Demontarea ereziei : starea PARTASUL LA EREZIE-ortodox, trei feluri de oameni, dupa starea lor… trei feluri de suflete, stare mijlocie, starea mijlocie

FAPTELE
SFINŢILOR APOSTOLI
adunate pe scurt de preafericitul
TEOFILACT,
Arhiepiscopul Bulgariei

Bucureşti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodoxă, 2007, pag.205-207

(39) Dar Dumnezeu, trecînd cu vederea anii neştiinţei acesteia, porunceşte acum tuturor oamenilor pretutindeni să se pocăiască, (31) pentru că a pus o zi în care să judece lumea întru dreptate prin Bărbatul pe care L-a rînduit, dăruind tuturor încredinţare, prin învierea Lui din morţi.” (32) Şi, auzind despre învierea morţilor,
unii îşi băteau joc, iar alţii i-au zis: „Te vom asculta despre aceasta şi altădată.” (33) Şi aşa, Pavel a ieşit din mijlocul lor.
(34) Iar unii, lipindu-se de el, au crezut, între care şi DionisieAreopagitul1
şi o muiere cu numele Damaris, şi alţii împreună cu
dînşii.

„Dar Dumnezeu, trecînd cu vederea anii neştiinţei acesteia […]”/ Aici,
nu zice că nu se va munci nici unul dintru aceştia, ci nimeni din cei ce vor să se pocăiască. Fiindcă nu zice aceasta pentru cei morţi, ci pentru aceia cărora le porunceşte să se pocăiască, zicînd: Nu veţi da seama pentru anii dinainte ai neştiinţei voastre. Şi nu zice: „lăsînd“, ci: „trecînd cu
vederea”, spunînd aşa: Aţi săvîrşit rele fără a voi, pentru că nu aţi ştiut.
Deci [Dumnezeu] le porunceşte să se pocăiască, şi nu-i munceşte ca pe
unii ce sînt vrednici de muncă.
„[…] pentru că a pus o zi în care să judece lumea […]”/ Zice: De nevoie va face judecată pentru toate faptele şi gîndurile „prin Bărbatul pe
Care L-a rînduit” judecător al viilor şi al morţilor 2
, şi Acesta este Domnul
Care S-a făcut om. Şi, după ce au auzit lucruri mari şi înalte, [Atenienii]
nu au mai grăit împotrivă, ci batjocoreau învierea, căci – zice – „omul sufletesc nu primeşte cele ale Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sînt nebunie” (1 Corinteni 2:14). 3

3„«Omul sufletesc» – arată Sfinţitul Teofilact – este acela care pune întreaga cunoş­tinţă pe seama silogismelor sufletului său, socotindnu are trebuinţă de ajutorul lui
Dumnezeu. El nu voieşte a primi nici o înţelegere duhovnicească fără iscodire, doar cu credinţa cea simplă, ci socoteşte că toate înţelegerile duhovniceşti care nu au dovadă
sînt nebunii şi necunoştinţe. Astfel, Pavel îl numeşte «om sufletesc», adică firesc, pe
acela ce socoteşte că toate se fac cu fireasca socoteală şi nu cugetă că este vreun lucru
mai presus de fire. Aşadar, omul acesta se numeşte «firesc» şi «sufletesc» fiindcă sufletul lui se îndeletniceşte doar întru iconomia şi ocîrmuirea firii; căci – precum ochii trupului, oricît de frumoşi şi buni ar fi, nu pot să vadă fără a avea lumină – tot aşa şi sufletul, care e alcătuit spre a fi primitor de Duh Sfînt, dacă nu are lumina Sfîntului Duh, nu
poate vedea şi înţelege dumnezeieştile noime.

La aceasta, Cuviosul Nicodim Aghioritul adaugă: „Oarecari dascăli spun că, prin
cuvintele acestea, Apostolul desluşeşte trei feluri de oameni: «trupeşti», «sufleteşti» şi «duhovniceşti».

Astfel, «trupesc» este acela care se află afară de fire, săvîrşind răul şi păcatul; «sufletesc» este acela care se află în starea cea după fire, nefăcînd nici răul [cu voia, n. n.], nici fapta bună [a credinţei, n. n.]; iar «duhovnicesc» este acela care se află în starea mai presus de fire, fiind învrednicit de darurile Duhului şi povăţuit de Sfîntul Duh. Adică, de pildă: un om care nedreptăţeşte şi răpeşte lucrurile altuia se zice că este «trupesc»; unul care nu nedreptăţeşte pe nimeni, dar nici nu voieşte a-l nedreptăţi alţii pe el, se numeşte «sufletesc»; iar altul – care nu numai că nu nedreptăţeşte pe nimeni, dar şi rabdă cu mulţumire şi se bucură cînd e nedreptăţit de alţii – acesta se zice că e om «duhovnicesc». Iar Coresi zice că «om sufletesc» este acela ce urmează sufletului celui firesc şi simţitor” (în tîlcuirea epistolelor lui Pavel). (n. n.)

——–

TÎLCUIREA
EPISTOLEI ÎNTÎI CĂTRE CORINTENI
ŞI A
EPISTOLEI A DOUA CĂTRE CORINTENI
A SLĂVITULUI ŞI PREALĂUDATULUI APOSTOL PAVEL
de
Sfîntul Teofilact, Arhiepiscopul Bulgariei
tălmăcită din elina veche în cea nouă şi
împodobită cu felurite înseninări de către
Nicodim Aghioritul

Bucureşti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodoxă. 2005

pag. 40

Cum puteau însă Corintenii, trupeşti fiind, să facă minuni ? Răspundem că
erau între dînşii şi desăvîrşiţi, şi nedesăvîrşiţi – precum am zis la început –
primii făcînd minuni, iar ceilalţi nu. Şi, de altfel, cineva poate face minuni
chiar dacă este trupesc, precum erau cei ce scoteau dracii cu numele lui Hris-
tos. Căci minunile se fac pentru folosul altora şi de aceea, de multe ori, se lucrează şi prin cei nevrednici.

——-

Cartea: [Sfântul] Simeon Noul Teolog, Viața și epoca, Scrieri IV, DEISIS Sibiu 2006

pag. 461- 462
8. Chibzuind eu la acestea, am ajuns să osebesc, după starea lor, trei feluri de suflete. Întâia categorie este aceea în care sufletul viețuiește numai în singurătate lui, nemaștiind de trup, și concentrat fără întrerupere; în celelalte [două stări], [nevoit sunt să] iau aminte la viața sufletului — și anume după felul legăturii sale cu un trup anumit. Un suflet îndelung și încercat — care, atâta cât ține o viață mijlociu de lungă, își alege [pe pământ] un loc asemănător centrului unui cerc — un asemenea suflet dă chip omului de stat și nu este nici tocmai îndumnezeit, nici tocmai duhovnicesc, dar nici tocmai legat de trup și împătimit. Însă pe cât se depărtează de această stare mijlocie spre a se cufunda într-ale unei vieți puse sub semnul patimilor, sufletul dă ghes pornirii spre pofte și spre plăceri.
——–

Cartea : Sfântul Andrei Arhiepiscopul Cezareei Capadociei Tîlcuire la Apocalipsă, Edit. Sophia 2016
Pag.66-67:

Iar cel călduț în credință este lepădat, căci el și crede, și nu crede. Și Sfântul Grigorie de Nazianz zice:…cel rece, care n-a gustat credința cea fierbinte, de multe ori va fi întru nădejde s-o dobândească. Iar cel fierbinte, care s-a încălzit prin Sfântul Botez cu Duhul, iar apoi a rătacit din lene, și-a tăiat nădejdea de mântuire, nesocotind credința primită mai înainte.[…] În credință starea mijlocie – nici cald, nici rece, ci căldicel – nu este de nici un folos, ci este de lepădat.

——

Cartea : Despre credința ortodoxă și despre erezii, edit. Basilica, București-2010, pag.161:

„ Sufletul omenesc are trei stări: de ignoranță, de îngâmfare și de știință. Neamurile se găsesc în starea de ignoranță;Biserica cea adevarată în stare de știință; ereziile, în stare de îngâmfare. Nu poți vedea ceva mai lămurit decât aceea că ereticii, acești oameni îngâmfați, afirmă fără să aducă dovezi ceea ce își închipuie că știu și o afirmă cu mai multă tărie decât oamenii Bisericii, care într-adevăr știu. Mai mult, ereticii se disprețuiesc unii pe alții și-și bat joc unii de alții, pentru că se întâmplă chiar ca aceeași idee să fie foarte prețuită de unii, iar de alții să fie socotită nebunie.“ (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 100.7,101.1.-101.2., în col. PSB, vol. 5, p. 540)

======

  1. duhovnicesc-ortodoxul care e fierbinte
  2. trupesc-Corintenii nedesavarsiti, ereticul care nu e nici fierbinte, nici rece e caldicel; nedreptateste, rapeste; face raul si pacatul; nu e nici duhovnicesc, dar nici legat de trup, nevrednic
  3. sufletesc, firesc-paganul atenienii, nu are lumina Duhului Sfant; nu face nici bine(nici fata buna) nici raul cu voia; nu nedreptateste; are patimi, pofte, placeri.

=======

sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/12patrulegi.htm

Constiinta nu poate fi reflexia materiei in veacul veacului. Ea este glasul lui Dumnezeu in om si ea pururea il mustra, cand greseste : ” Omule, de ce ai facut asta ?”

Aceasta lege a firii o au si chinezii, o au si crestinii, o au si budistii si brahmanii si mahomedanii. Este legea cea dintai pe care a pus-o Dumnezeu in inima omului de la creatie, dupa care s-a condus lumea pana la Legea cea scrisa.

Cea dintai a fost legea firii, care ramane generala pentru toate popoarele pana la sfarsitul lumii. Cea de-a doua, legea zidirilor, este la fel cu cea dintai. Dupa cea dintai si a doua lege se vor judeca toate popoarele lumii, afara de crestini si de evrei. Dupa Legea scrisa, adica dupa Vechiul Testament se vor judeca evreii. Iar dupa Legea Darului si dupa Evanghelie vom fi judecati noi crestinii, fiindca legea noastra este mai desavarsita decat toate celelalte legi. Iar daca o calcam, mai mare pacat avem si mai mare munca vom avea decat ei, care n-au cunoscut Evanghelia.
Asadar, ne-a pus Dumnezeu asemenea avocat. Sa nu ne inselam, fratilor, si sa zicem ca Dumnezeu nu stie ce face fiecare. Nici nu vei putea sa spui ca nu ai pacat, pentru ca n-ai stiut, ca ai fost chinez sau turc sau ateu.
Pagan daca ai fost, dar constiinta ai avut si dupa acea lege te va judeca. Zidirea ai vazut-o. Nu ti-ai pus niciodata intrebarea cine a facut cerul, soarele, pamantul si toate, ca dupa aceea sa te gandesti si sa te temi de Dumnezeu, care a facut toate ?

Advertisements