Calea spre OSANDIRE Eretica Ecumenista Gratiela macheata, nu poarta batic; NeCredo Ereticul Ecumenist o indreptateste 6 mai 2022

NeCredo indreptateste sulemenirea si neacoperirea capului
===lauda aspectul ereticilor Necula, Vasile Ioana, Cican, Ioan, Baduleascu dar ca is plini de putregai ecumenist nu ii vede
===numeste pe ereticul ecumenist Teodosie ce participa la slujbe masonice presfintitul si ca Balas ar fi caterisit
===zice ca el nu e anti-canonic
===Gratiela eretica ecumenista considera ca indeparteaza Balas lumea de ereticii ecumenisti pe care ea ii considera Biserica
===cerinta ecumenistilor ptr. toti e SA TACA adica atheism
===ereticul NeCredo crede ca are dreapta socoteala :))) adica se crede svant :)))

HRISTOITIA, NICODIM AGHIORITUL APOLOGETICUM 2005

pag.62

şi şi-a vopsit ochii săi

pag.63

56. Dresurile pe faţă sunt pricinuitoare curviei

Al treilea, dresurile pe care le întrebuinţează bărbaţii, potrivindu-şi perii capului, frezându-i şi ciumpăţindu-şi bărbile împrejur şi ajustându-le. Iar femeile, împletindu-şi părul şi ele peste măsură şi înnegrindu-şi sprâncenele cu stimi20 [Un fel de preparaţie chimică (acid antimoniu) (nota trad.)] şi dregându-se cu pudră şi suliman pe faţă şi altele asemenea făcând, ca să se arate frumoase şi chipeşe. Acestea, zic, cine nu mărturiseşte, că sunt undiţi diavoleşti, neruşinate şi pricinuitoare curviei şi preacurviei? Pentru aceasta se prihăneşte Izabela ca o curvă, fiindcă şi-a vopsit ochii şi a pus sulima» pe faţă — cum am zis mai sus. Că a zis Iu împăratul către Ioram fiul Izabelei: „Ce pace? Curviile Izabelei mamei tale şi fermecăturile ei se înmulţesc încă” (VI Împ. 9, 22). Pentru aceasta Ieremia, defăima cetatea Ierusalimului, căci ca o femeie curvă a pus dresuri: „Şi tu ce vei face de te vei îmbrăca cu roşu? Şi de te vei împodobi cu podoabă de aur, de vei unge cu roşu ochii tăi, în deşert este frumuseţea ta, lepădatu-te-au ibovnicii tăi, sufletul tău caută (Ieremia 4, 30). Tot pentru aceasta şi Iezechiel prihăneşte Ierusalimul ca pe o curvă, căci văzând pe cineva că vine către el, de alte neamuri, îndată se spăla, şi se lucea şi dresuri punea, „… şi cum veneau ei, îndată te spălai şi ungeai ochii tăi, şi te împodobeai cu podoabă… Şi mergea către ea cum merg la femeia curvă” (Iezechiel 23, 40).

pag. 71-73

66. Dresurile sunt oprite de la creştini

Cele ce-am zis despre împodobirile hainelor, zicem şi pentru dresuri, adică pentru vopsirea genelor, sulimanuri, vopsirea sprâncenelor şi a părului, pentru ciumpăţirea bărbilor, schimonosirea glasului, umbletul cu delicateţă, căutătura cea curvească, mişcările cele necuviincioase, prefacerile cele dezmierdătoare şi alte drăceşti şi sataniceşti lucururi ca acestea, curioase şi de prisos; că negreşit toate acestea sunt oprite de la creştini, de la bărbaţi şi de la femei, precum sunt oprite şi hainele cele împodobite, ba chiar sunt oprite mai mult decât acealea. Şi de unde dovedim aceasta? 1) Din aşezămintele împreună ale tuturor şi Sf. Apostoli, căci zic ei în cartea întâi, cap. 8 acestea: „Nu-ţi zugrăvi faţa ta cea făcută de Dumnezeu, căci nimic nu este la tine care i-ar trebui altă podoabă, fiindcă cele făcute de Dumnezeu, sunt bune foarte; iar toată podoaba ruşinoasă pusă peste cea bună, ocărăşte darul Meşterului (a lui Dumnezeu)”; 2) din cuvintele cele mai dinainte ale Apostolilor Petru şi Pavel, căci dacă ei opresc femeile de a se împodobi cu haine scumpe şi ţesute cu aur şi mărgăritare, care sunt semne numai ale bogăţiei; cu atât mai mult, opresc pe femei de a pune dresuri şi sulimanuri pe faţă, care sunt din fire de mirare, prea dichisite şi curioase, curveşti şi sataniceşti, precum tâlcuieşte dumnezeiescul Hrisostom: „Dacă semn al bogăţiei netăgăduit este aceea adică a se înfăşură (cum zice Pavel) cu aur, cu mărgăritare, cu haine de mult preţ, cum nu este mult mai mult al dichisirei de prisosit a se încărca cu sclivisituri, vopsiri pe ochi, umblare moleşită, glas piţigăiat, ochi amoroşi şi plini de toată curvia?… Căci acestea toate sunt neruşinare şi urâciune” (Omilia 8, la cea I către Timotei). Iar dacă sclivisirea feţii şi dresurile le opresc dumnezeieştii Apostoli de la femeile cele măritate, trufaşe şi bogate, cu atât mai mult opresc acestea, de la copile şi de la fecioare, după acest Grăitor de Aur: „Şi dacă de la cele cu bărbat, dezmierdate şi bogate sunt oprite
acestea, cu atât mai mult de la cele ce au făgăduit feciorie”.

pag. 71-73

67. Cum mustră Teologul Grigorie dresurile

Unde sunt acum deci, acele femei neruşinate care uneltesc dresuri pe faţă spre a înşela ochii oamenilor ca să le socotească că sunt frumoase? Să auză cum le mustră Teologul Grigorie şi le zice: „O femei fără de minte! încetaţi de a mai face capul vostru ca un turn înalt şi de a mai pune batiste multe şi păr străin pe el; încetaţi de a vă mai unge faţa cu dresuri, cu sulimanuri, cu roşeli şi alte vopsele, care este chipul şi zidirea lui Dumnezeu. Că în loc să aveţi faţa voastră firească precum v-a dăruit-o Dumnezeu, voi puneţi mască străină şi mânjituri, cu care vă arătaţi nu oameni, ci mascarale oamenilor” (în cuvintele asupra femeilor celor ce se împodobesc).

68. Dresurile sunt frumuseţi mincinoase

Deci, dacă şi firea v-a dat frumuseţe şi sunteţi din fire frumoase, nu acoperiţi fireasca frumuseţe cu străine vopseli şi cu alifii, căci cu acestea, ori amestecaţi şi faceţi mincinoasă frumuseţea cea dăruită de Dumnezeu, sau cel puţin arătaţi că nu sunteţi fireşte frumoase şi pentru aceasta vă siliţi cu meşteşuguri şi izvădiri străine să vă arătaţi frumoase. Iar dacă din fire nu sunteţi frumoase, nu mai adăugaţi şi altă sluţire pe faţa voastră cu mincinoasa frumuseţe a vopselelor făcute de mâini. Frumuseţe mincinoasă, şi falsă pe care o cumpără şi femeile cele curve şi sărace cu puţini bani; frumuseţe mincinoasă, care, spălându-vă pe faţă, îndată cade pe pământ; frumuseţe mincinoasă, pe care o risipeşte o lacrimă, o picătură de apă şi puţină sudoare a feţei voastre. Ce zic, astfel de frumuseţe şi un singur râs, mişcându-se obrazul, o face să pice pe pământ şi acolo unde mai-nainte eraţi frumoase, îndată vă arătaţi urâte. Având două chipuri şi aşa vă ruşinaţi şi pricinuiţi râs celor ce vă privesc. (Ibidem). Adăugă însă şi aceasta Sfântul: că măcar de ar fi cu putinţă ca voi femeile să amăgiţi cu dresurile pe bărbaţi a vă socoti că sunteţi frumoase, dar nu vi se cade nici odată a suferi să vă schimbaţi faţa şi chipul cel dăruit de Dumnezeu, cu alta meşteşugită şi omenească, sau mai bine zis drăcească. (Ibidem).

69. Ce va zice Dumnezeu femeilor care pun dresuri pe faţă

Deoarece, Dumnezeu în ziua judecăţii, se va mânia asupra voastră şi văzând că aveţi altfel de faţă, afară de cea dăruită de El, va răcni cu mare glas şi cu urgie asupra fieştecăreia din voi şi va zice: Pleacă de aici femeie neruşinată, fugi din faţa Mea ca să nu te mai văd; afară din împărăţia Mea, nu te cunosc cine eşti, nu eşti zidirea Mea, că Eu nu ţi-am dat astfel de faţă, ci diavolul şi satana. Faţă de căţea neruşinată, Eu nu te-am zugrăvit cu dresuri, ci te-am zidit după chipul şi asemănarea Mea şi cum deci voi putea să te bag în împărăţia Mea? Să am în loc de chipul Meu, pe tine care te-ai făcut idol diavolului cu roşelele, cu sulimanul şi cu pudrele (Ibidem).

70. În ce fel ceartă Hrisostom femeile care se dreg pe faţă. Nici femeile din Legea veche nu puneau dresuri pe faţă

Acestea sunt cuvintele cele dojenitoare ale Marelui Părinte Grigorie; iar dumnezeiescul Ioan Gură de Aur, mustrând şi el pe femeile care întrebuinţează dresuri, zice: Dacă Lia aceea, femeia Patriarhului Iacov, cu toate că era urâtă din fire şi nu era iubită de bărbatul ei precum soră-sa Rahila şi măcar că era crescută de elini şi de închinătorii de idoli, cu toate aceste arătate deci şi adevărate pricini binecuvântate, n-a îndrăznit să pună dresuri pe faţă şi să-şi strice firescul caracter al feţii sale, ci l-a păzit întreg. Cum tu creştină fiind şi având cap pe Hristos, îndrăzneşti a pune pe faţa ta această satanicească mască? Cum nu-ţi aduci aminte că această faţă pe care o dregi cu suliman, ai curăţit-o cu Sf. Botez? Cum nu te gândeşti, că aceste buze pe care le roşeşti acum, le-ai vopsit de atâtea ori cu sângele Stăpânului Hristos când te-ai împărtăşit? Să ştii, că te-ai unit şi te-ai logodit cu împăratul Hristos, care nu se bucură de aceste vopsele din afară ale trupului, ci de frumuseţea cea dinlăuntru a sufletului, care îi este foarte îndrăgită. Pentru aceasta încetează, o, femeie, de la astfel de neorânduială a dresurilor. „Că Lia, muierea patriarhului, nefiind frumoasă, n-a fost silită să întrebuinţeze nimic de acest fel, ci şi urâtă fiind, şi nu prea iubită de bărbatul său, nu şi-a stricat faţa cu dresuri, ci a rămas păzind întreg caracterul şi mai vârtos fiind crescută de neamurile cele păgâne. Iar tu cea credincioasă, care ai cap pe Hristos, ne aduci nouă meşteşugire satanicească? Şi nu-ţi aduci aminte de apa care a acoperit faţa ta? De jertfa care împodobeşte buzele tale? De sângele care a roşit limba ta? Căci de-ţi vei pune în minte toate acestea, măcar cât vei fi iubitoare de astfel de podoabe, nu vei îndrăzni, nici vei suferi să iei pulberea şi cenuşa aceea. Cunoaşte că te-ai logodit cu Hristos, şi te depărtează de această ocară. Că nici se veseleşte de aceste vopseli, ci caută altă frumuseţe, pe care foarte o iubeşte, ca pe o podoabă a sufletului zic. La aceasta ţie şi proorocul îţi porunceşte să te nevoieşti, zicând: „Şi va pofti împăratul frumuseţea ta”. (Omilia 30 la Matei).

71. Femeile nu au nici un motiv binecuvântat să puie dresuri pe faţă.

Să mai spun? Nici un motiv n-aveţi o femeilor, ca să întrebuinţaţi dresuri; căci de sunteţi fireşte frumoase, acestea sunt de prisos vouă; iar de sunteţi urâte, acestea vă arată încă mai urâte; pentru că zice Eclesiastul: „Ce este strâmb nu se va putea îndrepta” (Eccl. 1, 15); şi iarăşi: „Cine va putea înfrumuseţa, pe care-l strică Dumnezeu?” (Eccl. 7, 14). De voiţi ca prin acestea să fiţi mai bine plăcute bărbaţilor voştri, să ştiţi că mai mult îi veţi întrista cu aceasta şi mai neplăcute vă veţi arăta lor, iar de sunteţi bătrâne şi voiţi să vă arătaţi tinere, cu dresurile, să ştiţi că sbârcitura feţei, părul vostru cel alb şi dinţii cei scoşi, vădesc bătrâneţea voastră 22. Iar dacă în cele din urmă, voiţi a vă împodobi ca să fiţi lăudate cu acestea, vai de voi. Acestea vă fac mai mult a vă ruşina, a vă smeri, şi a vă ascunde de oameni şi mai cu seamă de bărbaţii şi femeile cele asemenea vouă, care vă ştiu că întrebuinţaţi acestea. „Voieşti să placi bărbatului? Aceasta mai mult îl mâhneşte pe el şi nu numai pe el, ci şi pe cei din-afară îi face prihănitori. Vrei să te arăţi tânără? Aceasta degrabă te va duce pe tine la bătrâneţe. Voieşti să te împodobeşti? Aceasta te va face să te ruşinezi. (Omilia 30, la cea de la Matei).