Dovada ca asa-zisul stat roman este antihristic ateu dar si ecumenismul practicat de pseudo ierarhi si pseudo mireni, si despre erezia din Creta 2016 ca “sinod”, dar si despre ecumenismul din “Legea statului”

SECRETARIATUL DE STAT PENTRU CULTE, Statul și cultele religioase, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București
2018

Pag. 134

6.1. Cultele religioase

Statul român își declină neutralitatea în fața credințelor religioase, în sensul că nu privilegiază niciuna dintre acestea în detrimentul celorlalte, dar are o relație de cooperare și parteneriat
social cu diferitele culte religioase recunoscute. Asociațiile religioase nu primesc în mod automat statutul de utilitate publică, ci beneficiază doar de unele facilități și scutiri fiscale. În cele de mai jos sunt prezentate pe scurt câteva date esențiale privind istoricul, organizarea și funcționarea actuală a cultelor recunoscute
din România.33

6.1.1. Biserica Ortodoxă Română
Creștinismul ortodox are are, în spațiul românesc, o tradiție și o istorie bimilenară, dezvoltându-se sub ascultarea canonică a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. În perioada modernă, în anul 1872, Biserica Ortodoxă Română s-a organizat ca Biserică unitară de sine stătătoare, prin desprinderea de sub ascultarea canonică a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, unificarea Mitropoliilor Ungrovlahiei și Moldovei și ridicarea Mitropo-
litului Ungrovlahiei la rangul de Mitropolit primat al României.
Biserica Ortodoxă Română a devenit autocefală în anul 1885 și a
fost ridicată la rangul de Patriarhie în 1925.

—–

33 Ordinea prezentării celor 18 culte respectă lista cultelor recunoscute în România din Anexa Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

====

pag.135-138

Biserica Ortodoxă Română întreţine relaţii frăţești și ecumenice cu aproape toate Bisericile creștine din lume, în primul rând cu celelalte Biserici Ortodoxe. În acest context, au avut loc schimburi de vizite și contacte bilaterale la cel mai înalt nivel, atât cu Bisericile Ortodoxe surori34, cât și cu Bisericile Ortodoxe
Orientale35, cu Biserica Romano-Catolică, cu Bisericile Protestante din Europa, cu Biserici din America, Asia și alte părţi ale lumii. De asemenea, Biserica Ortodoxă Română activează în cadrul organizaţiilor bisericești europene și internaţionalefiind
membră a Consiliului Mondial (Ecumenic) al Bisericilor, a Confe-
rinţei Bisericilor Europene, a altor organizaţii creștine profilate
pe anumite domenii de activitate (pentru tineret, pentru femei
etc.) –, precum și în cadrul dialogurilor bilaterale internaţionale
dintre Biserica Ortodoxă și alte mari familii creștine (ortodocși
orientali, catolici, vechi-catolici, anglicani, luterani, reformaţi
etc.).

În perioada 16-26 iunie 2016, o delegație a Bisericii Ortodoxe Române condusă de Patriarhul Daniel a participat la Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe din insula Creta, Grecia,unul dintre cele mai importante evenimente interortodoxe din ultimul secol. În timpul sesiunilor de lucru au fost aprobate mai multe documente oficiale privind șase teme majore de pe agenda Bisericii Ortodoxe:

  • misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană;
  • diaspora ortodoxă;
  • autonomia și modul ei de proclamare;
  • Sfânta Taină a Cununiei și impedimentele la aceasta;
  • însemnătatea postului în lumea contemporană;
  • relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine.

Unitățile componente ale Bisericii Ortodoxe Române sunt: parohia, mănăstirea, protopopiatul, vicariatul, eparhia (episcopia și arhiepiscopia) și mitropolia. Patriarhia Română are în componența sa 10 mitropolii (din care 6 se găsesc în țară și 4 în diaspora), alcătuite din 40 de eparhii (episcopii și arhiepiscopii) cu un număr de
14.633 de unități de cult, dintre care 11.327 de parohii.

Potrivit datelor recensământului din anul 2011, membrii Bisericii Ortodoxe Române reprezentau 86,45% din totalul populației care și-a declarat afilierea religioasă, majoritatea fiind etnici români (96,46%), urmați de etnici romi (2,92%), etnici ucraineni (0,24%) și etnici maghiari (0,16%). În Biserica Ortodoxă Română sunt încadrați și activează 12.783 de preoţi și diaconi care primesc contribuții la salarizare de la bugetul de stat, iar numărul clericilor salarizați din fonduri proprii este de peste 1.500.

Secretariatul de Stat pentru Culte acordă pentru salarizarea personalului clerical un număr de 13.884 de contribuţii pentru: 1 post
de patriarh, 8 posturi de mitropolit, 10 posturi de arhiepiscop, 19
posturi de episcop, 3 posturi de episcop-vicar patriarhal, 9 posturi
de episcop-vicar, 7 posturi de arhiereu-vicar, 1 post de vicar admi-
nistrativ patriarhal, 32 de posturi de consilier patriarhal, 5 posturi
de secretar patriarhal, 2 posturi de inspector general bisericesc, 20
de posturi de vicar administrativ eparhial, 13 posturi de secretar
Cancelaria Patriarhală, 1 post de vicar episcopal, 193 de posturi de
consilier eparhial, 27 de posturi de secretar eparhial, 121 de pos-
turi de inspector eparhial, 28 de posturi de exarh, 154 de posturi
de protopop, 444 de posturi de stareț, 3 posturi de egumen, 9.366
de posturi clericale cu o contribuţie de 65% din salariul de bază și
3.417 posturi clericale cu o contribuţie de 80% din salariul de bază.

34 Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, Patriarhia Ortodoxă a Alexandriei,
Patriarhia Ortodoxă a Antiohiei, Patriarhia Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Bulgară, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă a Ciprului, Biserica Ortodoxă a Greciei, Biserica Ortodoxă a Poloniei, Biserica Ortodoxă a Albaniei, Biserica Ortodoxă a Ținuturilor Cehiei și Slovaciei.

35 Biserica Apostolică Armeană, Patriarhia Coptă a Alexandriei, Patriarhia Ortodoxă
Siriacă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Etiopiană, Biserica Ortodoxă a Eritreei.

—-

===Cum vrei sa fie ortodocsi acesti popi care primesc bani de la statul antihristic????sunt platiti sa taca, cum spunea Sfantul Justin Parvu.

—-

pag. 171-172

Legea nr. 489 din 28 decembrie 2006 privind libertatea religioasă și
regimul general al cultelor, republicată…

(2) Religia copilului care a împlinit vârsta de 14 ani nu poate
fi schimbată fără consimţământul acestuia; copilul care a împlinit
vârsta de 16 ani are dreptul să își aleagă singur religia.

ART. 4 Orice persoană, cult, asociaţie religioasă sau grupa-
re religioasă din România este liberă de a stabili și menţine relaţii
ecumenice și frăţești cu alte persoane, culte sau grupări religioase
și cu organizaţiile intercreștine și interreligioase, la nivel naţional și
internaţional.

pag.178

(4) Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot constituie in-
fracţiune și se pedepsește potrivit Codului penal.
ART. 24 (1) Salariaţii și asiguraţii cultelor ale căror case de pensii sunt integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat vor fi supuși
prevederilor legislaţiei privind asigurările sociale de stat.
(2) Salariaţii și asiguraţii cultelor care dispun de case de pensii
sau fonduri de pensii proprii se supun regulamentelor adoptate de
către organele de conducere ale cultelor, în conformitate cu statutele
acestora și în acord cu principiile generale ale legislaţiei privind asigu-
rările sociale de stat.
ART. 25 Personalul clerical și cel asimilat, precum și personalul monahal aparţinând cultelor recunoscute este scutit de îndeplinirea serviciului militar.

pag. 179

(2) În localităţile în care nu există cimitire comunale și unele culte nu au cimitire proprii, persoanele decedate care aparţineau cultelor respective pot fi înhumate potrivit ritului propriu, în cimitirele existente în funcţiune.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică cimitirelor aparţinând cultelor mozaic și musulman.