Traducerea din rusa in engleza apoi in romana Epistola 69 Sv. Theodor Studitul

Rusă:

https://azbyka.ru/otechnik/Feodor_Studit/poslania/69

Engleză:

Letter (10)69. To Navratia, son

The bad news in your letter, son! Touching my humble soul, she really saddened me and took out heart tears and almost deprived me of sleep that night when I received it. This happened both because of those
who fell, although they have now acted as before, and especially because of the hegumen of Fluvut, for
he belonged to those who seemed to stand firm. When the former were still standing, I was surprised that they, not repenting of their previous fall over adultery and a wedding of adulterers, began to speak out on the real subject (about the veneration of holy icons), and I, humble, thought that they might have privately self repented and rejoiced at their correction. But, as it turned out, having built their house on the sand, they, with the breath of the rebellious heresy, fell with a grave fall, again calling the distortion of the truth this economy. They used to be a temptation to the Church of God, and now, too, by their deeds, they carry everyone to perdition. So, many who are inclined to participate in evil in difficult circumstances, hoping to find some way to perform the feats of piety without sorrows and calamities, have become accomplices of renunciation of Christ, the Virgin, all the saints. For this is precisely what means the rejection of the icon of any of them. Alas, misfortune! Alas, seduction! Alas for me! How did they, starting well, turn back? Alas for me! For how many will they serve as a reason for the fall: for equal and higher, for laity, clergy and monks? But this is an old wound, an internal evil. Joseph, rightly called previously as a connector of adulterers, and now the blasphemer of Christ, he is the leader of this old guard (κουστωδίαν).

Matt. 27:65: ἔφη δὲ αὐτοῖς ὁ Πιλάτος, Ἔχετε κουστωδίαν· ὑπάγετε, ἀσφαλίσασθε ὡς οἴδατε.

How do we answer this? Will we be weak? Will we lose spirit? Will we really not have the strength to
profess and protect Christ at the same time? No, brethren, no. For if the righteous are struck by fear during the fall of the wicked, then the greatest caution must be exercised when the near one falls. So, I convince you, let us be firmer in the Lord, not fearing anything from enemies. Is it for the fallen that our confession is? Not for their sake or others. Is it on their standing were we strong, so that we can hesitate when they fall? This will not be! Christ is our foundation on which we stand, which we boast in, saying with Paul: “Who will excommunicate us from the love of God: is sorrow, or crowding, or persecution, or hunger, or nakedness, or danger, or a sword? But we overcome all these things by the power of the One who loved us” (Rom. 8:35, 37). So, who does not advocate and do not strive for Christ, he cannot be a Christian.

Are the feats of the martyrs in vain, their struggle, their suffering? Were they not one flesh with us? Didn’t
they suffer under such torment? Did they not lose hope of being alive, as the apostle says (2 Cor. 1: 8)? But, out of fear of eternal torment and out of a desire for heavenly recompense, they, as prudent, decided to better undergo bodily death than eternal. They were not afraid, they were not dread, and imagining the future as the present, they joyfully went to torment, considered great suffering as gifts. “It is given to you for the sake of God,“ for the sake of Christ, not only to believe in Him, but also to suffer for Him” (Phil. 1:29), and in another place: “for in the midst of the great trial of sorrows they abound in joy” (2 Cor. 8: 2). So rejoiced, so admired, suffering for Christ, all the saints. Let us also taste, beloved ones, of the love of Christ: let us follow the footsteps of the saints, let us reject the addictions of this world. “We have no permanent city here” (Heb. 13:14), heavenly Jerusalem is our fatherland and our city, O men who are strong in the Spirit, O children of God, and not mine, the sinner! We will not bow, at least everyone has fallen, but let it not be! We will fight alone, as before, and now already strengthened by God. God is with us and all the saints who were from the age, with us east and
west. Not a large part, tearing itself away from the Celestial Church out of fear, for the sake of temporary
comforts, for the sake of the flesh, which after some time we will deliver to the eternal flame with the soul,
if we do not defend the truth. Let us be tempted – let it be – let us be scourged, and moreover, often, let us finally die. Is it not unspeakable joy to receive the kingdom of heaven for us and thereby achieve immortal glory, and, on the contrary, having avoided the foregoing, will we thus become such a laughing stock to the end and endure endless shame? So I ask you, my children, whom I gave birth in the Lord, whom Christ grew in the deeds and labors of not only feat, but also struggle, “supplement my joy: have one thoughts, have the same love, be unanimous and unanimous; Do not do anything by curiosity or vanity, but by humble wisdom honor one another as your higher self ”(Phil. 2: 2–3). These are apostolic exhortations, although they are remembered by me as a sufferer. Pray for me too, I ask you to give me strength, strength, a word for you, although I am not worthy of divine grace, that we unanimously and unanimously glorify God in our bodies and in our spirit. Send to the archbishop this good Dionysius. Greet Abba Peter, Abba Ignatius and Abba Typhus and
show them this letter. Then be ready with the others and especially with those mentioned above; for when these close to us have fallen, we should be careful that these do not deceive us. May the Lord give strength, strength, intelligence, eyes, prudence and all that you may well act in honor and glory of Christ, in my praise, in your eternal glory! Those who are with me greet you both. Christ is with you. Amen.

Written in 815.

Română:

Epistola 69. Către Navcratie, fiul

Vestea proastă din epistola/scrisoarea ta, fiule! Atingându-mi sufletul umil/smerit, m-a întristat cu adevărat și mi-a scos lacrimile inimii și aproape că m-a lipsit de somn în acea noapte când am primit-o. Acest lucru s-a întâmplat [din] ambele [motive] atât din cauza celor care au căzut, deși acum au acționat ca înainte, și mai ales din cauza egumenului Fluvut, pentru [că] el aparținea celor care păreau să stea ferm. Când primii încă [mai] erau stând/în picioare, am fost surprins de faptul că ei, fără să se pocăiască de căderea lor anterioară asupra adulterului și a unei nunți de adulteri, au început să vorbească despre subiectul real (despre venerarea icoanelor svânte), iar eu, smerit, am gândit aceea că ei s-ar putea să se pocăiască în sine și să se bucure de corectarea/îndreptarea lor. Dar, după cum s-a dovedit, construindu-și casa pe nisip, ei, cu suflarea ereziei rebele, au căzut cu o cădere gravă, din nou numind asta iconomie denaturarea adevărului/din nou numind denaturarea adevarului: iconomie. Erau o ispită către Biserica lui Dumnezău, și acum, de asemenea, și prin faptele lor, îi duc pe toţi spre pierzare. Așadar, mulți care sunt înclinați să participe la rău în circumstanțe dificile, sperând să găsească o modalitate de a îndeplini faptele de evlavie fără tristețe și calamități/dezastre/distrugeri, au devenit complici ai renunțării la Hristos, Fecioară, toți svânții. Căci tocmai acest lucru înseamnă respingerea icoanei oricăruia dintre ei. Vai, nenorocire! Vai, seducție! Vai pentru mine! Cum ei, începând bine, s-au întors înapoi? Vai pentru mine! Pentru câți de mulţi vor servi ei drept motiv pentru cădere: pentru egal și mai mare, pentru mireni, clerici și călugări? Dar aceasta este o rană veche, un rău intern. Iosif, numit anterior drept conector/legătură al/a adulterilor, iar acum blasfemiatorul/hulitorul lui Hristos, el este liderul acestei vechi garde/straje/custodi (κουστωδίαν).

1688 Matthei 27, 65: Şi zise lor Pilat: “Aveţi custodie, meargeţi de întăriţi cum ştiţi”.

Cum răspundem noi la asta? Vom fi noi slabi? Vom pierde noi duhul/spiritul? Nu vom avea noi cu adevărat puterea de a mărturisi și proteja/apăra pe Hristos în același timp? Nu, frate, nu. Căci dacă cei drepți sunt izbiți/loviţi de frică în timpul căderii celui rău, atunci cea mai mare atenţie/prudență trebuie să fie exercitată atunci când cel apropiat cade. Deci, eu vă conving, să fim noi mai fermi în Domnul, să nu ne temem [de] nimic de la dușmani. Este pentru cei căzuți aceea că mărturisirea noastră este[făcută]? Nu de dragul lor sau al altora. Este [că] în statul/poziţia/fermitatea lor eram noi puternici[Am fost noi puternici în mărturisirea/statul lor în picioare], ca să putem noi ezita când ei cad? Asta nu va fi! Hristos este temelia noastră pe care stăm, în care ne lăudăm, spunând împreună cu Pavel: „Cine ne va despărţi de dragostea lui Dumnezău: este întristarea, sau strâmtorarea, sau persecuția, sau foamea, sau goliciunea, sau pericolul sau sabia?Dar noi biruim toate aceste lucruri prin puterea Celui care ne-a iubit ”(Rom. 8:35, 37)./1688 “Cine pre noi ne va despărţi de dragostea lui Hristos? Necaz, au strînsoare, au gonire, au foamete, au golătatea, au primejdie, au sabie? Ce întru aceastea toate preabiruim, pren Cela ce au iubit pre noi.“(Rîmleani 8, 35, 37). Deci, cine nu apără și nu se străduiește pentru Hristos, el nu poate fi creștin.

Sunt degeaba făptele martirilor, lupta lor, suferința lor? Nu erau oare un trup cu noi? Nu au suferit ei sub asemenea chin? Nu au pierdut speranța de a fi în viață, așa cum spune apostolul (2 Corinteni 1: 8)? Dar, de frica chinurilor veșnice și dintr-o dorință de răsplată cerească, ei, la fel de prudenți, au decis pentru a suferi mai bine moartea trupească decât [moartea] eternă/veşnică. Lor nu le era frică, ei nu se temeau, și își imaginau viitorul ca prezentul, mergeau cu bucurie la chinuri, considerau marea suferință drept daruri. „Vă este dat pentru numele lui Dumnezău,“ pentru numele lui Hristos, nu numai să credeți în El, ci și să suferiți pentru El“ (Fil. 1:29)/1688 Căci voao vă s-au dăruit cea pentru Hristos, nu numai ca la El să creadeţi, ce a pătimi pentru El (Filippisiani 1, 29), și într-un alt loc:„ căci în în mijlocul marii încercări a întristărilor, aceştia abundă de bucurie“ (2 Corinteni 8: 2)./ 1688 “Căci întru multă ispită de necazu, prisosirea bucuriei lor”(2 Corinteni 8, 2). Atât de bucuroși, atât de admirați, suferind pentru Hristos, toți svânții. Să gustăm și noi, iubiților, din dragostea lui Hristos: să urmăm urmele paşilor svânților, să respingem dependențele/patimile acestei lumi. „Noi nu avem cetate stătătoare aici” (Evrei 13:14)/1688 Pentru că nu avem aici cetate stătătoare(Evrei 13, 14), Ierusalimul ceresc este patria noastră și cetatea noastră, O, oameni care sunt puternici în Duh, O copii ai lui Dumnezău, și nu ai mei, păcătosul!Noi nu ne vom înclina, măcar că toată lumea a căzut, dar să nu fie! Vom lupta singuri, ca înainte, și acum întăriți de Dumnezău. Dumnezău este cu noi și toți svânții care au fost din veac, cu noi[de la] est și vest. Nu o mare parte, rupându-se ea însăşi de Biserica Cerească de frică, de dragul temporalelor mângâieri/trecătoarelor mângâieri, de dragul cărnii, pe care după ceva timp o vom livra/da/preda veșnicelor flăcări cu sufletul/duhul, dacă nu apărăm adevărul. Să fim ispitițisă fiesă fim flagelaţi, și în plus, de multe ori, să murim în cele din urmă. Nu este o bucurie negrăită să primim Împărăția Cerurilor pentru noi și prin urmare să obținem astfel slava nemuritoare, și, dimpotrivă, evitând cele de mai sus, noi vom deveni astfel de râsul tuturor până la sfârșit și vom îndura rușinea nesfârșită? Așa că eu vă întreb, copiii mei, pe care i-am născut în Domnul, pe care Hristos i-a crescut în fapte și în munci/lucrări şi nu numai în vitejii, dar și lupta, „completează bucuria mea: ai un gând, ai aceeași dragoste, fii una și unanim/ cu acelaşi duh şi acelaşi gând = единодушными и единомысленными; Nu faceți nimic prin curiozitate sau deșertăciune, ci prin înțelepciune smerită, să vă onorați unii pe alții ca sinele vostru superior ”(Fil. 2: 2–3)/1688 “Pliniţi-m bucuria, ca una să gândiţi aceaeaş dragoste având, împreună cu un suflet, una gândind. Nimica după price au mărire deşartă; ce cu smerenia, unul pre altul socotind că covîrşiţi întru voi.”(Filippisiani 2, 2-3). Acestea sunt îndemnuri apostolice, deși sunt amintite de mine ca și
un bolnav. Rugați-vă și pentru mine de asemenea, eu vă rog să-mi dați putere, tărie, un cuvânt pentru voi, deși eu nu sunt demn/vrednic de dumnezăiescul har, că noi unanim în unanimitate / într-un gînd şi într-un duh/suflet / cu un singur glas și un singur duh / cu o singură glăsuire şi un singur duh / cu o singură voce şi un singur duh = единогласно и единодушно slăvim pe Dumnezău în trupurile noastre și în duhul nostru. Trimiteți arhiepiscopului acest bun Dionisie. Salutați pe Avva Petru, pe Avva Ignaţiu și pe Avva Typhus şi
arată-le această scrisoare. Atunci fiți gata cu ceilalți și mai ales cu cei menționați mai sus; căci atunci când acești apropiați de noi au căzut, noi ar trebui să fim atenți ca aceștia să nu ne înșele [pe] noi. Domnul să dea putere, putere, inteligență, ochi, prudență și tot ceea ce poți să acționezi bine în cinstea și slava lui Hristos, în lauda mea, în slava ta eternă/veşnică! Cei care sunt cu mine vă salută pe amândoi. Hristos este cu tine. Amin.

Scrisă în 815.

Mulţumim Lui Dumnezău şi lui Ambrozie traducătorul!

Erezia este pacat spre moarte/pacat de moarte

Despre mântuirea necredincioșilor

Sv. Ignatie Briancianinov:
Biserica Universala a recunoscut intotdeauna erezia ca un pacat de moarte, a recunoscut intotdeauna ca omul molipsit de boala groaznica a ereziei e mort sufleteste, strain de har si de mantuire, fiind in comuniune cu diavolul si cu pieirea lui.
——————

====UITE si pasajele care au dat Canonul 15 I-II in Svînta Scriptură

1 Ioan 5, 16-17

De va vedea neştine pre fratele lui păcătuind păcat nu spre moarte, ceare-va; şi va da lui viaţă, celor ce greşesc nu spre moarte. Iaste păcat spre moarte; nu pentru acela zicu ca să să roage. Toată nedireptatea păcat iaste; şi iaste păcat nu spre moarte.

====Deci SA TACA! gurile ecumeniste care spun ca: trebuie a ne ruga ptr. eretici, ca de nu (pomenesti eretic) faci schisma!

Apostolul zice clar:

  • nu pentru acela zicu ca să să roage

Erezia e pacat de moarte deci ereticul face prin erezie pacat de moarte si Apostolul zice ca nu pentru cel ce face pacat de moarte(adica ptr eretic) a zis sa se roage ci pentru fratele care nu face pacat de moarte ptr acela sa se roage

DECI NU AVEM NICI O OBLIGATIE A NE RUGA PTR. UN ERETIC

Macarie adversarul lui Sava, CM”B” si erezia invatata de el(de Macarie) ca nu mai exista Har si Taine

Pr. MACARIE: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase,

Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție! Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni ești și toate le-mplinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește Bunule, sufletele noastre. Amin.

Părinți și frați, bucurați-vă întru Domnul.

-Bucurați-vă Părinte, binecuvântați.

Pr. MACARIE: Domnul.

-Cu noi se află Părintele Macarie, schimonahul de la Mănăstirea Cutlumuș, din Sfântul Munte, care a întrerupt comuniunea bisericească cu toți pseudo-episcopii și cu toți cei care se află în comuniune cu aceștia, în urma cunoscutului și notoriului Sinod tâlhăresc din Creta, ce a avut loc în 2016.

Iar astăzi l-am ruga, deoarece este un subiect care îi privește pe toți creștinii, cu ajutorul lui Dumnezeu, să ne răspundă cumva și să ne clarifice unele probleme, care s-au ivit și care ne interesează.

Pentru început, Părinte (drag), se vorbește mult în ultima vreme de așa-numitul Consiliu Mondial al ”bisericilor”.

Este un organism despre care mulți creștini NU au luat cunoștință, cu toate că, după cum, să zic așa, ne-am informat cu privire la acesta, apărem înscriși ca membri ai acestui organism și, într-adevăr, este DREPTUL FIECĂRUI CREȘTIN ca, cel puțin SĂ ȘTIE UNDE ESTE ÎNSCRIS.

Vreți să ne spuneți, așa, câteva lucruri în această privință?

Pr. MACARIE: Vom spune câteva cuvinte despre așa-numitul Consiliu Mondial al ”bisericilor”, despre C.M.B. Vom arăta și două-trei fotografii, așa, ca să înțelegem aproximativ ce este…

Așadar…CONSILIUL MONDIAL AL ”BISERICILOR”, așa-numitul Consiliu Mondial al ”bisericilor” ESTE UN ORGANISM ANTIHRISTIC, AL CĂRUI SCOP ESTE PROMOVAREA UNIFICĂRII CELOR APROXIMATIV 370 DE ERESURI CARE PARTICIPĂ LA ACESTA, CU 600 DE MILIOANE DE MEMBRI, DIN 110 ȚĂRI.

Conform STATUTULUI, premiza în baza căreia o ”biserică”între ghilimelepoate deveni membră a acestuia este aceea de a accepta faptul că participarea cuiva la acest organism, la acest organism antihristic, este mai cuprinzătoare decât a participa, în calitate de membru, la propria ”biserică” (de apartenență).

Aceasta este ”Declarația de la Toronto”, care a fost dogmatizată de către Sinodul din Creta.

-Adică, din câte înțelegem, oricare membru-candidat ce dorește să devină membru (deplin) al acestui organism, să-i aparțină, trebuie să admită că este lacunar și neîmplinit, împlinirea găsindu-și-o numai prin participarea la acesta.

Pr. MACARIE: Trebuie, adică, să admită că NU este cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică, după cum spune Simbolul nostru de Credință, ci toate eresurile (împreună), sunt ”una, sfântă, sobornicească și apostolească biserică”, cu alte cuvinte, că toți auto-numiții ”creștini” constituie ”biserica” lui Hristos, altminteri nu poți deveni membru.

-Chiar așa. Aceasta, adică, este o premisă fundamentală a acestui organism.

S-a vorbit mult și despre această icoană pe care o vedem aici și care, după câte știm, este reprezentată (min.3:18) pe o suprafață de aproximativ 50 m2, acolo, în sala de întruniri.

Această ”icoană” a creat, așa, multă vâlvă și a provocat neliniște credincioșilor deoarece se presupune că îl reprezintă pe Hristos. Este (însă) așa? Vreți să ne spuneți, așa, puțin, care-i situația?

Pr. MACARIE: ACESTA ESTE HRISTOSUL C.M.B.-ului.

C.M.B. este Consiliul Mondial al ”bisericilor”? Consiliul Mondial al ”bisericilor”.

Preot: Da. Conform spuselor lor. Aceasta este într-adevăr, este o icoană de 50 m2, o broderie-tapițerie, cum să-i spunem, care este acolo, în sala de întruniri, toate, toate acolo unde au loc, în fața aceluia se desfășoară toate.

-Vedem aici, o icoană specifică.

Pr. MACARIE: Da. Este aici, dedesubt. Care aici se vede mai clar. De aici se vede mai clar, care…acesta este un hristos hermafrodit. Adică este jumătate bărbat și jumătate femeie. Partea sa, cea din stânga după cum privim, este cea femeiască.

-Dacă vreți să ne și indicați.

Pr. MACARIE: Iar partea sa, cea din dreapta, este cea bărbătească. Adică, pe de-o parte, aici are piept, pe când în partea cealaltă, nu are piept. Are, adică, piept bărbătesc. Pe de-o parte, în stânga are un umăr femeiesc, pe partea dreaptă, are umăr bărbătesc.

Pe partea stângă este, așa, coapsa femeiască, pe dreapta, cea bărbătească.

Are brațele deschise, fără Cruce, fără a binecuvânta, pur și simplu ca politicienii. NU are aură luminoasă (de sfințenie). Nu stă scris niciunde O Ω N (Cel ce este). NU scrie niciunde Iisus.

-În loc de aură luminoasă văd

Pr. MACARIE: acolo, pe de-o parte, că are soarele. Jumătate este soarele și
jumătate este luna. Are o pasăre deasupra, cu coada despicată, care NU este, bineînțeles, porumbel.

NU există porumbei cu cozi despicate, care îi înfige ceva în cap, ceva rotund, ceva ca demonic trebuie să fie ceea ce-i înfige acolo. La dreapta sa, așa cum privim, are o femeie-înger, care are piept, iar în stânga are un bărbat-înger.

De jur împrejur are înfășurat un șarpe. Acesta este fiara care urcă din pământ, cum spune Apocalipsa.

-Da, și nouă de asta ne-a amintit.

Pr. MACARIE: ACEASTA…aceasta ESTE ICOANA LUI ANTIHRIST CARE ESTE EXPUSĂ LA C.M.B., LA CONSILIUL MONDIAL AL ”BISERICILOR”.

-Și de-asemenea, mă iertați Părinte, vedem aici, la sigla din denumirea acestui organism ca o minge care seamănă cu șarpele, cu OIKUMENE, adică ne amintește de șarpele care este descris și în Apocalipsă.

Pr. MACARIE: Da, da, șarpele este, șarpele este cel care stă acolo, sub cruce.

-Vrem să ne spuneți, acum…, deoarece am fost informați că la acest organism fondat în 1948, atunci când a fost fondat și Statul Israel, Biserica Ortodoxă Elenă participa încă de pe atunci. Acum vedem însă, că problema asta a fost reluată intens odată cu acest sinod din Creta, și aș vrea să ne spuneți un pic ce anume se întâmplă și…

Pr. MACARIE: În 1948 când a fost fondat acest organism la care ați menționat acum că participa, membră fiind, și Biserica, Biserica pentru a deveni membră undeva, pentru a fi constituită o dogmă, pentru a se dogmatiza, în așa fel încât să-i lege și pe toți membrii Bisericii, trebuie să se întrunească Sinod.

Atunci când nu se întrunește Sinod – cu alte cuvinte, părerea personală a cuiva, încă și dacă acesta este Sfânt, NU este dogmă în Biserică – de aceea nu putem spuneBiserica era membră în 1948, ci erau numai unii, dintre aceia care conduceau Bisericile, numai aceia erau membri, fără a fi însă, și Biserica.

Acesta este și motivul pentru care se străduiau de mai bine de 60 de ani realizeze acest sinod, ca să poată aceștia, cărora le aparține părerea în cauză, să o statornicească drept dogmă în Biserică și să-i lege pe toți membrii, membrii Bisericii.

-Părinte (drag), iertați-mă dar, din nefericire, creștinii, astăzi, NU cunosc despre importanaț Sinodurilor și nici despre Instituția Sinodală. Cred, adică, cum că trebuie să ne spuneți, așa, puțin…De ce este atât de semnificativă întrunirea acestui sinod în 2016 și CE schimbă la o adică, în Biserică, cu dogma noastră, cu credința noastră, de ce trebuie să se neliniștească de-acum credincioșii, de ce trebuie să reacționeze la ceea ce se întâmplă?

Pr. MACARIE: După cum am spus, părerea cuiva NU este dogmă în Biserică. Sinodurile scriu dogmă în Biserică. Scriu (stabilesc) adică, Sfinte Canoane și Dogmele. Dacă NU se întrunește Sinod, NU sunt legați membrii Bisericii, pentru asta de-aici. Să-ți arăt încă una, aici. Aici, este veacul sfânt al celor șapte sfinte și ecumenice Sinoduri.

-Adică acelea care au modelat Crezul.

Pr. MACARIE: E, da, toată credința, credința ortodoxă, credința creștinilor – pentru că ORTODOX ȘI CREȘTIN E UNUL ȘI ACELAȘI LUCRU. NU EXISTĂ CREȘTIN ERETIC; VA FI ORI CREȘTIN, ORI ERETIC, ceea ce înseamnă că credința creștinilor se găsește
în cele Șapte Sfinte Sinoade Ecumenice, în deciziile și în Sfintele Canoane ale acestora. Oricine adaugă sau ciuntește ceva la aceste Sfinte Sinoade Ecumenice, devine eretic și este mădular îndepărtate de la Biserica lui Hristos.

Acestea sunt Sfintele Șapte Sinoade Ecumenice pe care le prăznuim, avându-L căpetenie pe Hristos și acesta de-aici este sinodul din Creta, avându-l drept căpetenie
de Antihrist. Nu-l au adică, drept căpetenie pe Hristos, îl au drept căpetenie de Antihrist.

-Adică, acum, la acest sinod care este un foarte mare sinod…cred, deci, că după Sinodul Sf.Grigore Palamas este cel mai mare sinod care a avut loc. Ce anume s-a întâmplat, să zicem, cu acest sinod, de trebuie să ne neliniștim?

Pr. MACARIE: Iată, vă voi spune ceva: ACEST SINOD A SCRIS O ALTĂ CREDINȚĂ, O CREDINȚĂ DIFERITĂ, O NOUĂ CREDINȚĂ. Deoarece susține că trăim în noua eră, așa că a scris o nouă credință.

Adică, aceste Sinoadecredința noastră, a Bisericii noastre, este că Biserica este Una. Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică. Un Domn, Un Botez.

-Părinte (drag), aș dori la acest moment, mă iertați, să ne explicați puțin, din punct de vedere dogmatic, ce înseamnă pentru creștini, termenul ”Biserică? De ce au identificat creștinii Biserica, cu templele (clădirile acesteia), cu preoții, în general, cu clerul și, în acest fel, se creează o confuzie.

Pr. MACARIE: Am să vă spun, acum, într-un moment. Să vă explic aici puțin, de ce au scris o nouă credință. Acest lucru este esențial. Pentru că a noastră credință este, în primul rând, ca Una este Biserica, Unul este Hristos, de aceea Una este și Biserica Sa. Credinţa asta de-aici pe care au statornicit-o acum, la Sinodul din Creta este aceea că acum, Hristos…pe când noi avem Un Hristos, Una Biserică, toți ereticii și schismaticii sunt în afara Bisericii.

Aceștia, au statornicit o nouă credință. Care? Că ereticii și schismaticii sunt Biserica cea Una a Lui Hristos. Adică toate eresurile sunt Biserica cea Una a Lui Hristos.

-Cum adică?

Pr. MACARIE: Avem două credințe diferite. Avem credința C.M.B.-ului al Sinodului din Creta, cum că toate eresurile sunt biserică. Și avem credința sfintelor sinoade ecumenice că Biserica este Una și toate eresurile sunt în afara Bisericii. Adică două credințe diferite.

-În fond, vorbim adică de o Biserică dezbinată care trebuie să se unească. CE adică AU DOGMATIZAT LA ACEST SINOD? Ce au dogmatizat? CARE ESTE RELAȚIA DINTRE SINOD ȘI ACEST ORGANSM? ACEST ORGANISM ANTIHRISTIC!

Pr. MACARIE: ACEST SINOD A DOGMATIZAT, în primul rând, C.M.B-ul, Consiliul Mondial al ”Bisericilor”.

-Cum l-au dogmatizat? Ce vreți să spuneți? Am devenit membri? Adică?

Pr. MACARIE: Adică, la articolul 16. Trebuie fiecare să citească, însă, aceste lucruri. La articolul 16 au dogmatizat C.M.B-ul. Trebuie să cauți să vezi cum a dogmatizat. A DOGMATIZAT CA UN ORGANISM INTERCREȘTIN, că acolo, în cadrul acestuia, TOATE ERESURILE, TOȚI AȘA-NUMIȚII CREȘTINI SUNT BISERICĂ ȘI CĂ TOȚI DE-ACOLO TREBUIE SĂ SE UNIFICE. LA

ART.17 A DOGMATIZAT PARTICIPAREA, PARTICIPAREA DEJA OBLIGATORIE A MEMBRILOR LA ACEST C.M.B..

Iar la ART.19 A DOGMATIZAT STATUTUL, ADICĂ CREDINȚA C.M.B-ULUI. Asta a înfăptuit sinodul din Creta. Pentru acest lucru s-a și întrunit.

Adică, ACOLO unde era opinia unor indivizi, era credința unor indivizi.

-Vă referiți la participarea noastră?

Pr. MACARIE: Și C.M.B-ul și participarea noastră acolo, au reușit ăștia până la urmă, de atunci, de la 1948aceștia au reușit până la urmă să o facă ȘI LEGE ȘI DOGMĂ ÎN BISERICĂ (iar acum este obligatorie pentru toți membrii bisericii), care spune că, creștinii, Hristos și mădularele sale, creștinii sunt membri ai Consiliului Mondial al Bisericilor. Pentru că noi…(aici tușește și se oprește)

-Părinte, aici explicați-ne puțin ce înțelegem prin ”Biserică”?

Pr. MACARIE: Biserica, pentru noi, înseamnă Hristos. Căpătâi! Trupul lui Hristos având drept Cap pe Hristos. Mădularele sunt Sfinții, Preasfânta noastră Fecioară, și Sfinții, și creștinii, adică cei care s-au botezat cu botez ortodox, s-au botezat în Biserica Lui Hristos. NU sunt nici ereticii, nici schismaticii. Când aici, la sinodul din Creta, a spus că Bisericile locale, adică Biserica; adică HristosBiserica este Hristos

CÂND SPUNE CĂ BISERICA ESTE MEMBRĂ A C.M.B., VREA SĂ SPUNĂ CĂ HRISTOS ESTE MEMBRU AL C.M.B. A DOGMATIZAT ASTA, AICI! Hristos este membru al C.M.B.. Asta nu se poate întâmpla niciodată. Acest lucru nu poate fi tâlcuit nici dogmatic și nici logic.

Cum poate Cel ce pretutindeni Este și toate le-mplinește, Dumnezeul, să aparțină unui organism antihristic, unei comunități eretice și nu numai, să aparțină pseudo-bisericii lui Antihrist, să fie slujitorul lui Antihrist?

Adică, împreună cu toți ceilalți eretici, cei 400 nu mai știu câți după cum ne-ați spus.

Pr. MACARIE: Adică, acum unul dintre ceilalți membri este acolo, este și Hristos.

ADICĂ PRINTRE ȘI ÎMPREUNĂ CU CEILALȚI. UNUL DINTRE MEMBRII CARE PARTICIPĂ ÎN MOD DEPLIN ȘI EGAL, ESTE ȘI HRISTOS. Care creștin, deci, poate să suporte așa ceva atunci când Hristos, adică Biserica Sa este membră a pseudo-bisericii lui Antihrist?

Deoarece, pentru ca cineva să devină membru al unui organism, trebuie să fie de-o fire cu acel organism. Unul mai mic se încorporează într-unul mai mare.

-Părinte (drag), mă deranjează și numai când îl văd acolo. Pentru asta…Da.

Pr. MACARIE: Așadar, ce se întâmplă aici. Noi…unde, firește NU se poate afla Hristos. DE ACEEA PLEACĂ HRISTOS, PENTRU CĂ NU POATE FI MĂDULAR AL LUI ANTIHRIST.

Și rămân numai aceștia care au dogmatizat și au semnat asta. FĂRĂ HRISTOS.

-Și sunt, adică, membri?

Pr. MACARIE: Și sunt membri oficiali, din moment ce și-au pus semnăturile. ACESTE SEMNĂTURI, PÂNĂ SĂ SE ÎNTRUNEASCĂ UN SINOD CARE SĂ ANULEZE ACESTE SEMNĂTURI, ESTE ÎN VIGOARE ACEASTĂ CREDINȚĂ A C.M.B.

-Aceasta NU este credința Bisericii, ci este credința C.M.B. Da. Asta este altă problemă, Părinte. Mulți spun că acest sinod nu este valabil și că, ceea ce a fost semnat nu are nicio valabilitate și nu ne influențează pentru că, spun ei, este un pseudo-sinod căruia, în nici un caz, nu merită să-i dăm importanță, ci noi să continuăm în mod normal, ca până acum. Ce aveți de spus despre asta?

Pr. MACARIE: Bine, asta, cred că asta, păi, nu au nici un fundament ceea ce spun aceștia, cu asta, discuția noastră devine hilară. Acest sinod, DA, este un pseudo-sinod

pentru că NU este ortodox, pentru că este eretic, dar NU este nul. TREBUIE SĂ SE ÎNTRUNEASCĂ UN ALT SINOD CA SĂ-L ANULEZE.

Părinte, adică așa se făcea? Nici un sinod nu se auto-anulează. Întotdeauna era așa.

Pr. MACARIE: Istoria noastră bisericească, astfel de exemple ne-a dat și aceasta este credința noastră, CĂ UN ALT SINOD ORTODOX A CONDAMNAT UNUL

-Adică, Părinte, până la a fi condamnat (Părintele: e în vigoare) produce și rezultate juridice după cum înțelegem acum, pentru că participarea la un organism care este reglementat de un statut, ne dăm seama că atrage și unele îndatoriri, există anumite condiții, așadar aceștia, în mod obligatoriu trebuie să dea ascultare acestui statut, (Părintele: Da, este normal, așa este), adică, ÎN ESENȚĂ, TREBUIE SĂ DEA ASCULTARE ȘI LUI ANTIHRIST, ȘI LUI HRISTOS.

Pr. MACARIE: Adică…da, dar pentru că nu poți da ascultare și lui Antihrist, și Lui Hristos, dau ascultare numai lui Antihrist.

-Da, pentru că, după cum vedem, și Hristos trebuie adică să dea ascultare statului.

(Pr.:)Așa spun ei, da, așa spun.

Pr. MACARIE: Din moment ce Biserica participă acolo și are, pe de-o parte drepturi, are însă și îndatoriri; trebuie să contribuie cu toate mijloacele și să accepte credința C.M.B. pentru a deveni membru, altminteri nu pot deveni membru.

-Adică fiecare membru, cu orice dispune, trebuie să ajute deci, acest organism.

Pr. MACARIE: pentru promovarea acestui organism (Interlocutoarea: Vreți să spuneți că și mănăstiri și clădiri bisericești și bani?) Pentru promovarea acestui organism (I.: Am înțeles)

-Ne dăm seama că aceasta este cu siguranță ceva hulitor. Acum, în ceea ce-i privește pe creștini. În pagina electronică a organismului, cu titlul ”World Council of Churches”, dacă apăsăm pe modulul Member Churches vedem că este înscrisă și Biserica Elenă și apărem drept creștini. Aproximativ 10 milioane 3 mii de membrii înscriși.

Pr. MACARIE: Da, din moment ce, de-acum, conform Sinodului din Creta, bisericile locale și membrii acestora, adică Biserica și membrii acesteia, sunt membri C.M.B.

-Așa, deci. Și-acum, vreți să ne spuneți, cum adică, de-acum, acești oameni nu mai sunt Biserică? Adică acum, după acest sinod (Pr.:iată), care este problema?

Pr. MACARIE: Dacă unii acceptă Biserica – adică, ce este Biserica? -, că sunt mădulare ale Lui Hristos, trebuie să accepte dogmaticpentru că oamenii NU judecă
deloc problema din punct de vedere dogmaticTREBUIE SĂ ”ACCEPTE” DOGMATIC, CĂ HRISTOS ESTE ÎMPREUNĂ CU ACEȘTI INDIVIZI, ADICĂ ÎMPREUNĂ CU ACEȘTI
PSEUDO-EPISCOPI, CĂ ESTE ȘI HRISTOS LAOLALTĂ, ÎN ACEASTĂ COMUNITATE ERETICĂ.

LUCRU DESPRE CARE AM SPUS CĂ NU ESTE POSIBIL! SĂ FIE ȘI HRISTOS MĂDULAR AL LUI ANTIHRIST, AL PSEUDO-BISERICII LUI ANTIHRIST, A C.M.B….

Altminteri, dacă NU este Hristos, care bineînțeles că NU estenu se poate fi (acolo) Hristos – , aceștia sunt, atunci, după cum am spus, FĂRĂ HRISTOS. Adică, acești indivizi NU pot să fie de-acum, să mai aparțină Bisericii. NU se poate din punct de vedere dogmatic ca ei să aparțină. SUNT APOSTAȚI, DEOARECE AU PLECAT DE LA BISERICĂ ȘI DE LA CREDINȚA BISERICII ȘI S-AU DUS LA O ALTĂ COMUNITATE, ERETICĂ, CU O ALTĂ CREDINȚĂ.

Ce poate fi mai limpede și adevărat decât asta? Nu putem, adică, să contestăm și realitatea însăși!

-Așadar acum, Părinte (drag), totuși, iertați-mă, acești oameni, acum, după cum ne spuneți, fără de Hristos, CUM pot săvârși Taine, CUM pot avea Har? Cum pot, adică,
credincioșii să se simtă bine aflându-se în comuniune cu aceștia?

Pr. MACARIE: Uitați, noi, ca să ne aflăm în comuniune sacramentală cu cineva, va trebui să cădem de acord în ceea ce privește credința. ADICĂ, DREAPTA CREDINȚĂ ESTE PREMIZA PENTRU COMUNIUNEA SACRAMENTALĂ.

DIN MOMENT CE HRISTOS NU ESTE ACOLO, EI SĂVÂRȘESC TAINE, DAR NU ORTODOXE!

DE CE FEL? ERETICE! ADICĂ DIAVOLEȘTI, DEMONICE, PROFANE ȘI MINCINOASE! ȘI PUSTII DE HAR
Astfel de ”taine” înfăptuiesc acum, acolo. Și, bineînțeles că NU se poate ca creștinii să participe la tainele demonice de-acum, ale pseudo-episcopilor C.M.B.-lui.

Se-nțelege de la sine!

Creștinii, vor participa la Tainele Bisericii lor. Vor rămâne, adică, acolo unde au fost botezați, acolo unde au crescut, acolo unde s-au cununat, acolo unde au devenit monahi, și monahii, și ierei, și preoți, adică în aceeași credință a simbolului de Credință întru care s-au botezat, vor rămâne în Biserica lui Hristos.

ACEIA CARE AU SCHIMBAT CREDINȚA ÎN MOD OFICIAL DE-ACUM, SINODALȘI AU SPUS CĂ HRISTOS ESTE MĂDULAR AL LUI ANTIHRIST, NU SE MAI AFLĂ DE-ACUM ÎN BISERICA LUI HRISTOS, CI APARȚIN BISERICII LUI ANTIHRIST.

NU-I VOM ACCEPTA NICICÂND PE ACEȘTI OAMENI CARE AU SEMNAT, AU DOGMATIZAT ȘI CARE AU CO –SEMNAT ACESTE DECIZII HULITOARE.

-Adică, ce trebuie să facă creștinii? Spuneți-ne așa, din punct de vedere practic.

Pr. MACARIE: să întrerupă comuniunea sacramentală. ORICE COMUNIUNE CU PSEUDO-EPISCOPII C.M.B.-ului, cu pseudo-creștinii, pentru că NU pot fi și creștini și
C.M.B.-iști, țin altă credință, NU țin credința creștinilor. ĂȘTIA SE NUMESC DE-ACUM, CEMEBIȘTI.

(Pr.: pentru că ereticii își iau denumirea), Pseudo C.M.B., adică inițialele C.M.B.

(Pr.: Așa, da, de la C.M.B.. Așa este, așa este), sau ale eresiarhului, sau ale eresului.

-Da, nu mai că, spun creștinii, noi NU mergem pentru popi, NU ne interesează ce fac ăștia. Noi mergem pentru Hristos. Așadar, unde este problema? Adică, creștinii au convingerea că mergând, să zicem, la biserici, nu întâmpină vreo problemă și ei înșiși nu au vreun aport la toatea astea, considerând că merg în continuare pe coorodonatele pe care le știau, făcând pe nisnaiul.

Pr. MACARIE: Păi, și noi, pentru același motiv NU mergem la ei, pentru că NU mergem la popi, ci pentru Hristos. DIN MOMENT CE HRISTOS NU E ACOLO, LA CE
BUN SĂ MAI MERGEM?

Va trebui să înțeleagă cum că Hristos NU este acolo.

Pr. MACARIE: PENTRU A MERGE ACOLO, TREBUIE SĂ ACCEPTĂM CĂ ESTE ȘI HRISTOS CU EI. ACEASTA ESTE HULA ÎMPOTRIVA DUHULUI SFÂNT ȘI NU VA FI NICICÂND IERTATĂ! AM SPUS CĂ HRISTOS, NU VA DEVENI NICICÂND MEMBRUL NICIUNEI COMUNITĂȚI ERETICE ȘI CU ATÂT MAI PUȚIN, AL CELEI APARȚINÂND LUI ANTIHRIST.

Așadar, Hristos e ABSENT și, din moment ce lipsește EL, noi, la ce să mai mergem?

-Și în special acum, dacă continuă fiecare creștin să fie în comuniune cu toți aceștia, este de acord și încurajează la rândul lui deciziile acestora, rămânând astfel, la rândul lui membru al pseudo-bisericii lui Antihrist.

Preot:Desigur, desigur. Cu alte cuvinte: ORICÂT DE ORTODOXĂ AR FI MĂRTURIA PE CARE AR FACE-O, TERIBILĂ ȘI ÎNFRICOȘĂTOARE, DIN MOMENT CE ACESTA SE DUCE RECUNOSCÂNDU-I ÎNCĂ DREPT REPREZENTANȚI AI CREDINȚEI LUI, RECUNOSCÂNDU-I ÎNCĂ DE DREPT, AI SĂI DELEGAȚI BISERICEȘTI ȘI DREPT AI SĂI REPREZENTANȚI, ȚINE (automat) ȘI CREDINȚA ACESTORA.

Ține, adică, credința C.M.B-ului; cea a Sinodului din Creta. Deoarece, POMENIREA în timpul Sfintei Liturghii, DECLARĂ chiar ASTA: IDENTIFICAREA ÎNTRU CREDINȚĂ.

-Adică, atunci când spun: ”pentru arhiepiscopul nostru…?”

Pr. MACARIE: Așa. Va să zică, IDENTIFICĂ CREDINȚA MEA, CU A ACESTUIA!

-Și, deci avem aceeași credință. Așadar, dacă ei țin de-acum credința lui Antihrist, înseamnă că…

Pr. MACARIE: Și-apoi, când în mod oficial participă la toate cele, dar în mod ne-oficial spune că, ”eu, NU accept asta”, este, adică, iertați-mă puțin…cum ar veni: ca atunci când vulpea nu ajunge la struguri și spune că sunt acri.

-Și în trecut însă, am avut sinoade eretice. Adică, aș dori, dacă puteți, să ne dați câteva exemple despre cum au procedat Sfinții în situații asemănătoare. Cu toate că, după câte înțelegem, asemenea situație NU a mai existat. Adică, SĂ ADERE LA UN ALT ORGANISM ȘI SĂ-ȘI PUNĂ CĂPETENIE PE ANTIHRIST, ÎN LOC DE HRISTOS.

Pr. MACARIE: NU a mai existat!

-Și să dea ascultare de-acum, la Statut. Dar, spuneți-ne, dacă vreți, așa, despre situații asemănătoare.

Pr. MACARIE: NU EXISTĂ CEVA ANALOG PENTRU A COMPARA CAZUL NOSTRU. În situația noastră…

Pentru că am spus și altă dată, eresuri au fost consemnate, dar nicicând eresurile

Toți ereticii care făceau un sinod spuneau că ei erau Biserica, iar toți cei care NU erau de acord cu aceștia, se găseau în afara Bisericii.

CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ AICI, ESTE NEMAIVĂZUT! NU NUMAI CĂ AU SCRIS O ÎNVĂȚĂTURĂ ERETICĂ, CI LE-AU ACCEPTAT ȘI PE TOATE CELELALTE CARE NU ERAU DE-ACORD CU EI, CA FIIND BISERICI.

-Iar acestea, ne imaginăm că sunt deja anatemizate de către cele 7 Sinoade Ecumenice. Pentru că, mulți spun că trebuie să se facă acum un nou sinod, care să le condamne.

Pr. MACARIE: Vedeți Dvs., ERESUL ESTE O ÎNVĂȚĂTURĂ POTRIVNICĂ ÎNVĂȚĂTURII ORTODOXE. Potrivnică învățăturii Bisericii. Fiecare eres este condamnat.

Sfintele Sinoade Ecumenice, de aceea se numesc Sfinte, pentru că, deciziile lor care au anatemizat fiecare eres și pe toți ereticii până la sfârșitul veacului, NU depind, NU fac subiectul recunoașterii din partea vreunui episcoop sau a vreunui alt sinod sau a oricăror alți oameni. SUNT VALABILE ÎN VECI ȘI PENTRU TOTDEAUNA.

ORICINE ADAUGĂ SAU ȘTIRBEȘTE CREDINȚA ACESTOR SFINTE SINOADE ECUMENICE, ESTE ERETIC ȘI SE AFLĂ AUTOMAT, ÎN AFARA BISERICII! CU ATÂT MAI MULT ACEȘTIA, CARE AU ADERAT ÎN MOD OFICIAL LA O COMUNITATE ERETICĂ, LA O GRUPARE ERETICĂ!

AU PLECAT DE-ACUM, DIN BISERICĂ…ÎN MOD OFICIAL ȘI AU ADERAT ALTUNDEVA!

ESTE aceasta oare, MAREA APOSTAZIE?

Pr. MACARIE: ACEASTA ESTE MAREA APOSTAZIE! Adică, au plecat de la Hristos și s-au dus la Antihrist. Asta este!

Așadar trebuie, după câte înțelegem, SĂ ÎNTRERUPEM IMEDIAT COMUNIUNEA CU ACEȘTIA, dacă vrem…

Pr. MACARIE: Am să vă răspund imediat la întrebare. Când spunem MĂRTURISITORI, înțelegem că sunt anumiți oameni, anumiți creștini…mireni, monahi, preoți, ieromonahi, care ce făceau?

Mai înainte de toate, când se făcea un sinod eretic, întrerupeau comuniunea bisericească cu acei pseudo-episcopi eretici ai sinodului.

Exemplul cel mai asemănător cu situația noastră este situația din timpul primei și celei de-a doua perioade ale luptei împotriva icoanelor (iconomahia).

Mai mult parcă, a doua perioadă a iconomahiei, atunci când avem și multe scrisori ale Preacuviosului Teodor Studitul Mărturisitorul, atunci când avusese loc un sinod
iconomah (iconoclast) cu Împăratul, iar Sf.Teodor Studitul întrerupsese orice comuniune bisericească cu episcopii eretici de-atunci.

Iar ceea ce se spune, păi, zice-se, la acest sinod, patru partriarhii n-au
participat..patru, așadar…

Da, iertați-mă puțin…n-au participat, dar din moment ce se află în comuniune bisericească cu aceștia, îi acceptă, acceptă și deciziile sinodului. Asta-i dimensiunea dogmatică. Acesta-i adevărul!

-Atunci, Părinte (drag), acum, nu-i așa? Acum, ce face creștinul? Dacă vrea, așa, să țină credința?

Pr. MACARIE: AM SPUS CĂ ÎNTRERUPEM ORICE COMUNIUNE BISERICEASCĂ! ADICĂ, COMUNIUNEA SACRAMENTALĂ CU PSEUDO-EPISCOPII C.M.B.-iști AI ACESTUI SINOD RĂU-SLĂVITOR ȘI CU TOȚI CEI CARE SE AFLĂ ÎN COMUNIUNE CU EI.

PÂNĂ LA JERTFA SUPREMĂ, PÂNĂ LA JERTFA SUPREMĂ! Adică, NU va accepta nicicând

-Și cum poate fi suplinit adică, acum, acest gol care se va crea din lipsa
accesului la slujbele bisericești, la Taine în general, cum adică va fi suplinit acest gol?

Pr. MACARIE: Păi, NU va fi nicio lipsă de slujbe, nici nu va fi vreo lipsă de Taine.
Dacă era să lipsească Tainele, am fi vorbit de Taine Ortodoxe. Din moment ce ele sunt eretice, despre ce fel de lipsă vorbim?

Care-i lipsa de Taine de care vom suferi? Creștinii trebuie să înțeleagă ACUM, că atunci când se face Mărturisire, dintotdeauna, subiectul principal NU sunt Tainele, subiectul principal este Mărturisirea. Asta-i problema.
SĂ ȚINEM DREAPTA CREDINȚĂ.
SĂ ȚINEM DREAPTA MĂRTURISIRE.

Iar DACĂ VREA BUNUL DUMNEZEU SĂ NE DEA ȘI TAINE, SĂ FIE BINECUVÂNTAT.

NU vrea să ne dea, tot binecuvântat să fie!

A DOUA VENIRE VA AVEA LOC, EXISTĂ O TRADIȚIE LA SF.MUNTE, DEOARECE NU SE VOR FACE SFINTE LITURGHII.
ÎN MOMENTUL DE FAȚĂ, SUNT SĂVÂRȘITE ÎN TOATĂ LUMEA, NUMAI CÂTEVA SFINTE LITURGHII, PE PLACUL LUI DUMNEZEU!
Adică, din moment ce la a Doua Venire a Domnului se va întâmpla așa ceva, CUM SE VOR ÎMPĂRTĂȘI DACĂ NU SE VOR SĂVÂRȘI SFINTE LITURGHII?

Așa…de aceea bunul Dumnezeu ne pregătește începând de la ușor, în vederea greutăților.

Ne pregătește de pe-acum, când ne vom împărtăși pe unde-om găsi, la vreun preot ortodox, iar mai târziu, NU vom mai găsi unde a mergesă ne împărtășim.
DE-ACUM ÎNAINTE, LUPTA NOASTRĂ VA FI: DREAPTA MĂRTURISIRE PÂNĂ LA JERTFA SUPREMĂ.

Adică, NU-i vom accepta NICICÂND pe aceștia care au scris și au co-semnat că Hristos este slujitorul lui Antihrist, al C.M.B.
Nicicând nu-i vom accepta pe acești oameni. Nu-i vom accepta nicicând ca biserică pe acești oameni. Nicicând ca mădulare ale lui Hristos, pentru că atunci, din punct de vedere dogmatic, e ca și când a-m accepta că Hristos este într-adevăr mădular al lui Antihrist.

TREBUIE MULTĂ RUGĂCIUNE: DOAMNE IISUSE HRISTOASE, MILUIEȘTE-MĂ!…neîncetată, neîntreruptă rugăciune.

DOAMNE IISUSE HRISTOASE, MILUIEȘTE-MĂ! Și multă atenție la poruncile Sale. La poruncile Sale. Să păzim poruncile Sale.

Trebuie să fim de-acum, diamante în fața Lui Dumnezeu, dacă vrem să ne numim Mărturisitori.

Adică, și care sunt poruncile Sale? Când vine vorba despre credință, NU vă temeți când spun unii: ”A, judeci, condamni clerul”…nu, nu este așa!

CONDAMNAREA CLERULUI SE REFERĂ LA PROBLEME DE VIAȚĂ, NU LA PROBLEME DE CREDINȚĂ! Așa spun Părinții noștri.
Toate acestea sunt ne-ortodoxe, artificiale și eretice…ceea ce propovăduiesc.

-Așadar, Părinte (drag), ceea de care se presupune că se temeau atâția părinți în ultimii ani și vorbeau despre ecumenism, și toate astea…ACESTEA S-AU ÎNFĂPTUIT.

Adică, din moment ce-au devenit TOȚI membri și și-au însușit credința C.M.B.-ului, care acceptă că toate astea sunt biserici surori, toți membrii, toate eresurile.
Iar de-acum se axează, acolo, pe țelul lor, unitatea învederată, ceea ce a fost deja realizat, nu este ceva ce va urma să se întâmple într-un viitor, astfel încât să avem încă timp de așteptat, pentru că nu a venit încă ora, pentru că se aude și așa ceva.
Aici se aude că, de-acum, ceea ce exista și ne pândea ca pericol, s-a înfăptuit deja!

Pr. MACARIE: Acesta e un artificiu al Satanei care spune: ”NU te pocăi acum, pocăiește-te un pic mai încolo”. Același lucru îl spune și acum.

Acum, DIN MOMENT CE S-A FĂCUT SINOD ȘI A FOST OFICIALIZATĂ DEJA ADERAREA ACESTOR PSEUDO-EPISCOPI…LA ACEASTĂ PSEUDO-BISERICĂ A LUI ANTIHRIST, DE-ACUM, NU MAI AVEM TIMP. PÂNĂ AICI A FOST!
CEEA CE AVEM NOI DE FĂCUT…FIRESCUL, ESTE SĂ NU NE AFLĂM ȘI NOI ACOLO, CU EI!

SĂ PLECĂM DE LA EI, DE LA C.M.B.!

-Părinte drag, permiteți-mi, acum mulți creștini care s-au informat, așa, câte puțin, relativ la Sinodul din Creta, și înțeleg că ceva RĂU se întâmplă, AU PLECAT ȘI S-AU
DUS LA GRUPĂRI VECHI-CALENDARISTE.

Despre acestea, ce aveți de spus?

Pr. MACARIE: Vedeți, în ceea ce privește grupările stiliste, vreau să vă spun că, deoarece Hristos este Unul, după cum am spus, Unul este Hristos, Unul Trupul Său, Unul Capul Său, iar noi…mădulare, nu pot exista și alte biserici.

GRUPĂRILE STILISTE SUNT NIȘTE BISERICI CARE S-AU AUTO-PROCLAMAT BISERICI.

Sunt, știu și eu…vreo zece, douăsprezece? Câte sunt? Unde fiecare dintre ele recunoaște că este singura biserică, iar toate celelalte sunt pseudo-biserici. Din moment ce este Una Biserică, Unul Hristos, noi vom rămâne în Biserica Lui Hristos și NU vom accepta NICIODATĂ o altă biserică, în afară de Biserica Lui Hristos.

Orice altceva este pseudo-biserică. Stiliștii? Ce sunt aceștia? Au făcut o greșeală pentru că au ca dogmă calendarul.

CALENDARUL NU ESTE O TEMĂ DE FACTURĂ TEOLOGICĂ, CI DE UNA BISERICEASCĂ.

-Cu alte cuvinte, vreți să spuneți că nu este o problemă

Pr. MACARIE: NU este o problemă de credință, NU este o problemă legată de dogmă

-Așadar, nu trebuia…

Pr. MACARIE: Aceștia au făcut o problemă de credință, din calendar. Fără vechiul calendar, NU este Biserică, NU există Taine.

Și-au făcut propriile biserici, așa-numitele ”adevărate biserici ortodoxe” (goh), sunt adevărații creștini ortodocși și se auto-intitulează biserici.

NU avem de-a face cu ei.

Noi NU vom avea nicio comuniune nici cu cemembiștii, nici cu stiliștii.

Vreau să pun o întrebare: înainte de Sinodul din Creta, ne-am fi dus la vreo grupare stilistă?

-Evident că nu.

Pr. MACARIE: Ei, atunci de ce să ne ducem acum? S-a schimbat ceva acum? Vom rămâne în Biserică, acolo unde am fost crescuți.

Pur și simplu, oamenii se tem că pot rămâne așa, fără vreo căpetenie, să nu se simtă probabil așa, ca înrolați în vreo grupare și, din sentimentul acesta de nesiguranță, poate că…

Pr. MACARIE: În sfârșit, în ultimă instanță: STILIȘTII SUNT PSEUDO-BISERICI CU PSEUDO-EPISCOPI, AȘA CUM PSEUDO-BISERICĂ SUNT ȘI CEMEMBIȘTII, CU PSEUDO-EPISCOPI. Să rămână creștinii în Biserică, unde au crescut, au fost botezați, au crescut, s-au cununat, s-au călugărit și să NU devieze nici un pic, de-acolo!

Nici către stânga, unde se află pseudo-episcopii C.M.B.-ului, nici către dreapta, unde se află pseudo-bisericile stiliste.

-Însă, Părinte, după cum se vede, doarece într-adevăr acesta pare a fi masculofemelă, hermafrodit (icoana Antihristului), aceasta, după cum ne dăm seama, pentru că există și proorocie cum că ANTIHRIST va fi așa, cu totul împotriva firii, VA FI HERMOFRODIT.

Evident, că și toată conjuctura va fi de-asemenea, hermafrodită…adică, să fi și cu acesta, și cu Hristos. Să dai ascultare și lui Antihrist, și Lui Hristos.

Și evident că vrea să le facă pe toate, ca pe el însuși.

Vă mulțumim mult! Sperăm, creștinii să fi înțeles unele concepte fundamentale.

Dacă au nevoie de mai multe detalii și probabil că au și diferite dileme, unde ar putea găsi, așa, unele informații în plus? Credim că există o pagină electronică de profil.

Pr. MACARIE: Să apeleze la pagina electronică esxataxronia, adică adresa este:

esxataxronia.blogspot.com

Pot să acceseze acolo și să citească ceva mai mult decât am spus noi acum.

-Părinte, să vă mulțumim…mult!”

Sfârşit.

Traducerea din rusa in engleza apoi in romana Epistola 64 Sv. Theodor Studitul

Rusă:

https://azbyka.ru/otechnik/Feodor_Studit/poslania/64

Engleză:

Letter (5)64. To Navrati, son

News is after news, word is after word. What can I say and talk about? How will I, unhappy, relate to what happened? I have joy and sorrow, comfort and cry. I found myself between two passions and I don’t know which of the two would prefer to talk about. However, He who conquers Satan wins both the rulers and the tormentors of this world. The lamb of Christ, Thaddeus, who had been flagellate, and he was martyred for Christ, my work, my heart, the son of obedience, the branch of piety, named after the apostol. Immeasurable joy, extreme gladness not only for me humble, but also for Angels, and for people. “How magnificent are thy works, Lord” (Psalm 91: 6)! For even now in this humble generation, you have revealed an indescribable witness to your truth, and not from the wise and noble of this world, but from those opposite to the Apostle’s word to be fulfilled: “God chose the noble and humbled to abolish the meaningful” (1 Cor.1:28). Where have you gone from me, blessed son? Where so soon have you ascended accounted with the martyrs? Oh, your lot! Oh, your nobility! Oh, your prudence! In one day you acquired an endless life, with painful suffering you acquired indescribable joys. For one hundred and thirty strokes, for the feats you received the perfect reward together with the martyrs from the Holy Trinity, since the first of these numbers means perfection, and the second – the Trinity. So out of your very punishment God revealed your greatness. Thy blood is chrism; your relics are a source of purification for those who touch them. I ask you, holy Thaddeus of God, pray for me, your unworthy servant; for I dare not call you a son. Look, my brethren, what happened, what treasure and what brother we acquired. To the glory of God, and to our praise, as well as to the joy of the whole Church, is the martyr of Christ Thaddeus.

What else? “They will be,” says the Lord, “the first last and the last first” (Matthew 19:30). I am talking about James and Lucian, of whom one struggled, and, oh, if I had worked to the end together with Dorotheus and Vissarion! And the other, according to my sins, was shipwrecked with people like them, Oh, how they fell, the unfortunate, among the stars! Thus they forgot One, Who said: “Do not be afraid of those who kill the body” (Matthew 10:28). Does He not know the measure of strength, a single Strong and strengthening the weak? And witnesses are close. Does He not expel from the misfortune these weak by nature, but not by will? ” The “witness” Thaddeus is faithful in heaven “(Ps.88:38). But let’s not be afraid, my brethren, and we won’t be frightened when we see the fall of those who are defeated, saving ourselves with the thought that we are not able to bear the blows. We will bear them with the power of God and go forward, even if we meet a fire or a sword. God goes ahead and calls us to enter the kingdom promised to us, like as He called Israel, to enter the promised land. Do you not know what the people who revolted then suffered, saying: “We won’t be able to enter, because there” the cities are fenced to heaven, and we saw there giants, sons of the Anak ”(Deut. 9: 1; Num. 13:34)? What happened? Was it not for this that they were burned by fire, and all the people who murmured died, and their bodies remained in the desert?Let no one be such an disturber, no one coward, no one who lost hope. Come, brethren, let’s go, like Caleb and Joshua, heirs of the promise. The mental walls will shake before us, as at that time Jericho, from the trumpet sounds of gratitude, which was sung by Blessed Thaddeus, invoking from the very beginning of his feats: “This day the Lord created” (Psalm 117:24). So I persuade you, so I ask; “we,” says the apostle, “are messengers in the name of Christ, and as though God himself exhorts through us” (2 Cor. 5:20). I beg you not to be afraid even of death for Him and with Him, if necessary. This letter to all, although it is written to you, good son. Therefore, I welcome everyone and rejoice with them in all suffering. Who is worthy to “make up for the shortage of Christ’s sorrows in the flesh” of his own (Col. 1:24)? Woe to the one who renounced and retreated, even under the threat of death; for eternal “death will shepherd them, and the righteous will soon rule over them” (Ps. 48:15). Peace be upon you from Christ, power, strength, comfort, praying for all brothers and for me, so that, by the grace of God, I will become a doer of what I am calling for. The brothers with me greet you.

Written in 814.

Română:

Epistola 64. Către Navcratie, fiul

Știrile sunt după știri, cuvântul este după cuvânt. Despre ce pot eu spune și vorbi? Cum eu mă voi raporta, nefericit, la ce s-a întâmplat? Am bucurie și întristare, mângâiere și plâns. M-am găsit între două pasiuni și eu nu știu despre care dintre cele două aş prefera să vorbească. Totuși, Cel care îl cucerește pe Satana câștigă atât conducătorii cât și chinuitorii acestei lumi. Mielul lui Hristos, Thaddeu, care fusese flagelat și el a fost martirizat pentru Hristos, lucrarea mea, inima mea, fiul ascultării, ramura evlaviei, numit după apostol. Bucurie incomensurabilă, bucurie extremă nu numai pentru mine smeritul, ci și pentru Îngeri, și pentru oameni. “Cât de minunate sunt lucrările/lucrurile Tale, Doamne” (Psalmul 91: 6)!/Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne(Psalmul 91, 5)!/ 1688 “Foarte să măriră faptele Tale, Doamne” (Psalmul 91: 5)! Căci chiar acum în această generație smerită, ați dezvăluit un martor de nedescris al adevărului vostru, și nu din înțelepții și boierii/cei de bun neam/puternicii ai acestei lumi, ci de la cei contrari/opuşi la cuvântul Apostolului ca să fie plinit: “Dumnezău a ales pe cele înţelepte și smerite pentru ca sa defiinţeze/ biruiasca pe cele însemnate/cele ce sunt/semnificative ” ( 1 Cor.1: 28). Dumnezeu Şi-a ales pe cele de neam jos ale lumii, pe cele nebăgate în seamă, pe cele ce nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt (1 Cor. 1, 28)./ 1688 Şi ceale de rău rod ale lumii şi cele ocărâte au ales Dumnezău şi ceale ce nu sînt, ca pre ceale ce sînt să biruiască.(1 Cor.1, 28). Unde ai plecat tu de la mine, fiule binecuvântat? Unde ai urcat atât de curând numărat/socotit cu martiriu? Oh, ceata ta! O, nobleţea ta! O, prudenţa/precauţia ta! Într-o zi ai dobândit o viață nesfârșită, cu suferință dureroasă ai dobândit bucurii de nedescris. Pentru o sută treizeci de lovituri, pentru fapte/ispravi tu ai primit recompensa/resplata desăvâşită împreună cu mucenicii de la Svânta Treime/Troiţă, întrucât primul dintre aceste numere înseamnă desăvârșire, iar al doilea – Trinitatea/Troiţa. Deci din a voastră pedeapsa, Dumnezău a dezvăluit măreția voastră. Sângele este mir/ulei svînţit; moaștele tale sunt o sursă de curăţire pentru cei care le ating. Eu te rog, svânte Thaddeu al lui Dumnezău, roagă-te pentru mine, slujitorul tău nevrednic; căci eu nu îndrăznesc să te numesc fiu. Uite, ce s-a întâmplat, frații mei, ce comoară și ce frate am dobândit. Spre slava lui Dumnezău, și spre lauda noastră, precum și spre bucuria întregii Biserici, este martirul/mucenicul lui Hristos Thaddeu.

Ce altceva? “Vor fi“, spune Domnul, “primul ultimul și ultimul primul” (Mathei 19:30)./Şi mulţi dintâi vor fi pe urmă, şi cei de pe urmă vor fi întâi./1866 “cei dentîi apoi, şi cei de apoi întîi“(Mathei 19,30). Eu vorbesc despre Iacov și Lucian, dintre care unul s-a luptat, și, oh, dacă eu aș fi lucrat până la urmă împreună cu Dorothei și Vissarion! Iar celălalt, după păcatele mele, a fost naufragiat cu oameni ca ei, Oh, cum ei au căzut, nefericiții, printre stele! Astfel ei au uitat de Unul, care a spus: “Nu vă temeți de cei care ucid trupul” (Matei 10:28)./1688 “nu vă teamereţi de ceia ce omoară trupul“(Mathei 10, 28). Oare El nu știa măsura tăriei, o singură Puternică și întărirea celor slabi? Iar martorii sunt apropiați. Oare El nu îi mântuia din nenorocire pe acești slabi din fire, dar nu prin voință? “Martorul”/1688 “martur” Thaddeu este credincios în ceruri (Ps. 88: 38)./1688 (Ps. 88, 37). Dar să nu ne temem, fraţii mei, şi noi nu ne vom speria când noi vom vedea căderea celor care sunt învinși, salvându-ne pe noi cu gândul că noi nu suntem în stare să suportăm loviturile. Noi le vom purta cu puterea lui Dumnezău și vom merge înainte, chiar dacă noi întâlnim focul sau sabia. Dumnezău merge înainte și ne cheamă pe noi să intrăm în împărăția promisă nouă, ca și cum El a chemat pe Israil, pentru a intra în țara promisă/făgăduită. Nu ştiţi voi ce au suferit oamenii care s-au revoltat atunci, spunând: “Nu vom putea să intrăm, pentru că acolo” oraşele sunt îngrădite până la cer și noi am văzut acolo uriaşi, fii ai lui Enac”(Deut. 9: 1; Num. 13:34)?/ 1688 (A doao lege 9, 1; Numerili 13, 34)? Ce s-a întâmplat? Oare nu pentru asta au fost arse de foc, și toți oamenii care murmurau/cârteau au murit, iar trupurile lor au rămas în deșert? Nimeni să nu fie un astfel de tulburător, nimeni laș, nimeni care și-a pierdut speranţa. Veniţi, fraților, să mergem, ca Caleb şi Iosua/Isus, moștenitori ai făgăduinţei. Zidurile mentale/gândite vor tremura înaintea noastră, ca la acea vreme Ierihon, din trâmbiţe sunete de recunoştinţă, care a fost cântat de Binecuvântatul Thaddeu, chemând chiar de la începutul faptelor sale vitejeşti : “Această zi Domnul a creat” (Psalmul 117: 24) ./1688 Aceasta e ziua carea o au făcut Domnul (Psalm 117, 23). Deci eu te-am convins pe tine, așa că eu te întreb; “Noi,” spune apostolul, “suntem mesageri/slujitori în numele lui Hristos, și ca și cum Dumnezău însuși îndemnă/roagă prin noi” (2 Cor. 5:20). Vă rog pe voi să nu vă fie frică nici de moarte pentru El și cu El, dacă este necesar/nevoie. Această scrisoare tuturor, deși este scrisă pentru tine, fiu bun. Prin urmare, eu îi salut pe toți și mă bucur cu ei în toată suferinţa. Cine este demn de a „compensa/răscumpăra lipsa/penuria întristărilor lui Hristos în trup” a propriei sale persoane (Col. 1:24)? /(1Col 4, 5) Vai de cel care a renunțat și s-a retras, chiar sub amenințarea cu moartea; căci veşnica “moarte îi va păstori pe ei, iar cei drepţi vor stăpâni curând asupra lor” (Ps. 48:15)./1688 “moartea-i va paşte pre dânşii. Şi-i vor stăpîni de tot pre ei cei driepţi“(Ps. 48, 15). Pacea să fie asupra ta de la Hristos, putere, tărie/vigoare, mângâiere, rugându-mă pentru toți frații și pentru mine, astfel încât, prin harul lui Dumnezău, eu să devin făcător/făptuitor/lucrător a ceea ce cer [de la voi]. Frații cu mine vă salută.

Scrisă în 814.

Multumim lui Ambrozie traducatorul

Monahia Rafaila despre pensie, pasapoarte/buletinele noi

Este cumva similar monahului Alexandru și cazul Monahiei Rafaila de 94 de ani care era la fel de fermă și PE POZIȚII…. nu de forță, ci spirituale care pe mine, m-au impresionat:

stranaortodoxa.wordpress.com/2019/12/12/profetii-ce-se-implinesc-in-vremea-noastra-monahia-rafaila/

Vor fi bisericile arhipline, dar nu va fi nici un credincios!

Clericii vor fi orbi, muți și surzi!

Vor crede fac fapte bune, dar vor sluji diavolului!

Acasă trebuie să ne rugăm, trebuie să ne rugam noaptea, cu lacrimi! Toți, monahiile, așa încât să curgă sângele din nas! Atunci va veni Dumnezeu!

Monahia Rafaila – Profeții ce se împlinesc în vremea noastră!

S-a păstrat înregistrarea monahiei Rafaila, care avea grijă de chilia părintelui, amintindu-și cum îndruma părintele Nicolae.

În prezent, monahia Rafaila are 94 de ani.

Apoi, povestitorul, o arată pe monahie în casă, într-un apartament, stând de vorbă cu un preot:

Monahia RAFAILA (Mașkovțeva): ”m-am trezit dimineața, m-am îmbrăcat și m-am dus la părintele.

Și i-am spus că mi-au adus o adeverință și probabil, îmi vor aduce să accept și pașaportul.

Și noi aveam casa cooperativei și președintele a primit pașapoartele pentru întreaga casă.

Toate bătrânele îmi spuneau: ”De ce îl chinui pe președinte, de ce-l chinui? De ce nu primești?

Părintele mi-a spus: ”Aruncă această hârtie! De ce mi-ai adus-o?

Am aruncat-o în sobă, m-am întors acasă și Raia, care acum a decedat, mă întreabă de ce nu primesc pașaportul.

Am răspunsNU vreau să primesc.

Dacă vreți, primiți chiar și trei, și patru, eu NU voi accepta nici măcar unul.

M-a întrebat: unde locuiești?

Acasă, am răspuns.

-Și pe al cui pământ?

Am răspunsul că pământul este așternut picioarelor Lui Hristos.

Și am întrebat: ”Dar tu, unde locuiești? La Satana, în întuneric!

Mi-a spus că sunt nebună și nu au ce discuta cu mine.

Și de-atunci, NIMENI n-a venit la mine și nimeni nu m-a forțat, iar până în prezent, Slavă Domnului viețuiesc împreună cu Dumnezeu, cu Maica Domnului, și voi continua să viețuiesc până când nu voi muri. (în timp ce spune acestea, se apleacă făcând metanii mari în fața icoanelor, alăturându-i-se și preotul la facerea de metanii, de fiecare dată monahia plecându-se să le facă – sprintenă, cu evlavie – vădind un adânc și ne-disimulat respect față de Hristos, Maica Domnului și ceilalți sfinți, casnicii Lui…)

Mi-au spus să accept pașaportul că altfel nu-mi vor da pensia.

Și i-am spus că nici nu o vreau. NU voi muri.

Îl am de Dumnezeu care va avea grijă să mă hrănească.

Nu mănânc mult.

TRĂIESC CU RUGĂCIUNE.

Și Domnul îmi va da să fiu sătulă și îmi va da liniște.

Este al meu, a fost al meu și va fi al meu, spune monahia Rafaila cu atâta tărie, cu atâta dor, sufletul ei chiar fiind al Lui Dumnezeu pe care-L iubește.

Mi-au spus că sunt nebună.

O femeie tânără, vorbește cu monahia Rafaila (vocile lor doar se aud, nu sunt filmate…):

-Povestește visul pe care l-ai avut!

Care vis?

Cu părintele

L-am visat și mi-a spus să mă duc la Clavdia Suksun, ca aceasta să nu…cu fiica. Da, cu fiica, și să le spun să NU accepte pașapoartele noi.

Iar dacă le vor accepta, atunci, pentru veșnicie vor merge în Iad.

Și dacă nu le vor primi, este posibil ca Domnul, în curând îi/(le) va lua. (probabil, din viața aceasta…)

Părintele se va ruga pentru ele.

Părintele mi-a spus… pentru că, de multe ori mi-a spus, să NU accept NIMIC.

Și i-am răspuns părintelui că NU am acceptat nimic.

Și mi-a răspuns ca nici pe viitor să NU accept.

Și mi-a spus că, mai bine mor de foame și să mă duc la Dumnezeu, iar dacă voi lua, voi trăi o lună și mă voi duce la Iad.

-Povestește cum mama îți spunea că vei trăi până la Antihrist.

-Da, îmi spunea că voi trăi până la Antihrist…spune monahia plângând, gândindu-se la asta.

Și am întrebat-o: ”Cum va fi acesta, mamă?” Ce o să se mănânce?

Ea răspunde: ”NU o să ”mănânce”…. o să mănânci sare și o să te saturi.

Mi-a spus că viața va fi grea.

I-am răspuns că nu știu cum va fi.

-Dar părintele Nicolae, ce mai spunea despre numerele personale, despre acte?

-Spunea că, în ultimul timp, vor fi tot felul de acte care să se dea, de pe prescuri, în Biserică, vor șterge toate semnele și pe acestea, NU avem voie să le luăm.

Dumnezeu, a binecuvântat doar pe Maica Domnului și Crucea.

-Dar Părintele a mai spus ceva despre timpurile viitoare? Cum va fi ?

A spus că vor fi numere electronice, tot felul de numere, vor fi cifre, astfel încât oamenii, să nu înțeleagă că este semnul 666.

Iar persoanele cu mintea deschisă, vor calcula și vor afla, iar ceilalți, nu vor înțelege nimic.

Părintele a spus că, Mihai cel însemnat, va răsturna toată Rusia (cred că a făcut referire la Gorbaciov), va face restructurarea și în Rusia, NU va mai fi niciun fel de conducător, FIECARE VA FACE CE VREA. (așa-i și la noi…)

DOAR MASONII VOR CONDUCE.

Dar eu nu înțelegeam cine sunt masonii.

ESTE VORBA DE EVREI, AMERICA.

Adică, aceia care L-au răstignit pe Hristos.

Părintele așa a spus…că vor conduce DOAR masonii.

NU vor fi niciun fel de conducători ruși.

Și vor tulbura credința rusă.

Vor rămâne doar foarte puțini preoți.

-Preoți, da?

În regiunea noastră, vor rămâne doar unul sau doi preoți.

Așa mi-a spus părintele.

IAR EU MUREAM (spune monahia Rafaila) ȘI AM VĂZUT TARTARUL…CUM SE ZVÂRCOLESC ACOLO ASEMENI VIERMILOR…STRIGĂ ȘI SUSPINĂ!

Preotul întreabă: Și CINE îi conduce ACOLO?

Monahia RAFAILA: Păi, cine? PREOȚII!

Preotul: Păi tu, n-ai văzut ACOLO preoți!

Monahia RAFAILA: Tu ce crezi, că ei ACOLO merg cu haine preoțești?

Preotul: Și oamenii strigă, ACOLO?

Monahia RAFAILA: oamenii cad încolo….da. Tu cum credeai? Coboară pe scăriță?

Preotul: Și cum crezi? Care-i cauza?

Monahia RAFAILA: Cauza? Care-i cauza?

Preotul: DE CE tocmai acum?

Monahia RAFAILA: Dar tu, de ce crezi? NOI ȘI ACUM VIEȚUIM ÎN IAD.

ACUM, PE PĂMÂNT E IADUL ADEVĂRAT! (exact cum spunea și Alexandru Alexandrovici…)

Privește ce se întâmplă: toate femeile poartă pantaloni, tunse, îmbracă șepci, pe toate le îmbracă…au profanat tot pământul!

TOTUL ESTE PROFANAT, ÎNTREG PĂMÂNTUL!

PĂMÂNTUL VA ARDE! CE CREDEȚI?

Arată-mi măcar unul care viețuiește cu dreptate conform poruncilor!

Spuneți! Așa! Ce credeai, că toți trăiesc în mod binecuvântat?

Preotul: La Liturghie, bisericile noastre sunt pline.

Monahia RAFAILA: dar cum a spus părintele Cucșa?

CĂ VOR FI BISERICILE ARHIPLINE, DAR NU VA FI NICIUN CREDINCIOS!

Cu adevărat, așa este! Nu va fi niciunul!

Iar oamenii se vor înghesui.

Iar CEI CREDINCIOȘI, NU SE VOR DUCE.

Și îl vor bate (pe om…) cu bastonul, îndemnându-l să se ducă la Biserică. (Pr.Gurie Chezlov a spuns la fel…)

Așa va fi!

Acum, trebuie să ne rugăm acasă, noapte, cu lacrimi!

Domnul, noaptea se ruga.

Preotul: Maică, dar părintele Nicolae, nu simțea această situație când era viu?

Monahia RAFAILA: părintele le știa pe toate. A spus că Mihail cel însemnat va face restructurarea și în Rusia nu va exista stăpân.

Și fiecare va face ce vrea. Pe toate le vor fura, și într-adevăr, le-au furat pe toate. Ce mai vrei?

Preotul: dar despre autoritățile duhovnicești?

Monahia RAFAILA: Părintele a spus că TOȚI PREOȚII VOR PRIMI ACTELE ȘI VOR SLUJI DIAVOLULUI.

Toți preoții le vor primi. Doar câțiva, foarte puțini vor mai rămâne.

Preotul: dar cum să ne luptăm? Ce să facem?

Monahia RAFAILA: trebuie să ne rugăm.

Preotul: poate să scriem o scrisoare la arhiereu….

Monahia RAFAILA: cui?

Preotul: Episcopului să-i spunem

Monahia RAFAILA: Mergi și spune-i, că el este cu atât (de mari) coarne! Spune, arătând cu mâna….ca o ridicătură de la pământ, până mai sus de mijlocul monahiei care stătea pe scaun.

Pe toți, i-a împuns deja…(cu erezia, cu pașapoartele, cu 666…)

Preotul: dar tu, maică, nu ai vrea

Monahia RAFAILA: M-aș duce și le-aș spune tuturor în Biserică. Dar nu pot, și nici nu-mi vor permite! Imediat voi face infarct.

PĂRINTELE A SPUS CĂ CLERICII VOR FI ORBI, MUȚI ȘI SURZI!

ȘI VOR CREDE CĂ VOR FACE FAPTE BUNE, DAR VOR SLUJI DIAVOLULUI.

Asta spunea părintele. Pentru că NU se roagă cu adevărat. Au redus totul.

Oficiază, dum cum se dorește.

Înainte, când cântam ”Lăudați numele Domnului…”, parcă toate se ridicau în aer și însemna că Harul era asupra întregului popor, iar acum, unde este Harul?!

Locuiesc acasă și mă voi ruga. Nu mi-e frică de niciun fel de diavol.

Dacă vor veni să mă omoare, atunci, să mă omoare!

Preotul: Dar părintele Nicolae….

Monahia RAFAILA: În trecut, i-a spus Vlădicii, care îl obliga să-i înmormânteze pe tot felul de nemernici.

Și Părintele i-a scris și i-a spus, să-i înmormânteze singur!

Eu nu-i înmormântez. Nu vreau să mă duc în Iad. Dacă vrei, mergi tu și fă înmormântarea. Iar mie, nu-mi da ordine!

Și i-a mai spus, că nu oficiază conform străvechiului obicei al Apostolilor.

A spus că, atâta timp cât este sănătos, va oficia așa după cum oficiază, iar dacă nu va avea putere, nu va oficia.

I-a spus, ”că nu-mi veți ordona!Părintelui Nicolae nu îi era frică de nimeni.

Iar în prezent, tuturor le este frică să nu-și piardă locul dacă vor spune ceva.

NU LE ESTE FRICĂ DE DUMNEZEU, CI LE ESTE FRICĂ SĂ NU-ȘI PIARDĂ LOCUL.

Din ce cauză L-au bătut pe Domnul, din ce cauză L-au răstignit?

CA DOMNUL, SĂ NU LE OCUPE LOCUL.

Iar Domnul, nici nu intenționa să le ocupe locul. Are Cerul Său.

Înțelegi?

Tu ai creier?

De ce mă întrebi?

Ai slujit în Biserică, la Altar.

Tu trebuie să le știi pe toate!

Și trebuie să mergi la Dumnezeu și să NU ai legătură cu aceștia.

Trebuie le spui adevărul.

NU trebuie să-ți fie frică de nimeni!

Trebuie să ne fie frică de Dumnezeu.

Iar Dumnezeu, ne va apăra și îl va acoperi pe oricine urmează Domnului!

Nu mă va da niciunui diavol.

IAR PREOȚII, AU NEVOIE DE BUZUNARE PLINE DE BANI. VOR SĂ VIEȚUIASCĂ ÎN BOGĂȚIE.

Iar Domnul, a umblat prin munți, cu picioarele goale.

Căuta cea de-a suta oaie prin munte, cu picioarele însângerate.

CARE PĂRINTE VA VENI PENTRU MINE?

Niciunul nu va veni la o bătrânică ca mine să o împărtășească.

Iar dacă va veni, trebuie să-i dau bani.

Dar încă nu o să citească TOTNU va duce Evanghelia, ci Moliftelnicul!

Și eu ce să fac cu Moliftelnicul lor?

Doar nu o să sărut Molitftelnicul, îmi trebuie Evanghelia!

Preoți! Și ce să le spui oamenilor, că aceștia nu înțeleg nimic!

Printr-o ureche intră, și prin cealaltă iese! Asta e tot!

NU E POPOR, CI PORCI!

Le spui una, și ei întorc și iese altceva.

Andrei le spune direct și toți umblă și îl reclamă pe Andrei, pentru că le spune că sunt demonizați, că sunt/sunteți draci.

Dar Andrei, probabil că-i vede pe draci, la fel ca mine.

ÎN PREZENT, TOȚI SUNT DEMONIZAȚI, TOT POPORUL ESTE DEMONIZAT!

ȘI PREOȚII SUNT DEMONIZAȚI!

Preotul trebuie să fie purtător de HAR, curat ca oglinda!

În fiecare zi să se unească cu Dumnezeu, iar el, se unește cu dracul.

Iată ce am să-ți spun: sufletul omului care viețuiește cu Dumnezeu, se unește cu Dumnezeu, zilnic!

Nicidecum nu se poate să se despartă de Dumnezeu – știe că Dumnezeu este al lui, și el este al Lui Dumnezeu.

Și cum poate să părăsească acest suflet?

Nicidecum nu poate!

Oriunde s-ar afla, îl va salva!

Iar în prezent, despre Dumnezeu nici nu se gândesc, nu se gândesc despre Dumnezeu, nici măcar atât! Nimeni! Doar banii!

Doar banii, și să meargă dintr-o parte, în alta

Și la ce bun să mergi?

Părintele spunea că te vei duce la locurile sfinte, dar NU vei găsi nimic.

Acolo duci un coș, iar înapoi, aduci un vagon întreg cu păcate.

Iar atunci când te rogi acasă, și știi că nimeni nu te ispitește, îl alungi pe diavol, nu mai există niciun fel de păcate, niciun fel de dușmani nu ai.

Iată ce spunea părintele…

Părintele, nici în concediu nu mergea nicăieri.

A oficiat 25 de ani și nu a fost nicăieri, cu excepția lui Stepan de la Perm, cu ocazia Zilei Îngerului, a fost la Biserică. Mai mult, n-a fost nicăieri.

Și pentru diferitele trebuințe bisericești umbla…dar pe jos, iar în prezent, toți preoții sunt șoferi, mașini din import au toți.

Ce fel de preoți sunt? Domnul n-a umblat cu mașina.

Apostolii n-au umblat cu mașina.

Umblau pe jos. Ce să mai zicem, unde este Dumnezeu, în mașină?

ACASĂ TREBUIE SĂ NE RUGĂM, ACASĂ TREBUIE SĂ NE RUGĂM CU LACRIMI, TOȚI!

Toate monahiile, încât să curgă sânge din nas, și atunci va veni Dumnezeu.

Iar ei umblă pe la stareți, adună!

Un stareț spune într-un fel, alt stareț, spune în alt fel, iar Dumnezeu este Unul și o singură dată spune!

Dumnezeu a spus, iar el deja știe. El singur a spus ce va fi.

Preotului îi spune părinte. Și îndeplinește DOAR trebuințele bisericești și este DOAR funcționar, NU părinte.

Unul este Domnul Dumnezeu, este Tatăl ceresc.

Mai mult nu există nicăieri niciun fel de părinte.

Și nici nu va fi.

El a purtat o astfel de Cruce, o astfel de boală, și acum o duce pentru toată lumea.

Oare, nu-L doare sufletul că piere toată Rusia?

Pentru că PIERE…întreg poporul!

Oare mulți se vor mântui?

Cu greu se mântuiește dreptul, dar despre cel păcătos, ce să mai spui?

Tu ai lucrat în Biserică, la Altar, ar trebui să stai în acest fel (se pune în genunchi, în fața icoanelor), zi și noapte!

Așa trebuia să-L rogi pe Domnul Dumnezeu: Doamne, nu mă părăsi! Eu sunt al Tău, iar Tu, al meu! Nu mă voi duce niciodată de la Tine!

Așa se cuvine să ne rugăm.

Dacă la Biserică slujești, trebuie să primești Har și să împărtășești și oamenilor…iar voi, ce la dați?

Iată ce le dați oamenilor! (arată cu degetul, apoi cu mâna desfăcută, goală…adică nimic!)

Și oamenii așa și sunt!

Credinciosul trebuie să-L apere pe Domnul, cu tot sufletul!

Lasă să te omoare acum sau peste o oră sau în orice clipă, dar nici într-un caz nu trebuie să ne îndepărtăm de Dumnezeu.

Sfârșit.

Sv. Theodor, Sv. Nicodim si NOU EREZIE!!! DUPA CRETA 2016: nu exista caterisire interioara!

I.

https://ayeaye20.wordpress.com/2020/01/03/traducerea-din-rusa-in-engleza-apoi-in-romana-epistola-40-sv-theodor-studitul-si-prin-urmare-pe-buna-dreptate-se-depune-imediat-el-insusi

Căci el știe că el se roagă împreună cu cel vădit/arătat/evident depus/caterisit, și prin urmare pe bună dreptate se depune/cateriseşte imediat el însuşi ca și cum el nu s-a supus canonului, iar acesta[din adunarea ilegală] ca și cum el nu ar considera depus pe cel care a fost dus de mulțime: „dacă se pocăiește, este acceptat în aceeași treaptă/rânduială”, – spune svântul Părinte. Cuvintele svântului repetă adesea că pocăitul nu este acceptat în aceeași treaptă/rânduială (74). Mai mult, aceste cuvinte sunt rostite condiționat; canonul apostolic vorbește decisiv și necondiționat.

  • Căci el știese depune/cateriseşte imediat el însuşi
=====se cateriseste el pe el insusi

=====Asta e traducerea din Rusă facuta de rusul Ambrozie

———————–

II.

https://ayeaye20.wordpress.com/2018/05/25/despre-cele-doua-caterisiri-dinlauntru-si-din-afara/
Că cela ce cu dreptate s-a caterisit, şi dinlăuntru de sine-şi pentru nevrednicia sa,

s-a caterisit, şi dinlăuntru de sine-şi

———————–

=====Caterisirea acesta(interioara) el pe el insusi, desi e spusa si SCRISA de 2 Svanti :

1. Theodor

2. Nicodim

=====unii tot vor sa isi promoveze erezia ca:
nu exista o caterisire interioara!

======In viitorul apropiat poate bateti recordul ereziilor din Creta 2016 “spor” la erezii ! sa nu ziceti ca: NU NE-A SPUS NIMENI, NU AM STIUT!

Ca sa cunosti de unde au scos unii vorbele “recente” cu: Dumnezaul aspru, nemilos, rau al VT(Vechiului Testament) si Dumnezaul bland si bun al NT(Noului Testament)

TÂLCUIREA
S F I N T E I
EVANGHELII
DE LA IOAN

SFÂNTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI, edit. Sophia 2009

Pag. 100

25 Marcion a fost fiul unui episcop din Pont şi s-a născut pe la anul 85. Prin anii 138-139, din pricină că a început să propovăduiască învăţături eretice, a fost excomunicat din Biserică chiar de către tatăl său. Erezia lui, provine mai ales dintr-o greşită înţelegere
a Sfintei Scripturi, şi îndeosebi a raportului dintre cele două Testamente. Marcion susţineaîntre ele sunt deosebiri atât de radicale, încât ele nu sunt opera Unuia şi Aceluiaşi Dumnezeu. Aşadar – spunea el – sunt doi dumnezei, unul rău şi unul bun
cel al Vechiului Testament şi cel al Noului Testamentcare sunt în conflict. Prin învăţăturile şi strădaniile lui, Marcion a vrut să fie un reformator al Bisericii. Sfântul
Policarp, Sfântul Iustin, Sfântul Irineu, precum şi Tertulian l-au combătut ca pe un ereticmai rău decât alţii”, însă unii gânditori protestanţi din ultimele veacuri l-au
apreciat elogios, socotindu-l drept “primul protestant” (Neander).

Sv. Palamas: si cine indrazneste sa taie ori sa schimbe ceva, acela se taie mai degraba pe sine insusi de la Hristos…Cum ar fi el crestin sau primit de crestini

FILOCALICA GRIGORIE PALAMA
Tomuri dogmatice
Viaţa * Slujba
Scrieri I
Edit. DEISIS Sibiu 2009

pag. 701-702:

25. Eu însă i-am spus: ” Din Evanghelia noastră nicicând nimeni dintre creştini n-a tăiat sau schimbat absolut nimic. Fiindcă asupra acestuia apasă blesteme grele şi infricoşătoare, şi cine îndrăzneşte să taie ori să schimbe ceva, acela se taie mai degrabă pe sine însuşi de la Hristos [Ap 22, 19]. Deci cum să fi făcut un creştin aceasta? Cum ar fi el creştin sau primit de creştini dacă şterge cele pe care le-a scris sau spus mai înainte Hristos Însuşi
…Iar Evanghelia lui Hristos exista şi la mulţi heterodocşi, pe care noi îi numim eretici