Pidalion 1844, pag. 387

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/07/22/pidalion-1844-pag-386/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 387

făgăduim lui Dumnezeu, nu mai sunt ale noastre, ci ale lui Dumnezeu, şi de le vom lua, nu am luat ale noastre, ci ale lui Dumnezeu, şi ne facem furi de cele Sfinte. Fiindcă făgăduinţa nu stă numai în averi, ci şi în cuvinte, şi în proale-gere [proerisis sau buna voinţă]. Aşa şi monahiceasca petrecere nu stă în tundere şi în haine, ci şi în cuvinte, şi în făgăduinţa cea către Dumnezeu. Deci câţi făgăduiesc ceva bun lui Dumnezeu, sunt datori a-l împlini. Precum am zice, feciorelnicul pe fecioria, înfrânatul pe înfrânare, şi cel prin nuntă însoţit pe întreaga înţelepciune, ca să nu se pedepsească ca Anania şi ca Safira. Şi nu numai pe aceea ce o au făcut înaintea oamenilor, ci şi pe aceea ce o au făcut şi însuşi ei în singurătate. Că zice Dumnezeiescul Vasilie întru alt loc: Tu vorbeşti întru ascuns cu sine-ţi, cuvintele tale însă se aud în cer. Şi este mai bun martor Dumnezeu cel din cer, Care priveşte în inimi, decât oamenii care văd cele din afară. Deci, pentru ca să învoim Canonul acesta cu cel al marelui Vasilie, este mai bine să-l înţelegem aşa: Că aceia câţi au făgăduit fecioria, adică monahiceasca petrecere, şi mai înainte de a se călugări s-au căsătorit, după ce se vor despărţi de această nelegiuită nuntă şi curvie după al 6-lea şi al 18-lea Canon al marelui Vasilie, atunci să se canonisească ca cei de a doua nuntă. Adică, un an după al 18-lea al marelui Vasilie să nu se împărtăşească. Opreşte încă Canonul a nu petrece împreună cu oarecare bărbaţi, femeile cele ce au făgăduit fecioria, numindu-se adică pe sine-şi surori acelora cu care îm-preună locuiesc. Măcar deşi îi numesc pe ei fraţi, ca deci cu numirea aceasta să ridice de asuprăşi tot necuviinciosul prepus.

CANONUL 20
De au preacurvit muierea cuiva, sau careva va preacurvi, se cuvine ca ei în şapte ani a dobândi deplinirea, după treptele cele ce deduc (certare).

TÂLCUIRE
Acest Canon pe muierea preacurvă, şi pe preacurvarul în şapte ani îi opreşte de împărtăşirea Sfintelor Taine. Însă anii aceştia să se iconomisească după mai sus zisele rânduieli ale celor ce se pocăiesc. Adică un an să se tânguiască; doi să asculte; trei să cadă (în genunchi), şi întru al şaptelea an să stea împreună cu cei credincioşi. Şi aşa să se împărtăşească cu dumnezeieştile Taine, de se vor pocăi cu lacrimi. După Canonul 77 al marelui Vasilie.

CANONUL 21
Despre femeile cele ce curvesc, şi îşi omoară fătul [rodul în pântece], şi se silesc a face pierderi (de sarcină), hotărârea cea mai dinainte, până la ieşirea din viaţă le-au oprit, şi aşa se împreunează (cu Hristos). Iar mai cu

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/07/22/pidalion-1844-pag-388/

3 thoughts on “Pidalion 1844, pag. 387

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s