Cand locul se facuse strain de Iuda?, De cand a pierdut Iuda locul intre Apostoli?; loc, episcop, preot, dascal mincinos, apostol mincinos

Din tîlcuirile
Sfîntului Ioan Gură de Aur şi
ale altor Părinţi la
FAPTELE
SFINŢILOR APOSTOLI
adunate pe scurt de preafericitul
TEOFILACT,
Arhiepiscopul Bulgariei

Bucureşti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodoxă, 2007

Pag. 25-26

(23) Şi au pus înainte doi: pe Iosif- numit „Varsava”, zis şi „Iustus” – şi pe Matia. (24) Şi, rugîndu-se, au zis: „Tu, Doamne, Care cunoşti inimile tuturor, arată pe care din aceştia doi l-ai ales (25) ca să ia locul acestei slujiri şi al apostoliei din care Iuda a căzut, ca să meargă în locul lui.” (26) Şi le-au dat lor sorţi, şi a căzut soarta pe Matia, şi s-a numărat împreună cu cei unsprezece Apostoli.

„[…] ca să meargă în locul lui.”/ „Loc al lui” îl numeşte pe acela ce avea să fie ţinut de către Matia pentru vrednicia lui. Căci – aşa cum locul
acela se făcuse străin de Iuda chiar mai-nainte ca el să cadă de acolo, după ce s-a îmbolnăvit de boala iubirii de argint şi a vînzării – tot astfel
era al lui Matia încă mai-nainte ca acesta să-l ia, după ce se făcuse vrednic de un dar atît de mare.
Dar zicerea „[…] ca să meargă în locul lui” se mai înţelege şi într-alt fel. Căci fiecare îşi face loc – ori bun, ori rău – dintru cele săvîrşite de el, încît aici zice că Iuda a mers în locul cel rău pe care şi l-a pregătit singur prin vînzarea lui Iisus. Căci locurile nu sînt bune sau rele pentru noi din
firea lor, ci noi ne facem loc dintru cele pe care le săvîrşim. Aşa şi-au fă­cut locul moaşele Evreilor, fiindcă s-au temut de Dumnezeu.¹
Tot astfel, cei necredincioşi aud: „Mergeţi întru lumina focului vostru şi întru văpaia
pe care aţi aprins-o!” (Isaia 50:11). Numele acesta al „locului” multe însemnează. Printre altele, arată o rînduială oarecare, că aşa zicem: „locde episcop sau de preot. Şi aceleaşi se pot vedea şi întru cele rele, căci fiecare îşi face locul său prin cele pe care le lucrează. Astfel, unul va ţine „locde dascăl mincinos, de apostol mincinos, de tiran sau de altceva dintre cei răi. Deci după cuviinţă s-a zis că Iuda merge „în locul lui”, de vreme ce el a ales rînduială vînzătorului, răpindu-se din propria voie de dorul iubirii de argint. Deci, pierzîndu-şi locul pe care în avea între Apostoli prin cele lucrate de el, şi-a tocmit şi şi-a aşezat luişi locul său.

————————-
¹Căci zice: „De aceea, Dumnezeu a făcut bine moaşelor, iar poporul lui Israil se înmulţea şi se întărea mereu. Şi, fiindcă moaşele se temeau de Dumnezeu, El le-a întărit neamul” (Ieşirea 1:20, 21). (n.n.)

Advertisements