Category Archives: eretic

Sfantul Vasile cel Mare cere anathematisirea ereziei

PSB 3 SFÂNTUL VASILE CEL MARE Epistole, editura BASILICA

pag. 408-410

EPISTOLA 251 Către creștinii din Evesa Scrisă în anul 377 

I

În ciuda numărului mare de treburi care m-au absolvit și a miilor de griji care mi-au coleșit sufletul, niciodată n-am alungat din memorie grija pe care o nutresc iubirii voastre și cer lui Dumnezeu să rămâneți mereu în credința în care v-ați hotărât și să vă făliți în nădejdea slavei lui Dumnezeu. Căci e greu azi și numai arareori se poate găsi vreo Biserică deplin sănătoasă, căreia vremurile din  urmă să nu-i fi adus vreo pagubă și care să fi păstrat întreagă și neschimbată învățătura apostolică. Așa v-ați arătat voi în vremurile de azi, cu ajutorul Celui care în fiecare neam cinstește pe cei vrednici de chemarea Sa. Și să vă dea Domnul bunătățile Ierusalimului celui de sus, pentru că ați pus pe capul celor mincinoși învinuirile cele mincinoase, răspândite împotriva mea, și pentru că n-ați lăsat pe acești oameni să intre în inimile voastre(800)! Știu și am convingerea întru Domnul că răsplata voastră va fi mare pentru fapta aceasta. Căci înțelepțește ați socotit în voi înșivă – și acesta e și adevărul – că cei care mi-au făcut rău în loc de bine și mi-au arătat ură în loc de iubirea pe care le-o arătam au dovedit astfel că și calomniile pe care le țes împotriva mea pleacă de la faptul că și-au dat ei înșiși adeziunile lor scrise la învățătura cea dreaptă.

II

Dar ei n-au căzut numai în această situație contradictorie, în care ne acuză că noi am fi de vină că am luat sub formă de învinuire propriile lor semnături, ci, destituiți fiind de toți cei întruniți la Constantinopol, ei n-au acceptat nici destituirea pronunțată de acești Părinți, socotind adunarea lor drept ”sinod al nelegiuiților”, refuzând să-i numească episcopi, ca nu cumva, în chipul acesta, să se confirme sentința dată împotriva lor. Și au și declarat pentru ce motiv nu-i recunosc pe episcopi: pentru că, ziceau ei, erau în fruntea unei periculoase erezii. Or n-au trecut nici șaptesprezece ani de când s-au petrecut aceste lucruri. Iar căpeteniile celor care i-au destituit erau tocmai Eudoxios, Evippios, Gheorghe, Akakios și ceilalți care fac parte din cei pe care voi nici nu-i cunoașteți. De unde se vede că cei care au pus stăpânire astăzi pe Biserici sunt tocmai urmașii acelora, unii fiind hirotoniți în locul lor, alții promovați de ei înșiși(801)

(800) Una din mângâierile cele mai mari ale Sfântului Vasile este cea exprimată aici: poprul n-a vrut să primească inovațiile ariene.

(801) Ca și în alte epistole, Sfântul Vasile face un scurt rezumat al frământărilor ariene. Poate, că în fond, Eustațiu și ceilalți descriși aici se încăpățânau legându-se mai mult de termeni, decât de dogma însăși.  Poate de aceea i-a și urgisit poporul. A se vedea și epist. 226, 224 și altele.

III 

Să ne spună cei care mă învinuesc pe mine ca eretic cum puteau fi eretici acești oameni, despre care nu acceptau să îi destituie, și cum se face că ar fi ortodocși ceilalți, care au fost promovați de ei și care păstrează încă aceleași credințe ca și părinții lor ! Dacă Evippios e ortodox, cum se face atunci că Eustațiu, care a fost destituit de el, nu-i laic ? Și dacă același Evippios e eretic, cum se face că se afla azi în comuniune cu Eustațiu, care a fost hirotonit tocmai de mâna lui ? Dar acestea sunt doar jocuri de copii puse la cale împotriva Bisericilor lui Dumnezeu, spre folosul acelor oameni care n-au altceva de lucru decât să-i învinuiască pe oameni, pentru ca apoi tot pe ei să-i instaleze din nou. Altarele lui Vasilide Paflagonianul au fost răsturnate de Eustațiu pe când străbătea ținutul respectiv, ceea ce nu l-a oprit să slujească el însuși la aceleași mese, iar azi pe același Vasilide îl cheamă ca să și le preia! Tot Eustațiu l-a afurisit pe preaevlaviosul frate Elpidios, din pricină că acesta se unise cu cei din Amasia, iar acum îi roagă pe cei din Amasia să-i ofere și ei comuniunea. Predicile lui <Eustațiu> împotriva lui Evippios știți și voi înșivă cât de înfricoșătoare erau, iar acum, pe cei care împărtășesc părerile lui Evippios, același Eustațiu îi preamărește pentru dreapta atitudine a lor, cu singura condiție ca să-l ajute în râvna cu care se luptă ca să fie recunoscut iarăși ! Cât despre mine, eu sunt învinuit nu pentru că aș fi săvârșit vreo nedreptate, ci pentru că Eustațiu a crezut că în felul acesta își atrage stima celor din Antiohia. Cei pe care i-au rechemat anul trecut din Galatia, în nădejdea că prin ei vor putea să-și asigure deplina exercitare a vredniciei episcopale, erau oameni pe care-i cunosc și cei care au avut foarte puțin de lucru cu ei. Cât despre mine, să nu-mi dea vreodată Dumnezeu răgaz să enumăr faptele acestor oameni ! Și cu toate acestea, cei din suita celor apropiați de Eustațiu și care erau cei mai de încredere ai lui, străbăteau întreaga țară cu onoruri și cu ceremoniile obișnuite episcopilor, fiind introduși în oraș cu alai mare și ținând  adunări cu mare răsunet și cu autoritate suverană. Le-a fost încredințată turma, le-a fost dat altarul. Toți cei de azi știu că după ce s-au repezit până la Nicopole, totuși n-au putut face nimic din cele ce au făgăduit: cei de acolo știau în ce chip „s-au întors” ei și cum s-a ajuns la acest pas. În realitate, ei totdeauna caută să facă totul numai în interesul lor propriu. Dacă spun ca și-au schimbat părerile, atunci să ne arate căința lor consemnată în scris, anatema împotriva crezului celor din Constantinopol, despărțirea de eretici și să renunțe de a-i mai înșela pe cei simpli. Acestea le cerem. 

IV 

 Oricât de mici și de umili am fi, iubiți frați, noi suntem mereu aceiași prin harul lui Dumnezeu, ca unii care nu ne-am schimbat odată cu evenimentele de astăzi. N-avem o credință în Seleucia, alta în Constantinopol, alta în Zele, alta în Lampsac, alta în Roma; iar cea care circulă acum nu-i deosebită de cele dinainte, ci e una și aceeași credință. Precum am primit de la Domnul așa ne botezăm, ne botezăm precum credem, precum credem așa ne închinăm Domnului, nici nu despărțim Sfântul Duh de Tatăl și de Fiul, nici nu-L punem în fața Tatălui, după cum nici nu spunem că Duhul e mai bătrân decât Fiul, așa cum încearcă să dovedească gurile celor ce hulesc 802. Cine este atât de îndrazneț încât să tăgăduiască ceea ce a așezat Dumnezeu și să scornească pentru numele dumnezeiești o altă ordine personală ? Dar nici nu spun că Duhul e creatură din clipa în care El e pomenit împreună cu Tatăl și cu Fiul și nici nu îndraznim să numim cu nume de slujitor pe Cel rânduit să comande. Vă îndemn dar să vă aduceți aminte de amenințarea Domnului, Care a zis: „Orice păcat și orice hulă se vor ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului Sfânt nu se va ierta nici în veacul de acum și nici în cel ce va să vie”803, de aceea să vă feriți de învățăturile periculoase împotriva Duhului. Țineți-vă tari în credință, aruncați-vă privirile în jurul vostru pe pământ și convingețivă cât este de neînsemnată această grupare bolnavă. Tot restul Bisericii, care, de la o margine până la cealaltă a lumii, a primit Evanghelia, e în această învățătură sănătoasă și nesmintită, <pe care o aparăm>. Ne rugăm ca ea să nu fie ruptă din comuniune și ne mai rugăm ca, împreună cu voi, să ne luam partea în ziua de judecată a Domnului nostru Iisus Hristos, când va veni să dea fiecăruia după faptele lui.

802. Mereu aceeași formulă trinitară, pe care o întâlnim și în tratatul Despre Duhul Sfânt, dar și în multe din epistole.

803. Mt. 12, 31-32.

Prorocii mincinosi, Sfantul Maxim Grecul

CUVIOSUL MAXIM GRECUL SCRIERI DOGMATICO-POLEMICE Volumul II, Traducere: Florentina Cristea Editura Bunavestire, Galați, 2003

​pag. 49:
Domnul nostru Iisus Hristos, precum se spune în Sfânta Evanghelie, când i-a învățat pe ucenicii Lui şi i-a întărit în credința şi iubirea Lui, iar prin ei pe toți credincioşii şi a fost întrebat de ei: Spune nouă când vor fi acestea şi care este semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului?, El, după ce le-a proorocit nenorocirile şi neorânduielile care vor lovi omenirea înainte de venirea Lui înfricoşătoare şi de sfârşitul acestui veac, a adăugat, zicând: Atunci mulți se vor sminti şi se vor vinde unii pe alții; şi se vor urî unii pe alții. Şi mulți prooroci mincinoşi se vor scula şi vor amăgi pe mulți (Mt. 24, 10-11). Prin acestea Stăpânul i-a arătat pe începătorii diferitelor erezii care au apărut în Biserica Lui şi care au fost: Simon vrăjitorul, Marchion, Manent, Origen, Arie, Macedonie, Nestorie, Serghie şi ticăloşii iconoclaşti; toți aceştia au pricinuit, prin diferite mijloace, necazuri şi suferințe Bisericii Soborniceşti a lui Hristos şi au atras o mulțime nenumărată de ortodocşi la ereziile lor. Apoi a adăugat, zicând: Şi se va propovădui această Evanghelie a împărăției în toată lumea spre mărturie la toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul (Mt. 24, 14). Pentru ce se va propovădui spre mărturie? 

Pentru ca cei ce aud şi cred să se mântuiască, iar cei ce nu cred să fie osândiți la dreapta judecată, neavând nici o îndreptățire pentru necredința lor.

Pag. 76:

„Domnul şi Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, la mulțimea celorlalte porunci şi învățături mântuitoare ale Sale, prin care ne îndrumă pe noi, cei ce credem în El, pe calea cunoaşterii neclintite şi neîntinate a lui Dumnezeu, a adăugat şi aceasta, zicând: Feriți-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori (Mt. 7, 15). De aceea, Iubitorul de oameni, învățându-ne cum să îi recunoaştem şi să ne păzim nevătămați de ei, adaugă: După roadele lor îi veți cunoaşte. El îi numeşte prooroci mincinoşi pe învățătorii mincinoşi, adică pe ereticii care vorbesc din pântecele lor (din cuget trupesc), iar nu după Legea Evangheliei şi după teologie, şi care, prin propriile lor cuvinte şirete, amăgesc inimile oamenilor simpli. Roadele lor sunt nu numai faptele şi cuvintele lor, ci şi învățătura lor răstălmăcită, ascunsă în adâncul scrierilor lor. 

La fel ca şi Mântuitorul, vesteşte şi dumnezeiescul Apostol Pavel vorbind despre aceiaşi prooroci mincinoşi în a doua Epistolă către Corinteni. Iată ce zice Pentru că unii ca aceştia sunt apostoli mincinoşi, lucrători vicleni, care iau chip de apostoli ai lui Hristos (2 Cor. 11, 13). Ca unii ca aceştia este şi linguşitorul Nicolae neamțul, care a trăit mulți ani în mijlocul bine-credinciosului popor rus şi s-a străduit prin toate mijloacele să-l abată de la credința cea ortodoxă primită de la strămoşii săi. În rândul celorlalte fapte viclene ale lui se numără şi faptul că a scris cuvântul despre unirea ruşilor cu latinii, silindu-se să arate că atât credința unora, cât şi a celorlalți este una şi aceeaşi.

Eretic sau ratacit?

CUVIOSUL MAXIM GRECUL, SCRIERI DOGMATICO-POLEMICE, Volumul II, Traducere: Florentina Cristea,Editura Bunavestire, Galați, 2003

 Pag.183-184:
Cine îşi ține cu tărie părerea lui greşită şi se împotriveşte puternic, având în conştiință convingerea despre adevărul rătăcirii sale, fără nici o nădejde de schimbare, acela este eretic. Iar dacă el procedează aşa din neştiință, atunci este numit rătăcit, nu eretic. Sfântul Mucenic Iustin Filosoful spune despre el însuşi: „Pot să mă rătăcesc, însă eretic nu voi fi”. 

Trebuie să ştim că, dacă cineva crede despre sine că înțelege mai bine decât ceilalți şi este puternic legat de părerea lui sau, din invidie față de alt om, mai bun decât el, face dezbinare în comunitate şi dă naştere unei schisme sau unei erezii, pe un asemenea eretic trebuie să îl respingem, căci legătura cu el este foarte molipsitoare, aşa cum este apropierea de leproşi. Deşi Scriptura spune că ereziile există, din multe motive. Totuşi, după prima şi a doua mustrare, trebuie să respingem un astfel de om, aşa cum spune Apostolul Pavel în Epistola către Tit (cap. 3). Ştiind că el s-a răzvrătit, cu un astfel de om, scrie Apostolul, nici nu trebuie să mâncăm la masă.

==== Daca simpla mancare cu ereticu’ e interzisa cum vom putea sa ne impartasim din acelasi Potir care e cu mult mai mult decat o simpla masa cu bucate????Cum????

Minciunile falsului antiecumenist Macarie Banu


​Avand in vedere la cate erezii a spus acest fals antiecumenist e momentul sa NU MAI TACEM!

Ne spune acest eretic Macarie Banu

“1)      Toți preoții care pomenesc sunt eretici și hulitori.”

====(da asta zicem si noi ) apoi incepe sa zica ce crede el(Macarie Banu) nu ce cred antiecumenistii :

“Din aceasta se trage concluzia că preoții pomenitori nu ar mai avea Har, deci nu ar mai avea Taine valide, ceea ce se traduce în practică astfel:

–          toate Sfintele Liturghii ar deveni un spectacol liturgic și ar fi săvârșite fără prezența Mântuitorului Iisus Hristos, iar Sfânta Împărtășanie ar fi doar o simplă pâine, pentru că la epicleză nu s-ar mai pogorî Sfântul Duh;

–          Sfânta Taină a Botezului ar fi doar o spălare trupească de suprafață, pentru că apa nu s-ar mai sfinți, iar Taina Mirungerii nu ar mai transmite noului botezat darurile Duhului Sfânt, pentru că arhiereii care fac Sfântul Mir, o dată în an, nu ar mai putea sfinți untdelemnul, întrucât tot sinodul Bisericii Ortodoxe Române (B.O.R.) ar fi căzut în erezie și fără Har;

–          Sfânta Taină a Cununiei ar deveni doar un simplu ceremonial, în care cei doi tineri nu ar mai deveni un singur trup și n-ar mai primi binecuvântările cuvenite;

–          Sfântul Maslu nu ar mai avea puterea de vindecare, pentru că untdelemnul nu s-ar mai sfinți;

–          Sfânta Taină a Hirotoniei ar fi doar o punere formală a mâinilor arhiereului peste capul unui candidat, care nu ar primi nimic, nici Har, nici putere;

–          înmormântarea ar fi doar o aruncare în groapă, și nu o petrecere a unui suflet către Împărăția Cerurilor. 

    Doar preoții care au oprit pomenirea nu sunt eretici și hulitori de Dumnezeu.

Din aceasta rezultă că doar preoții nepomenitori ar avea Har și doar în ei ar sta Sfânta Biserică, deci doar ei s-ar putea numi „singura biserică adevărată”. 

===Acestea sunt concluziile matale si nu a celor ce au intrerupt pomenirea ereticului ierarh si in nici un caz a  talcuirii harului de Sfintii Parinti. Aceste idei is exprimate din neTRAIREA ereticului Macarie Banu care nu intelege cum lucreaza harul daca Pidalionu spune clar ca : harul lucreaza pana la caterisire sinodala si nominala , spune ca au fost acceptate hirotoniile si cele savarsite de ereticii necaterisiti , insusi canonu il numeste pseudo(mincinos)-episcop, adica ERETIC , erezia e minciuna dupa Sf Maxim Grecul, deci oare canonul minte sau mintea matale a luat-o razna?? , ca incerci sa indreptatesti impartasirea deasa cand multi traiesc cate 7, 10 curvii??? ptr acestia si impartasirea de 4 ori pe an e chiar prea mult, dar poate ca cipurile din documente ti-au luat mintea, apropo matale vezi vreo LEPADARE in acceptarea actelor cu cip 666? Lumea zice ca ESTI PROCIP documente dracesti. Matale ce zici de cnp e lepadare da sau nu? Matale cica folosesti canonul 15 I-II dar NU IL INTELEGI, tu cui ai oprit pomenirea nu unui eretic????, noi cei din Miscarea pentru Apararea Ortodoxiei : Te acuzam public DE HULA ASUPRA DUHULUI SFANT si incercare de a A PUNE IN SPINAREA antiecumenistilor PAREREA SI HULA MATALE CARE E ASEMENEA cu a ereticilor bosv/bosvr si cei care o sustin is dati Anathemei in Duminica Ortodoxiei , si noi te vom da Anathemei daca vei continua sa arunci aceasta hula celor ce nu o sustin, is concluziile matale si zici ca is ale noastre????Daca nu ai inteles cu botezul fetei pr Ciprian ca botez pana in gat nu exista treaba matale(daca nici pr Iulian de la Prodromu nu stie ce indeamna si matale esti mai luminat???). Daca matale tragi concluzii ca TOATE BOTEZURILE NU IS VALABILE e CONCLUZIA TA! Faptul e ca nu intelegi ca poti fi eretic( cu trupul in Biserica Oficiala sau ca matale prin oprirea pomenirii ) cu o falsa forma si totusi harul sa lucreze prin harisme si minuni spre osanda!!! spun asta Sf Ciprian ,Sf Grigorie cel Mare, Sf Maxim Grecul, Sf Fotie, Sf Teofilact al Bulgariei, Ne intrebam pe ce baza ai ajuns matale preot ai vazut energia necreata? stii TOATA PSALTIREA PE DE ROST???Vom reveni si cu alte erezii si hule spuse de Macarie Banu… 

Semnat, Miscarea pentru Apararea Ortodoxiei