Ecumenistii( la sinodul talharesc din Creta 2016), chiar si cei ce au intrerupt pomenirea(nepomenitorii) dar si partasii la erezie is plini de discernamant :
Dar sa vedem ce zice Sfantul Dimitrie de Rostov, cartea ABECEDARUL DUHOVNICESC, Edit. Egumenița 2006, pag.19:
Discernământul este însușirea sufletului de a deosebi fără greșală, de fiecare dată, binele de rău, voia dumnezeiască de amăgirea diavolească. Prin discernământ vei cunoaște când și cum trebuie să războiești patimile, când să cedezi, cum să înfrunți biruitor uneltirile demonilor, când cugetele tale provin de la Dumnezeu și când de la diavol. Acest simț duhovnicesc îl dobândesc doar cei care au inimă curată și trup curat, conștiință nepătată și simțuri nepătate.
—-
„Discernământul este mai presus de toate virtuțile.Prin urmare trebuie să tindem spre dobândirea acestei virtuți. Și nu se obține în alt chip decât prin relația continuă cu cel care are acest dar.“
Cartea: Mari Stareți Ruși vol.2, pag.16 Starețul Iliodor, Edit. Sophia
Si cel mai cu discernamant esti tu, ca nu poti intelege ca nu exista fricos fara a avea constiinta cauzei fricii lui.
Arata unde am zis eu ca am asa ceva(unde am zis ca am discernamant?) Tu singur ai zis ca de frica de a pierde locu de munca( nu ca il intereseaza sau stie de erezie), Buza trebuie anathematizat ca nu s-a dezis de ereziile acelea ba chiar le apara dandu-le cica inteles ortodox, si daca nu exista fricos care nu e constient , CI DOAR FRICOS CONSTIENT , atunci de ce Sfantul zice de cel ce NU A AVUT CONSTIENT PARTASIE… CU EPISCOPUL LUI ??? : “nu a avut conștient părtășie nici cu eretic, nici cu episcopul său“?????
Adica a slujit cu preot eretic, nestiind ca acela e eretic.
Sântului Teodor Studitul Scrisoarea 49,pag.59-60 Dreapta Credinta in scrierile Sfintilor Parinti vol I, edit. Sophia, Bucuresti 2006
„Dar dacă [preotul] pomenește vreun episcop eretic, chiar dacă [preotul] are viețuire fericită, chiar dacă e ortodox, trebuie să ne depărtăm de dumnezeiasca împărtășanie; dar când e vorba de masa de obște — de vreme ce doar [acolo la liturghie], din frică, îl pomenește [pe episcopul eretic] —, ar putea fi acceptat [acel preot] să binecuvinteze și să cânte cu noi, dar numai dacă nu a slujit, nici nu a avut conștient părtășie nici cu eretic, nici cu episcopul său, nici cu vreun altul [de acest fel].”
Scrie aici de cel ce stia…a pacatuit intru cunostinta : http://www.glasulstramosesc.ro/blog/parintele_ioan_miron_despre_noua_otrava_aruncata_inaintea_celor_ce_s_au_ingradit_de_erezie_si_anume_39_39_partasul_la_erezie_nu_este_eretic_39_39/2017-10-10-521
Din moment ce exista fricos constient si partas constient, deci in ambele situatii constient de erezia ierarhului, rezulta ca a doua varianta e mai grava. Adica preotul pomeneste fara frica ierarhul eretic, fara a avea nici o tendinta sa se desparta de el “(si din frica sa n-o faca) acceptand erezia lui ca pe ceva normal. Deci fiind de acord cu erezia ierahului.
Unde zice Sfantul Teodor in text preot FARA FRICA ?????
Sântului Teodor Studitul Scrisoarea 49,pag.59-60 Dreapta Credinta in scrierile Sfintilor Parinti vol I, edit. Sophia, Bucuresti 2006
„Dar dacă [preotul] pomenește vreun episcop eretic, chiar dacă [preotul] are viețuire fericită, chiar dacă e ortodox, trebuie să ne depărtăm de dumnezeiasca împărtășanie; dar când e vorba de masa de obște — de vreme ce doar [acolo la liturghie], din frică, îl pomenește [pe episcopul eretic] —, ar putea fi acceptat [acel preot] să binecuvinteze și să cânte cu noi, dar numai dacă nu a slujit, nici nu a avut conștient părtășie nici cu eretic, nici cu episcopul său, nici cu vreun altul [de acest fel].”
Parca ai fi MSC de unde le le scoateti?? Aveti atata har , luminare incat sa spuneti asta ????sa extrageti aceste idei din textul acela??
E o singura situatie nu doua tu faci doua situatii din cel ce pomeneste de frica si nu are constient partasie adica : pomeneste de frica (situatia 1) ; si nu are constient partasie(situatia 2) . Situatia e UNA SINGURA IN FRAZA : pomeneste din frica… nici nu a avut constient partasie(o singura situatie)
Din moment ce pomenirea din frica nu poate fi inconstienta rezulta ca e inutil sa mai fi adagat Sfantul si “daca nu a… avut constient partasie”. Caci in ambele situatii ar fi fost constient. Si daca e o singura situatie, inseamna ca ar fi trebuit sa nu-l mai accepte deloc pe acel preot.
Daca e frica si frica cu partasie constienta e inutila adaugarea cu “daca…”. Ti-am arata ca si simpla frica e constienta de o oarecare partasie la erezie. Asadar Sfantul se refera la o partasie din convingere, (adica ceva mai grav)! Si sunt doua situatii: daca e pomenire din frica (care oricum e constienta) si pomenire automat fara frica (cu partasie constienta). Altfel n-ar avea rost exprimarea Sf-lui Teodor.
Si daca pomenirea de frica e NUMAI constienta ATUNCI de ce a facut dubla negatie Sfantul Teodor ??)?”NICI NU
a avut conștient părtășie”. Daca pomeneste de frica si e constient si nu exista : “pomenire de frica..nici nu a avut constient partasie” inseamna ca TOTI IS ERETICI si te contrazici singur si nu exista ortodocsi intre cei ce pomenesc de frica, si toti au fost constienti din cauza fricii si nici macar rataciti nu pot fi numiti dupa Sfantul Iustin citat de Sfantul Maxim Grecul, dar varianta ta neaga si definitia din dex a fricii si FALSIFICI in primul rand cuvintele Sfantului Teodor care in text nu vorbeste de constient simplu fara negatie, asta arata patima cu care aperi omu ce greseste numai sa ii justifici ereziile si erorile cu un text al Sfantului Teodor. Repet cu ghilimelele de rigoare d-aia te-a ” legat ” Tudor ca Falasifici si Rastalmacesti daca era el in regula chiar te lega , dar aici tu gresesti partasia la acrivie iconomica ti-a dat un duh gnostic falsificator
Acel “daca” arata conditiile pe care trebuie sa le aibe preotul ce pomeneste de frica ptr ca specifica : ” de vreme ce doar [acolo la liturghie], din frică, îl pomenește [pe episcopul eretic] ” ca sa fi primit la binecuvantat si cantat
DÁCĂ conj. 1. (Introduce o propoziție condițională) În cazul că…, presupunând că…, de… Doar dacă. Numai dacă.
=== “dar numai dacă nu a slujit, nici nu a avut conștient părtășie”
Uite definitia fricii:
„FRÍCĂ, (rar) frici, s. f. Stare de adâncă neliniște și tulburare, provocată de un pericol real sau imaginar; lipsă de curaj, teamă, înfricoșare.”
Unde neg eu definita fricii??
Care e pericolul real sau imaginar care provoaca frica?
Pericolul de a fi pedepsit de ierarhul eretic. Corect?
Deci omul/preotul e constient de cauza care produce frica.
De ce poate fi pedepsit? Pentru ca nu-l pomeneste pe ierarh.
De ce ar trebui sa nu-l pomeneasca? Pentru ca propovaduieste o erezie. In consecinta, in frica lui, e constient de faptul ca prin pomenire are o partasie constienta cu ereticul lui ierarh.
Dar nu e suta la suta vinovat, pentru ca partasia lui e determinata de frica.
Si nu ma contrazic, caci preotul este ortodox in gandire si vinovatia lui consta numai in faptul ca e fricos si nu reactioneaza conform datoriei de ortodox intrerupand pomenirea. Si ca dovada ca este asa, ca ortodoxia lui e vinovata, e si faptul ca-l primeste doar la binecuvantarea mesei si cantare.
Iar dubla negatie de care zici tu, e reamintita de Sfant, ca si conditie pentru vinovatia mai mare a preotului.
Frica il scuza, iar partasia constienta (dar se subintelege, fara frica, caci altfel ar fi la acelasi nivel de vinovatie), care poate fi o a doua situatie in care se afla preotul, ar desfiinta si ortodoxia preotului si vinovatia lui relativa.
Pericol imaginar
Cat despre preotul Tudor, chiar daca el ar fi in regula si eu as gresi cu interpretarea, Cine l-a mandatat pe el sa lege pe cei ce isi spun parerea??! Nu e nici duhovnicul meu si nici nu i-am gresit lui!
Indignarea lui e draceasca, caci nu pentru asta a fost facut preot.
El isi inchipuie ca „apara” Biserica de ideile mele ca si cum eu as fi un pericol pentru Biserica si as avea vreo influenta colosala asupra oamenilor. Ori, cred ca nici vorba de asa ceva.
Pe langa gresilile lui, mai mare pacat are dupa ce a zis ce a zis. Isi foloseste preotia (cazuta oricum din Biserica) pentru razbunari iresponsabile.
Partasie constienta – partas constient = e de partea ierarhului in mod constient, fara sa fie constrans de ceva.
Zice ca : “doar.. […la Liturghie] il pomemeste din frica “si “nici nu a avut constient partasie…nici cu episcopul sau” acolo nu zice ca : =a avut constient partasie si ca =pomeneste din lipsa de frica(astea nu exista in fraza) is 4 negatii NU si NICI de 3 ori , prima negatie se refera la partasia constienta, si celelalte trei la : eretic, episcopul sau si altul asemenea cu ei (asemenea cu eretic si episcopul sau)
Cum oi face tu negatia sa fie afirmatie, nu stiu ca eu is chiar prost la gramatica
NICI adv., conj. I. Adv. 1. (Precedă cuvântul sau cuvintele care poartă accentul frazei, exprimând o negație mai categorică decât „nu” și fiind de obicei dublat de „nu”) Nici nu s-a clintit. 2. (În expr.) Nici că = deloc nu… II. Conj. (De obicei urmat de „nu”; leagă două sau mai multe propoziții, stabilind un raport de coordonare copulativă și purtând accentul în frază; repetat, arată excluderea, pe rând, a ideilor exprimate prin propozițiile sau prin cuvintele pe care le precedă) Nu are timp, nici nu dorește. Nici nu vede, nici nu aude. (Leagă două sau mai multe părți ale unei propoziții negative) A fost furtună mare, nu vedeai nici înainte, nici înapoi. ◊ Expr. Nici una, nici două sau nici una, nici alta = îndată, numaidecât; brusc, pe neașteptate. ◊ (Între „nici” și cuvântul negat se intercalează pron. pers. „tu”, iar verbul se omite) Nici tu casă, nici tu masă. – Lat. neque.
https://ayeaye20.wordpress.com/2018/05/13/discernamant-textul/