Dovada ca Svintul Adrian Fageteanu daca ar fi trait dupa Creta 16.06.2016 CALCA PESTE CANONUL 15 I-II si NU OPREA POMENIREA ERETICILOR ECUMENISTI/NU SE INGRADEA

Revista: FAMILIA ORTODOXĂ noiembrie nr. 11(34)/ 2011, pp. 47-50

“Cel mai rău dintre toate este “războiul cel dintre noi” !

Îl cercetasem pe Părintele Adrian la începutul acestui an, în chilia sa de la Mănăstirea Lainici, ca să luăm cuvânt de folos pentru cititorii noştri. Iată că mutarea sa din acest “veac înşelător” ne dă prilejul publicării interviului, plin de înţelepciune şi de duhul mărturisitor al Bătrânului, dar şi de humorul său caracteristic, cu adânc tâlc duhovnicesc.

– Părintele Adrian: Matale ai fost în ASCOR?

– Reporter “Familia Ortodoxă”: Mai mult soţia. Acum avem doi copii, de 10 şi 7 ani.

– Frumos, să trăiască! Eu, pe când eram la Antim, puneam pomelnice după felul cum m-ajuta fiecare. Acum am schimbat ordinea: cine are mai mulţi copii e mai iubit de Dumnezeu, şi-atunci trebuie şi eu să-l iubesc mai mult. Deci pe aceia care au cei mai mulţi copii i-am pus primii, chiar dacă nu m-au ajutat deloc. Dacă Dumnezeu ţine la ei, cum pot eu să nu ţin?…
Să ştiţi că Dumnezeu este Cel ce-i uneşte pe tinerii căsătoriţi. Mă auziţi? Dumnezeu v-a unit! La primărie căsătoreşte ofiţerul stării civile, primarul, da? La biserică, cine cunună – preotul, oare? Ia să vedem, cum scrie în Molitfelnic? “Şi îi binecuvântează preotul de trei ori, cântând: “Doamne Dumnezeul nostru, cu slavă şi cu cinste încununează-i pe dânşii“. Vezi dar, Dumnezeu e Cel care îi încununează! Când spui că a fost operat cineva, spui că bisturiul l-a operat, sau doctorul?… Preotul este numai un instrument al lui Dumnezeu. Şi de ce zice “de trei ori“? Pentru că încununează şi Tatăl, şi Fiul, şi Duhul Sfânt! Pentru cât timp? Pentru veşnicie! Această dragoste va creşte din ce în ce mai mare şi veţi trăi în veşnicie din ce în ce mai îndrăgostiţi, soţul şi soţia! Dacă dragostea va fi din ce în ce mai puternică, veţi trăi ca îngerii.

– Am vrea să vă întrebăm acum despre altceva. Mulţi părinţi spun că trăim astăzi nişte vremuri eshatologice, de sfârşit. Şi tot unii dintre ei spun că, mai devreme sau mai târziu, în Ortodoxie va avea loc o cădere de la credinţă.

– Păi de ce “mai târziu”? A şi început! Ştiţi de când a început? Permiteti-mi puţin să vă amintesc. În ceasul al nouălea, în Vinerea Patimilor, ce s-a întâmplat? “Dar Iisus, strigând cu glas mare, şi-a dat duhul” (Mat. 27:20) şi s-a crăpat catapeteasma! În clipa când s-a rupt catapeteasma prin mijloc în două, poporul israelit de atunci s-a împarţit în două. O parte au devenit ucenicii Mântuitorului şi au continuat să meargă cu El – mucenicii şi toate milioanele de oameni care au urmat. Din clipa aceea, poporul israelit, poporul lui Dumnezeu, s-a împărţit în două, pentru totdeaunao parte cu Hristos, o parte cu potrivnicul lui Hristos, antihristul. Deci Ortodoxia, dreapta-credinţă, de-atunci suferă. Numai ca acum e o fază mai avansată. Eu, deşi n-am curent electric, mai primesc câte o ştire. De exemplu, mi-a venit o ştire de la un părinte dintr-o veche mănăstire din Moldova, care spunea că s-au sfatuit clericii de acolo între ei, câţi aleg să “păzească dreapta-credinţă”. 80% au spus că rămân cu Ortodoxia şi 20%Nu e bine, eu zic că-i foarte rău c-au făcut aşa sfat! Ştiţi de ce? Pentru că Biserica creştină, de la începutul ei şi până acum, când se roagă împotriva relelor, ca Dumnezeu să izbăvească de rău, spune aşa: “Păzeşte-ne, Doamne, de ciumă” – ce înseamnă “ciumă”? Boala, epidemia cea mai rea. Apoi zice: “de foamete, de cutremur, de potop, de foc” – mai rele decât epidemia cea mai rea, cu mai multe morţi, sunt foametea, cutremurul, focul, incendiul, când ard păduri întregi şi sate, şi nu le poţi stinge cu toţi pompierii din lume, când îngăduie Dumnezeu această pedeapsă. După asta, zice: “de sabie, de venirea asupra noastră a altor neamuri” – cum a fost când au venit sarazinii şi au ucis femei şi copii, cu milioanele, şi Attila, şi alţii. Şi la sfârşit zice: ” şi de războiul cel dintre noi“. Cel mai rău dintre toate este ce zice la urmă, “războiul cel dintre noi“! Dezbinarea!

– Părinte, puteţi totuşi să ne explicaţi de ce socotiţi că a fost o greşală acel sfat de care aminteaţi, acea alegere? Ar putea fi ceva greşit în a alege să-ţi păzeşti credinţa?

– Vă pun şi eu o întrebare! Când Mântuitorul a spus: “Mulţi vă veţi lepăda de mine“, Petru imediat a sărit: “Chiar dacă toţi Te vor părăsi, eu nu!” (cf. Lc. 22:31-34). Poţi să faci la fel? Petru a făcut bine ce-a făcut? Vă zic eu: a făcut foarte rău! Orice cleric sau creştin ortodox care va spune ca el, tot ca el va păţi: se va lepăda! Nu n-are voie nimeni să spună aşa ceva: “Dacă toţi Te vor părăsi, eu nu!” Cel mult, poţi să spui aşa: “Doamne, ajută-mă Tu să nu Te părăsesc!Dar nu: “eu nu Te voi părăsi”! Deci, foarte rău au făcut acei părinţi când s-au sfătuit între ei câţi rămân cu Ortodoxia şi câţi nu! Toţi ăştia care au spus că vor rămâne, se vor lepăda! Sunteţi tineri şi veţi vedea ce se va întâmpla, dacă am dreptate sau nu, că eu nu mai trăiesc până atunci Veţi vedea că se vor lepăda cei mai îndrăzneţi...

– Deci nu credeţi că ar trebui să se facă o separaţie în Biserică când se va observa lucrul acesta?

– V-am spus mai-nainte şi nu trebuie să mai repet! Cel mai mare rău, mai mare decât ciuma, decât foamea, decât cutremurul, decât toate este dezbinarea! Dar dacă suferă întreaga Biserică? Dacă se face despărţire din duşmănie? Ei nu se despart ca să fie cu cineva, se despart ca să nu mai fie unitate. Vreţi să ajungem ca în Bulgaria 1? E adevărat, acolo nu-i vorba de alterarea credinţei, dar faptul că se urăsc între ei, unii cu alţii, deja-i biruinţa diavolului! Mântuitorul spune chiar că vor urî părinţii pe copii şi copiii pe părinţi!

– Să nu mai punem accentul pe ziduri prea mult, nu?

– Nu, n-are nici o valoare. Parcă când aţi intrat aşa aţi spus, că tot ce-i trecător nu contează, nu? Numai ce e veşnic. Nici haina…Reportofonul ăsta înregistrează?

Da, ca să audă şi alţii! Tot ce v-am întrebat e cu scopul să auzim noi şi să audă şi alţii.

– Adică cum zicea un proroc, Avacum: “Auzit-am auzul tău…”(Avac. 3:2). Deci să audă el şi să spună, sau cun zice psalmistul: ” Spune-voi câte am auzit şi am cunoscut, şi câte părinţii noştri au povestit nouă“(Ps. 78:2-3). Şi noi spunem mai departe la copiii noştri, şi mai bine o să fie în faţa altora o dovadă reportofonul, pentru că s-a dat o circulară de către conducerea Europei ca toate convorbirile telefonice să fie înregistrate şi folosite împotriva teroriştilor. Eu sunt orb şi nu văd să citesc în carte, dar litera mare o pot descifra. Cineva mi-a adus nişte ziare, iarna, ca să aprind focul; şi, când desfac un ziar, văd cu literă mare de tot: “Un general S.R.I. vorbeşte despre terorism” – de-al nostru, român. Şi spunea aşa: “Orice român care va declara că nu admite altă credinţă decât cea ortodoxă se va numi fundamentalist, este egal terorist!

– Părinte, ce credeţi că ar trebui să facă în zilele de acum creştinii ortodocşi?

– V-am spus, rugaciune şi smerenie! Şi să nu ne dezbinăm!… Când Sfântul Apostol Pavel a plecat cu o corabie spre Cipru, din îngăduinţa lui Dumnezeu a fost o furtună extraordinară de mare şi au trebuit să arunce din corabie tot ce aveau mai scump. Tot, tot, tot ce aveau mai scump, lăzile cu aur, cu tot! Au mai rămas câteva lăzi numai cu mâncare şi totuşi oamenii, de frică, că a durat aşa de mult furtuna aceea, n-au mâncat – şi Sfântul Pavel spune aşa: “M-am rugat lui Dumnezeu şi mi-a spus că, deşi aţi aruncat tot, acum puteţi să mâncaţi, că vieţile vă vor fi salvate. Corabia nu, nimic din corabie nu va fi salvat! Totul va fi distrus, şi corabia, dar vieţile voastre vor fi salvate“. Citiţi asta, e interesant! Sfântul Apostol Pavel s-a rugat atât de mult, nu şi-a pierdut nimeni viaţa; unii au scăpat pe o scândură, pe ce puteau. N-a rămas nimic din corabie, nici din mâncare, dar ei au scăpat toţi cu viaţă. Deci asta e soluţia! Chiar dacă vom renunţa la Sfânta Cruce să o mai purtăm afară, ci numai în suflet. Ştiţi care-i deosebirea între grecescul “en touto nika” şi latinescul “in hoc signo vinces”?

– Prima înseamnă: “Prin aceasta vei birui”, iar cealaltă: “În acest semn vei birui”.

– Da! Care a fost semnul arătat pe cer? “Touto nika”! Deci prin aceasta: prin jertfă, prin sacrificiu, prin durere, vei învinge! Iar romanii, inclusiv Constantin, n-au înţeles “touto”. Până ce n-a fost botezat, el spunea tot “prin semn…Şi a făcut o cruce de aur şi a pus-o în loc de steag, şi l-a învins pe Maxentie. Dar n-a înţeles “prin jertfă vei învinge!”. Ce-au spus femeile ortodoxe când au venit Cruciaţii în Răsărit? “Preferăm turbanul turcesc faţă de tiatira Papei şi a cardinalilor!Mai rău decât turcii s-au purtat cruciaţii… Deci crucea înseamnă “prin jertfă”! Cel mai important: să nu ne divizăm! Să nu ne dezbinăm! Aruncăm orice, şi haină, şi zid, şi tot, numai să nu fim unii împotriva altora!

– Părinte Adrian, l-am auzit pe Părintele Dionisie de la Colciu, cu un an înainte să moară, spunândva veni o vreme când ortodocşii se vor dezbina, şi aşa se va rupe Biserica.

– Pentru că a ştiut foarte bine slăbiciunea noastră! nici ierarhii, nici alţii nu ne-au pregătit pentru vremuri ca astea de-acum… Eu vă spun, ce poate să facă acum un preot ortodox în parohia lui? Ceea ce nu poate spune de la altar, poate să spună întâi în casa lui, în familia lui, şi când merge să împărtăşeasca în sat, în parohie pe cineva, poate să spună adevărul. Când merge să sfinţească o sfeştanie, poate să spună! Când face orice altă slujbă, poate să spună! Oare nu-i mai bine între tine şi Dumnezeu să fie?… Cum era în catacombe! Dumnezeu înzestrează mai bine decât alţii. Şi, la urmă, spune clar Scriptura: atunci când se va întrece orice hotar al făradelegii, şi-al nedreptăţilor, şi-al chinurilor, şi-al tuturor, atunci Dumnezeu va interveni! Şi atunci va fi iarăşi un Edict din Milan2, sau ştiu eu de unde.

A consemnat Mihai Cristea

________

1 Referire la schisma petrecută în sânul Patriarhiei Bulgare în 1996, pe temeiuri politice, când patru episcopi s-au rupt de Sinod şi l-au declarat pe unul dintre ei Patriarh (n.red.).

2 Edictul de la Milano a fost o scrisoare semnată în anul 313 de către Sfântul Constantin şi cumnatul său, Licinius, prin care li se cerea guvernatorilor să înceteze orice persecuţie asupra creştinilor, iar propietăţile care fuseseră confiscate de la aceştia să le fie imediat returnate. (n. red.)

====Gandul mi-a spus in problema nepomenirii/ingradirii/necomuniunii cu ereticii ecumenistozi Svintul Adrian Fageteanu nu corespunde nici cu Scriptura nici cu Svintii Parinti:

https://ayeaye20.wordpress.com/2018/09/06/porunca-datorie-datori-datoare-datoriadiac-floca-canonul-15-i-ii/

https://ayeaye20.wordpress.com/2018/11/16/echilibratii-apostati-promovand-minciunile-pe-post-de-adevar/

https://ayeaye20.wordpress.com/2018/09/01/consensul-parintilor-ca-erezia-incalca-poruncile-dovedirea-ca-canonul-15-i-ii-este-deci-obligatoriu-si-nu-optional/