatu.ro/subpagini/91/Raspunsuri-duhovnicesti–Stilul-vechi—stilistii-din-Romania/

———

Pr. Ilie Cleopa

4. Episcopii si preotii lor, precum si crestinii condusi de ei, se departeaza de la slujirea si impartasirea cu preotii si ierarhii nostri, din ura, mandrie, razvratire si neascultare, cazand prin aceasta sub osanda canoanelor 12, 13, 14 si 15 ale Sinoadelor 1 si 2 din Constantinopol; 31 al Sfintilor Apostoli; 18 al Sinodului al IV-lea Ecumenic; 31 si 34 ale Sinodului al VI-lea Ecumenic; 5 al Sinoadelor din Antiohia si altele.

Ca preot ortodox din BOR daca ati primit sau primiti un eretic schismatic stilist la spovedanie va faceti calcator al canoanele: 

apos.1,31,34,35,45,46,47,68,

/sin 1 can 4,6,7,8,  

/sin 2 can 1,2,5

/sin 3 can6,7,8 

/sin 4 can 1,4,12,29 

 /sin 6 can1 

/sin 7 can 3

/sin I-II can 1

/ Calcedon can. 1 

/ Gangra can.6 

/ Antiohia can.9,13,16,18,19,22

/ Lodichia can. 33

/ Sardichia can.6,15

/ 2 Const. can. 1

/ Cartagina can.10,11,13,50, 57,58,59,130

/Sf Vasilie can 1

ACU’ IS PUSE O PARTE A CANOANELOR

Canoane Apostolice

CANONUL 1

Episcopul să se hirotonească de doi episcopi, sau de trei(30).      [Sinod 1, can. 4; Sinod 7, can. 3; Antiohia, can. 19; Laodiceea, can. 12; Sardica, can. 6; Constantinopol, can. 1] 


TÂLCUIRE

Zicerea „episcop”, mai întâi adică chiar li se dă, de dumnezeieştile şi Sfintele Scripturi a lui Dumnezeu, celui ce pe toate le priveşte şi le cercetează, precum mărturiseşte Iov zicând: „Aceasta este partea omului necredincios de la Domnul, şi agonisita averilor lui de la Cercetătorul” (adică de la Dumnezeu) (cap 20, stih 29); şi iarăşi: „Iar certarea Ta a păzit pe duhul meu” (cap.10, stih 12); şi Domnul nostru Iisus Hristos, precum zice Petru verhovnicul Apostolilor pentru dânsul: „Că eraţi ca nişte oi rătăcite. Ci v-aţi întors acum la Păstorul şi Păzitorul sufletelor voastre”(epistola întâi, cap.2, stih 25). Iar al doilea şi după dar, glasul acesta să dă celor de Dumnezeu aleşi, precum zice pentru Eleazar Însuşi Dumnezeu: „episcop (cercetător) Eleazar fiul lui Aaron preotul” (Numeri: 4,16). Şi către Iezechia zice Dumnezeu: „Fiul omului, pândar te-am dat pe tine casei lui Israil” (cap. 3 stih 12). Şi în scurt să zic, episcopi se numesc în Scriptura cea veche, atât luătorii aminte şi păzitorii ocârmuirilor şi a locurilor celor din lăuntru şi bisericeşti, precum este scris pentru cel mai sus Eleazar, cum că avea purtare de grijă pentru tot cortul (Numeri: 4,16), şi pentru arhiereul Iodae, cum că a  aşezat purtători de grijă în casa Domnului: „Şi a pus preotul luători aminte în casa Domnului”.(IV Împăraţi: 11,18), cât şi luători aminte a lucrurilor şi ocârmuirilor celor din afară şi politiceşti, precum s-a scris: „S-a mâniat Moisi pe cei mai mari ai oştii, pe cei peste mii, şi pe cei peste sute”. (Numeri: 31,14). Nici unul din Apostoli s-a hotărât, ori s-a numit episcop, când vieţuia Domnul pe pământ, care singur este episcopul sufletelor noastre, ci pe singura stăpânire de a vindeca toată boala, şi de a scoate pe draci o aveau ei (Matei: 10; Marcu: 3). Iar după învierea din morţi şi înălţarea Mântuitorului nostru, trimiţându-se aceştia de Dânsul, precum El s-a trimis de Tatăl în toată lumea, şi toată stăpânirea de a lega şi dezlega luând ei şi toate darurile Sfântului Duh în ziua Cincizecimii, nu numai numele cel apostolesc îl aveau, din însăşi lucrurile, ci cu adevărat şi pe însuşi cel episcopesc, precum mărturiseşte Sfântul Epifanie că zicând: „Cei întâi Pertu şi Pavel însuşi Apostolii, au fost şi episcopi”. Asemenea şi toţi ceilalţi precum adeveresc Părinţii. Pentru aceasta au şi rânduit de trei, sau de doi episcopi să se hirotonească episcopii cei din cetăţi. Ci şi ei prin sate şi prin cetăţi propovăduind, precum zice Sfântul Climent episcopul, la epist. I către Corinteni: „Cercetând cu duhul, aşează părţile propovăduirii lor, în episcopi, şi diaconi ai celor ce urma să creadă. Pentru aceea şi purtătorul de Dumnezeu Ignatie scriind către credincioşii cei ce erau în Trallesa porunceşte: „Cinstiţi şi pe episcopul vostru ca pe Hristos, precum au rânduit vouă fericiţii Apostoli”. Şi aceasta adică pentru zicerea episcop. Iar zicerea hirotoniei se face de la aceasta: „întind mâinile”, şi are două însemnări: fiindcă, hirotonie se numeşte şi hotărârea şi alegerea a vreunui dregător, care se făcea cu întinderea mâinilor norodului, după zicerea lui Demostene, „măcar pe oricare voievod de oşti aţi hirotoni” (cuv: 1 asupra lui Filip). Şi mai ales după obiceiul Bisericii care din vechi stăpânea, când fără împiedicare mulţimile adunându-se, hirotonea adică alegea prin întinderea mâinilor, pe arhierei precum zice Zonara, măcar că la urmă pe acesta soborul cel în Laodiceea, întru al cincilea canon al său l-a stricat, zicând că: „Nu se cade hirotoniile sau alegerile a se face, în fiinţa de faţă a celor ce se învaţă credinţa”. Iar hirotonie în ziua de astăzi se numeşte, cea prin rugăciuni şi prin chemarea Sfântului Duh, făcându-se sfinţita săvârşire a arhiereului, punând întru aceeaşi vreme şi mâinile sale pe capul celui ce se hirotoneşte, după hotărârea aceea apostolească: „Mâinile în grabă pe nici unul să pui”. Şi este lucrul acesta tuturor prea cunoscut. Deci porunceşte canonul acesta, că, tot arhiereul (ori mitropolit de ar fi, ori arhiepiscop, ori episcop) să se hirotonească de doi episcopi ori de trei(31). Şi să vede că, chipul cuvântului este pe dos. Că cel mai curat, şi mai ales ar fi fost, de ar fi zis aşa: episcopul să se hirotonească de trei episcopi, ori (mai puţin) de doi. Aşa rânduielile Apostolilor fără formăluire pe însuşi canonul acesta l-au aşezat zicând: „Iar episcopul poruncim a se hirotoni de trei episcopi, ori însă cel mai puţin de doi”(32).


SIMFONIE [unire de glasuri]

Întru un glas cu canonul acesta, şi multe alte canoane legiuiesc: „Că trebuie cu adevărat ori toţi episcopii eparhiei (după al 4-lea al soborului 1 şi al 3-lea al soborului 7 şi al 19-lea al celui din Antiohia), ori mulţi (după al 13-lea al celui din Cartagina) să se adune şi să hirotonească pe episcopul. Dar fiindcă aceasta este anevoie, cel mai puţin trebuie să-l hirotonească trei, şi ceilalţi să se facă împreună hotărâtori la hirotonia lui prin scrisorile lor. Şi adeverind pe acest apostolesc cel al 58-lea al soborului din Cartagina, zice: forma cea veche se va păzi, ca nu mai puţini de trei episcopi să fie de ajuns la hirotonia episcopului, mitropolitul adică, şi alţi doi episcopi. Pe însăşi aceasta zice şi canonul cel întâi al soborului local din Constantinopol. Încă şi al 12-lea al celui din Laodiceea rânduieşte cum că cu judecata episcopilor celor de primprejur trebuie a se aşeza episcopii la stăpânirea bisericească. Iar dacă după întâmplare va rămâne într-o eparhie un singur episcop care chemându-se de mitropolitul, nici nu va merge, nici prin scrisori nu va împreună alege pe cel ce urmează a se hirotoni arhiereu, atunci trebuie mitropolitul să se împreună aleagă şi să-l hirotonească pe el cu episcopii apropiatei străinei eparhii, asemenea şi pe însuşi mitropolitul înşişi aceşti apropiaţi cu locul trebuie a-l alege şi a-l hirotoni, după canonul al 6-lea al celui din Sardica. Iar rânduielile apostolilor (cartea a 8-a, cap. 27) poruncesc, că cel ce se va hirotoni de un episcop să se caterisească dimpreună cu cel ce l-a hirotonit, afară numai dacă după nevoie de prigoană, ori altă oarecare pricină nu pot mulţi a se aduna, şi cu alegerea acestora se va hirotoni de unul. Precum Sidirie s-a hirotonit episcop Palebiskei, după Sinesie, nu de trei ci de un episcop de Filon, pentru că nu puteau episcopii a se înfăţişa în vremurile acelea.

(30) Anaclit episcopul Romei zice că: canonul acesta întâiul, este cuvânt al Apostolului Petru, şi că, după legiuirea canonului acestuia au hirotonit pe Iacov fratele Domnului aceşti trei Apostoli Petru, Iacob şi Ioan, şi măcar că dumnezeiescul Hrisostom zice că, l-a hirotonit pe el Domnul. Ci poate că Domnul adică l-a ales pe el episcop al Ierusalimului (hirotonia cea după Hrisostom, în loc de alegere luându-se), iar aceşti trei Apostoli după înălţarea Domnului prin dumnezeiasca sfinţită săvârşire l-au hirotonit pe el, precum şi Dositei mărturiseşte în cartea pentru cei ce au patriarhisit în Ierusalim. Dar pentru ce episcopul se hirotoneşte de trei sau de doi episcopi, iar prezbiterul şi ceilalţi clerici de unul numai? De crezut este cum că acesta este pricina cea dinlăuntrul, şi mult mai de aproape. Că de vreme ce după Apostolul „Cel mai mic de cel mai mare se blagosloveşte” (Evrei: 7,7), care osebit pentru preoţie s-au zis la hirotonia prezbiterului (adică a preotului) mai mic fiind, ajunge un singur episcop, ca unul ce este mai mare şi mai covârşitor cu treapta decât acela. Iar la a episcopului, de asemenea tagmă şi de asemenea treaptă fiind, şi nu mai mic fiind, nu ajunge un singur episcop ca de unul ce este de asemenea treaptă, şi nu decât acela mai mare. Deci ca cel mai mare pe cel mai mic să blagoslovească, doi sau trei pe cel unul hirotonesc. Fiindcă negreşit mai buni, adică mai mari sunt cei doi decât cel unul, precum zice Solomon (Ecleziast stih 4).

(31) Iar  episcopii cei ce se hirotonesc trebuie a fi trecuţi cu vârsta, adică numai puţin de 50 de ani afară numai dacă în vreo mică eparhie nu se află cineva trecut cu vârsta după rânduielile cele apostoleşti, cartea a doua cap.1, şi după epistola 52 a Sfântului Ciprian. Ori şi peste treizeci de ani după nearaua 137 a lui Iustinian.

(32) Iar episcopul se hotărăşte de împăraţii Leon şi Constantin aşa: „episcopul este luător aminte şi purtător de grijă al tuturor sufletelor celor ce se adună în Bisericile eparhiei sale, având putere săvârşitoare peste prezbiter, diacon, anagnost, şi psalt (cântăreţ) şi monah. Iar însuşirea episcopului este cu cei smeriţi adică a se împreună smeri, iar pe cei ce se mândresc a-i defăima… Şi mai întâi a se primejdui pentru turmă şi pe strâmtorarea acelora a sa chinuire a o face (în pravilele împăraţilor 8, foaia 92 a cărţii, a 2-a a lui Ghiur). Iar mitropolit pentru aceasta se numeşte episcopul, după Gavriil al Filadelfiei (în cuvântul pentru preoţie), pentru că este ca maica cetăţii sale, pe care este dator a o hrăni duhovniceşte cu învăţăturile şi cu viaţa şi cu Sfinte năravurile sale, şi cu veniturile eparhiei sale”. Vezi şi la canonul 58 cel apostolesc. Iar cum că obicei prea folositor a urma în Biserica lui Dumnezeu, cei ce urmau a se hirotoni episcopi, a se face întâi monahi apoi a se face episcopi, vezi la subînsemnarea canonului 51 apostolesc.

(33) Poate pentru aceasta au zis nu mai puţini de trei, nu împotrivindu-se canonului apostolesc, ci pentru că în vremurile acelea era mai multă mulţimea episcopilor decât în vremurile Apostolilor, în care era şi nevoia prigoanei.

====Canon incalcat la Galaction la auto-alegerea lui insu-si ca Arhiereu si Miropolit a bosvr/bosvr, si la hirotonia lui Glicherie si lipsa scrisorilor mentionate in simfonie

==

CANONUL 31

Dacă vreun prezbiter, defăimând pe episcopul său, va aduna îndeosebi, şi Jertfelnic altul ar înfiinţa, nici o vină ştiind asupra episcopului întru buna credinţă şi întru dreptate, caterisească-se, ca un iubitor de începătorie. Că este tiran, aşijderea încă şi ceilalţi clerici, şi câţi să vor uni cu dânsul, iar cei lumeşti să se afurisească. Acestea însă facă-se după una, şi a doua, şi a treia rugăminte a episcopului.     [Sinod 4, can. 18; Sinod 6, can. 31, 34; Sinod 1 şi 2, can. 13, 14, 15; Gangra, can. 6; Antiohia, can. 5; Cartagina, can. 10, 11, 62]


TÂLCUIRE

Rânduiala ţine şi pe cele cereşti, şi pe cele pământeşti, după Teologul Grigorie. Deci se cuvine buna rânduială, pretutindeni a se păzi ca una ce ţine şi păzeşte pe toate, iar mai ales între cei bisericeşti, care sunt datori a cunoaşte fiecare măsurile sale, şi hotărârile rânduielii sale a nu le trece. Ci prezbiterii, şi diaconii, şi clericii toţi să se supună Episcopului lor, iar Episcopii Mitropolitului lor, iar Mitropoliţii, patriarhului lor. Pentru aceasta şi Apostolescul Canonul acesta rânduieşte aşa: Oricare prezbiter ar defăima pe Episcopul său, şi fără să cunoască că greşeşte el arătat sau întru buna credinţă, sau întru dreptate adică, fără să-l cunoască pe el că arătat este sau eretic, sau nedrept, ar aduna îndeosebi pe creştini, şi zidind altă biserică(63), ar Liturghisi într-însa osebit, fără de voia şi socoteala Episcopului său(64), unul ca acesta ca un iubitor de începătorie să se caterisească. Fiindcă, ca un tiran cu silă şi tiraniceşte, caută să răşluiască cuvenita stăpânire a Episcopului său; Ci şi clericii ceilalţi câţi se vor uni cu dânsul la o nesupunere ca aceasta, să se caterisească şi ei întocmai, iar cei lumeşti, să se afurisească. Acestea însă să se facă, după ce episcopul va îndemna cu dulceaţă şi cu blândeţe de trei ori pe cei ce s-au despărţit de el, să se lase de o pornire ca aceasta, şi ei vor stărui în pizma lor. Iar câţi se despart de episcopul lor mai-nainte de sinodiceasca cercetare, pentru că el propovăduieşte în auzul tuturor vreo rea socoteală şi eres, unii ca aceia, nu numai că certărilor celor mai de sus nu se supun, ci şi cuviincioasei cinstei celor drept slăvitori se învrednicesc, după canonul 15 al celui 1 şi 2 sobor.

(63)Iar patriarhiceştile stavropighii ale monastirilor şi Bisericilor care în osebite mitropolii, şi arhiepiscopii, şi episcopii se zidesc, acestea nu sunt alte Jerfelnice, nici cei ce zidesc pe acestea, se canoniceştile sale venituri. El trebuie să hirotonisească într-însele, să ierte, sau să oprească nunţile locuitorilor din ele, şi în scurt să-şi aibă într-însele ori ce alt pronomion episcopesc. Iar câţi oameni au locuit în locul patriarhiceştilor stavropighii, mai-nainte de a se zidi ele sau şi în urmă după ce s-au zidit, aceştia fiind de loc să fie întru toate supuşi arhiereului locului. Iar de vor fi străini să se supună patriarhicescului exarh, şi iarăşi (foaia 237) patriarhiceştii exarhii nu se cuvine să stăpânească satele patriarhiceştilor mănăstiri, sau pe norodul cel ce este într-însele, sau casele de rugăciune câte cu patriarhicească Cruce nu s-au întemeiat, şi nu s-au zidit… fiindcă acestea de episcopul locului se stăpânesc. Drept aceea din cuvintele acestea se adună (adică se înţelege), cum că nu se cuvine a se face supun certărilor apostolescului canonului acestuia, după Valsamon. Că de vreme ce toate mitropoliile şi arhiepiscopiile s-au împărţit patriarhilor, şi toţi mitropoliţii, şi arhiepiscopii supuşi fiind ocârmuirii patriarhilor, după canonul 6 şi 7 al soborului 1 şi cel 2 şi 3 ale soborului al 2-lea pomenesc la sfinţitele slujbe numele acelora; Pentru aceasta, după cuprinderea acestor sfinţite canoane, au dreptate patriarhii şi eparhiile mitropoliilor şi al arhiepiscopiilor cele împărţite lor să dea stavropighii, şi să se pomenească numele lor într-însele. Fiindcă pricina aicea este despre stavropighie, subînsemnăm cuvântul cel deplinit şi desluşit pentru dânsele, precum curat se vede în foaia 235 şi 236 a grecomanescului Ghiur. Că singhelul cel ce este într-însul al patriarhului Ghermano rânduieşte aşa, că în singure mănăstirile acelea, sau în Bisericile acele ortodoxe sau în casele de rugăciune, se cuvine a se pomeni numele patriarhului, întru a cărora temele s-a pus patriarhicescul stavropighion, adică în care s-a înfipt Crucea trimisă de patriarhul. Şi aşa asupra acestei patriarhiceşti Cruci s-au zidit. Că în unele ca acestea arhiereul cel de loc nici o împărtăşire are, nici sfinţitele slujbe, nici de la întărirea igumenului, nici de la judecata sufleteştilor greşeli încât nici însuşi cele canoniceşti poate a le cere de la cei ce sunt într-însele, căci toţi cei sfinţiţi, care în mănăstirile cele de aceste fel se numesc patriarhiceşti, şi se supun patriarhicescului exarh. Iar unde din început nu s-au pus temelie Crucea patriarhicească, acolo arhiereul locului stăpâneşte măcar moşie mănăstirească, măcar metoc de ar fi, măcar că-şi lăsau casă de rugăciune. Şi întru acestea se cuvine a se pomeni numele lui. El se cuvine a întări pe egumenul cel dintr-însele, a le cerceta şi a le judeca pe ele, şi a lua de la dânsele patriarhiceşti stavropighii mănăstirile, sau Bisericile, sau casele de rugăciune, după ce s-au zidit, ci mai-nainte de zidire. Şi din acestea, câteva numai după cinstirea, şi pronomion dat patriarhilor, dar nu şi toate mănăstirile cele ce urmează a se zidi, sau Bisericile, sau casele de rugă; ca să nu se calce canoanele, care rânduiesc, ca mănăstirile şi monahii, să fie supuşi arhiereului locului. Şi vezi şi canonul 4 al soborului a toată lumea 4 că, după porunca episcopului şi prezbiterului face stavropighii.

(64) Zice însă dumnezeiescul Hrisostom (în a 11 voroavă către Efeseni) cum că a zis un om Sfânt, că nici sângele muceniciei poate a spăla păcatul osebirii şi a despărţirii BisericiiŞi a dezbina cineva Biserica este răul cel mai cumplit, decât a cădea în eres. Scrie însuşi Dionisie al Alexandriei mărturisitorul în epistolia cea către Navat episcopul, că se cuvine a pătimi cineva orişice rău ar fi numai a nu dezbina Biserica, şi că este mai slăvită mucenicie, ce ar suferi cineva pentru a nu dezbina Biserica, decât mucenicia ce o ar răbda pentru a nu sluji idolilor. Fiindcă în mucenicia cea pentru a nu sluji idolilor, mărturiseşte pentru folosul sufletului său, iar întru cea pentru a nu dezbina Biserica mărturiseşte pentru folosul, şi unirea a toată Biserica.

===== Canon incalcat prin infiintarea altor altare

Advertisements

One thought on “Stilistii bosv/bosvr din România(1)”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s