Cununile de vita-de-vie la Casatorie

SFÂNTUL MAXIM GRECUL,Tâlcuiri şi sfaturi,Traducere Florentina Cristea, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2004

Pag.39-40

​XVI 

Despre cununile de căsătorie

Despre cununile care se pun pe cap în timpul cununiei, potrivit cu rânduiala scrisă nu pot să spun nimic, deoarece nu mi s-a întâmplat să văd vreo tâlcuire despre acestea, ci îţi voi spune atât cât voi putea să-mi dau seama. În Psalmi este scris: Femeia ta ca o vie roditoare, în laturile casei tale; fiii tăi ca nişte vlăstare tinere de măslin, împrejurul mesei tale (Ps. 127, 3). Via este cea care produce boabele de struguri, din care se stoarce vinul şi care în limba tătarilor se numesc stafide, iar în scriptură-ciorchini. De aceea, cred, Sfinţii Părinţi au rânduit ca cei ce se căsătoresc să fie încununaţi cu cununi de viţă-de-vie, iar nu cu cununi de mesteacăn şi nici cu cununi de aur, amintindu-le, astfel, despre rodirea înaintea lui Dumnezeu a faptelor bune şi a copiilor cuminţi şi temători de Dumnezeu, prin care ei să-L poată bucura pe Lucrătorul viei tainice, aşa cum şi via prin boabele sale, din care se face vinul, veseleşte inimile celor ce îl beau cu măsură şi prudenţă, iar nu până la beţie şi năucire, ca păgânii.

Sfantul Paisie a renuntat la pensie, „Si pentru pensie sa ajungem sa-L vindem pe Hristos?!“ 

II TREZIRE DUHOVNICEASCĂ, Edit. Evanghelismos, București 2012

Pag.40-41

Mănăstirile între timp au luat-o cu pensiile. Oare de ce eu nu vreau să nici acea pensie smerită de agricultor? Să-l mai aibă pe monah încă și asigurat la Asigurările pentru Agricultori, nici aceasta nu-i cinstit. Să-l știe că este sărac, fără venituri, da, aceasta îi aduce cinste. Dar să-l aibă asigurat la Organizația Agricolă, pentru ce? Monahul a lăsat pensiile mari, a plecat din lume și a venit la mănăstire ca să ia iarăși pensie!? Și pentru pensie să ajungem sa-L vindem pe Hristos?!

Nici…cu buna stiinta, neosandit, au stiut, nu au stiut, in mod constient,nestiinta,ratacit, n-a stiut, nu a stiut-o, nu a voit, nici nu…constient,nici nu suspecteaza, intelegand, atitudine constienta, nu stia, nu este vinovat

Dreapta Credinta in Scrierile Sfintilor Parinti vol 1 Sfantul Teodor Studitul SCRISOAREA 53 – Citeţului Ştefan şi celor împreună cu el Pag

66-67

Şi dacă şi vouă vă par că aşa stau lucrurile, să trecem şi la următoarele. Căci acestea şi de către Tarasie până acum vor fi spuse. Şi care este concluzia? Trebuie să ne îm­păr­tă­şim din [mâna] oricărui preot care nu e învinuit, după Teolog şi Gură de Aur. Căci unul zice: „oricare să-ţi fie vrednic de crezare în ceea ce priveşte curăţirea2, numai să fie careva din cei acceptaţi [de Biserică] şi neosândiţi pe faţă, dar nici dintre cei străini de credinţă”3. Iar celălalt [zice]: „In­te­re­sea­ză-te cu de-amănuntul, cercetează cu grijă. Căci nu este fără pri­mejdie împărtăşirea fără cercetare, fiindcă faţă de mari lucruri e primejduirea”4.

Să cercetăm, dar, şi să ne grijim cu de-amănuntul de la cine suntem datori să ne împărtăşim: dacă mărturiseşte dreap­­­ta credinţă, dacă nu a fost hirotonit pe bani, dacă nu este adevărat altceva din cele bănuite cu privire la viaţa lui şi la alunecările despre care s-a auzit [în legătură cu el]. Iar dacă are hirotonia dată de cutare, fie eretic, fie hirotonit pe bani1, dar el nici eretic nu este, nici hirotonit cu bună şti­in­ţă de unul care ia bani, adică de un simoniac, ci măr­tu­ri­seş­te tot adevărul şi păzeşte şi credinţa şi canoanele ne­ştir­bi­te, şi leapădă şi pe cei care le ştirbesc pe amândouă, nu a­vem nici o pricină de îndepărtare faţă de el. Căci ne­o­sân­dit este unul ca acesta, după sfinţii arătaţi mai înainte şi, prin ei, după toţi2 .

——

Uite cu a stiut si nu a stiut subnota 61 la canonul 28

: ” câţi s-au hirotonisit de arhierei caterisiţi, de au ştiut caterisirea lor, să fie şi ei caterisiţi să nu se hirotonească de al doilea. Iar de nu a ştiut, să se hirotonisească de al doilea de arhierei necaterisiţi.” https://ayeaye20.wordpress.com/2017/05/05/despre-har-tot-din-pidalion/

——–

Uite pana si anathema vorbeste de modul constient au comuniune „knowingly have communion” e „in mod constient au comuniune”.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei[ROCOR], august 1983, la Sinodul de la Vancouver:

Anathema to Ecumenism
Those who attack the Church of Christ by teaching that Christ’s Church is divided into so-called „branches” which differ in doctrine and way of life, or that the Church does not exist visibly, but will be formed in the future when all „branches” or sects or denominations, and even religions will be united into one body; and who do not distinguish the priesthood and mysteries of the Church from those of the heretics, but say that the baptism and eucharist of heretics is effectual for salvation; therefore, to those who knowingly have communion with these aforementioned heretics or who advocate, disseminate, or defend their new heresy of Ecumenism under the pretext of brotherly love or the supposed unification of separated Christians, Anathema!

—–

Sântului Teodor Studitul Scrisoarea 49,pag.59-60 Dreapta Credinta in scrierile Sfintilor Parinti vol I, edit. Sophia, Bucuresti 2006
„Dar dacă [preotul] pomenește vreun episcop eretic, chiar dacă [preotul] are viețuire fericită,  chiar dacă e ortodox, trebuie să ne depărtăm de dumnezeiasca împărtășanie; dar când e vorba de masa de obște — de vreme ce doar [acolo la liturghie], din frică, îl pomenește [pe episcopul eretic] —, ar putea fi acceptat [acel preot] să binecuvinteze și să cânte cu noi, dar numai dacă nu a slujit, nici nu a avut conștient părtășie nici cu eretic, nici cu episcopul său, nici cu vreun altul [de acest fel].”

——

Sfantul Maxim Grecul : „Iar dacă el procedează aşa din neştiință, atunci este numit rătăcit, nu eretic.“
https://ayeaye20.wordpress.com/2017/07/30/eretic-sau-ratacit/

———

Sfantul Teofilact :
​12,47-48: Iar sluga aceea care a ştiut voia stăpânului şi nu s-a pregătit 39, nici n-a făcut după voia lui, va fi bătută mult. (48) Şi cea care n-a ştiut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie, va fi bătută puţin… Căci cu cât [mai mult] ştiind, a greşit, cu atât mai mare muncă [caznă] lui însuşi îşi pricinuieşte…cel care nu a ştiut-o, din ce pricină este dat la munci [cazne]?” Pentru că, putând a o cunoaşte şi el, nu a voit, ci dintru a sa lenevire s-a făcut pricinuitor de a nu o cunoaşte. Aşadar, pentru aceasta i se cade a fi muncit [căznit], pentru că de bunăvoie nu a cunoscut.
https://ayeaye20.wordpress.com/2017/08/09/pentru-cei-care-rastalmacesc-si-zic-ca-cei-ce-nu-stiu-nu-ca-nu-vor-sa-stie-se-osandesc-ceea-ce-e-o-mare-minciuna/

———-
“… Dar tainele savarsite de serghianistii care sunt hirotoniti corect si nu sunt caterisiti de la slujirea de preot sunt fara indoiala Taine mantuitoare pentru cei care la primesc cu credinta, in simplitate, fara discutii si indoieli privind eficienta lor, si nici nu suspecteaza macar ceva incorect in ordinea serghianista a Bisericii. Dar, in acelasi timp, ele slujesc spre judecata si spre condamnare pentru cei care le savarsesc si pentru cei care se apropie de ele intelegand bine neadevarul care exista in serghianism si, prin lipsa lor de opozitie fata de aceasta, arata o indiferenta criminala fata de batjocorirea Bisericii. De aceea, este esential pentru un episcop ortodox sau pentru un preot sa se retina de la comuniunea de rugaciune cu serghianistii. Acelasi lucru este esential pentru laicii care au o atitudine constienta fata de toate detaliile vietii bisericesti.”(Sfantul Ierarh Chiril de Kazan, primul loctiitor al Patriarhului Tihon- Sfintii Catacombelor Rusiei, pag 221)

——-

Sfantul Paisie: „iar acesta nu știa că este agheasmă, nu este vinovat
https://ayeaye20.wordpress.com/2017/09/02/cel-ce-nu-stia-nu-este-vinovat/

=======

https://ayeaye20.wordpress.com/2017/10/07/cel-ce-nu-stie-ar-putea-sa-fi-acceptat-sa-binecuvanteze-si-sa-cante-cu-noi/

=====

Sfanta Scriptura Evrei 5,2. El poate să fie îngăduitor cu cei neştiutori şi rătăciţi, de vreme ce şi el este cuprins de slăbiciune. 

CELE PATRUSPREZECE EPISTOLII ADECĂ TRIMITERI ALE DUMNEZEESCULUI ŞI SLĂVITULUI APOSTOL PAVEL TÂLCUITE IN LIMBA ELINĂ DE FERICITUL TEOFILĂCT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI, Tomul III, București 1904

Pag 449-450

2. Putând a pătimi măsurat cu cei ce nu cunosc şi se amăgesc
Arhiereul, zice, carele se ia dintre oameni, pentru a mijloci către Dumnezeu, acela poate a pătimi măsurat, adecă a se conmăsura şi a compătimi şi a se compogorî şi a erta celor ce din neştiinţă păcătuesc. Vezi însă, o cetitorule, cum că tot pă­catul se naşte din necunoştinţa şi amăgirea minţei; căci deşi se pare cuiva că cunoaşte răul, dar însă în vreme când îl face se întunecă şi pentru aceasta pătimeşte de necunoştinţă şi de amăgire; căci se amăgeşte mintea lui de netezirea şi îndulcirea poftei păcatului 1).

Subnota 1) Pentru aceasta avea dreptate auritul condeiu al dumnezeescului Ioan a scrie acestea: „Că nimica este aşa fără de socoteală ca păcatul, nimic aşa fără de minte şi nebun şi repede; pre toate le răstoarnă şi le turbură, şi le perde ori unde ar sări; grozav este a vedea, înfricoşat şi urît; şi de l’ar zugrăvi pre el vre un zugrav, mi se pare că nu ar greşi aşa a-l plăzmui ca pre o muere cu chip de hiară, varvară, foc răsuflând, grozavă, neagră, în ce chip poeticii cei din afară zugrăvesc schilele, că cu nenumărate mâni se apucă, de gândurile noastre şi nevăzut, năvălesc înlăuntru şi pre toate le sfăşuesc, ca cânii cei ce muşcă pe furiş“(Vor. IX la cea către Corinteni)