frica, pocai, nu este un chip de lepadare…ci multe si osebite, indata…A pierdut Darul Sfantului Botez, Hrisostom zice: „Mai rau pacat decat lepadarea de credinta nu este.“ (cuvantul pentru pocainta).

Pidalion 1844, edit. „Credința strămoșească“, 2007, pag.113

CANONUL 62 [Apostolic]

Dacă vreun cleric pentru frica omenească (adică de frică de iudeu, sau de elin, sau de eretic), s-ar lepăda de Numele lui Hristos adică, lepădat să fie. Iar dacă de numele de cleric, caterisească-se. Pocăindu-se, ca un mirean primească-se.

[Sobor 1, 10; Ang. 1, 2, 9, 12; Petru 10, 14; Epist. 10 At; Vasile 45; Teo. 2]

TÂLCUIRE

Canonul acesta porunceşte, că oricare cleric pentru frica omeneştilor munci, a iudeilor adică, sau a elinilor, sau a ereticilor, s-ar lepăda de Numele lui Hristos, unul ca acesta, după ce se va căi, nu numai să se caterisească de clericie, încă să se lepede şi din adunare, şi să stea în rânduiala celor ce se pocăiesc. Iar dacă pentru frica omenească s-ar lepăda de numele clerului său, adică, cum că este cutare cleric, sau citeţ adică, sau cântăreţ, sau altceva, să se caterisească numai de clericatul său. Că cu dreptate este a se lipsi, de ceea ce s-a lepădat, şi nu a voit să zică că o are. Iar după ce unul ca acesta se va pocăi, să se primească la împărtăşirea cea cu credincioşii ca un norodnic, adică, să se roage împreună cu cei credincioşi94.

subnota 94

„Însemnează însă, că după Hrisostom (Voroava trei la Anna Proorociţa) nu este un chip de lepădare numai, ci multe şi osebite. Pe care Pavel însemnându-le zice: ,,Pe Dumnezeu Îl mărturisesc că Îl ştiu, iar cu faptele Îl tăgăduiesc(Tit 1, 16) şi iarăşi, ,,dacă cineva de ai săi, şi mai ales de casnici nu poartă grijă,
de credinţă s-a lepădat, şi este mai rău decât un necredincios“(1 Timotei 5,8), şi iarăşi, ,,fugiţi de lăcomia
de averi, care este slujire de idoli.“ Pentru că aceasta şi Canonul 45 al marelui Vasile zice, că, „oricare creştin cu faptele sale ocărăşte pe Hristos, nimic se foloseşte din singur numele creştinismului.“ Vezi şi Canonul 11 al Soborului 1, însă înfricoşată cu adevărat este Istoria, care se pomeneşte în viaţa marelui
Paisie: Că acesta avea un ucenic, către care un evreu oarecând a zis acestea: Hristos, Căruia voi vă
închinaţi, nu este Acela care are să vie, ci altul. Către care cuvinte, a răspuns acela cu prostime numai aceasta, poate aşa este adevărul. Şi îndată, o minune! A pierdut Darul Sfântului Botez. Drept aceea pentru înfricoşata Istoria aceasta, oprească-şi creştinii limba lor şi să nu zică glasurile acestea lepădătoare: de nu voi veni de hac cutăruia să nu mor creştin, şi altele asemenea. Pentru că mă tem, ca nu dintru aceasta să-şi piardă şi ei Darul Sfântului Botez. Şi să nu poată a-l mai dobândi ca cel zis mai sus, fără de mare pocăinţă şi îndreptare. Că atât de delicat lucru este credinţa, încât poate a se lepăda de dânsa şi cel ce ar călca o singură silabă, sau ar face o singură ameninţare împotriva credinţei. Pentru aceasta şi Teologul Grigorie zice: Nevoitorii bunei cinstiri de Dumnezeu cu osârdie alegea mai bine a pătimi, care pătimiri înduplecă şi pe cel prea viteaz, şi acestea poate pentru o silabă, sau pentru ameninţare, decât rău a se mântui prin lepădare. Că numele Dumnezeu în scurt este scris. Pe care îl vând, şi pe altul nu este cu putinţă a-l lua (la Voroava capului 10 de la Matei). Iar Dumnezeiescul Hrisostom zice: „Mai rău păcat decât lepădarea de
credinţă nu este.“(cuvântul pentru pocăinţă).

Pr. prof. dr. Mihai Valică – Despre curaj: fricoșii nu se mântuiesc

>>http://www.youtube.com/watch?v=sn2jEE6QqpI

Pr. prof. dr. Mihai Valică – Despre curaj: fricoșii nu se mântuiesc

Nimeni nu se indumnezeieste fara Curaj,retineti;demnitate teologica si atitudinie civica. Itru’ cat acolo unde lipseste curajul nu isi gaseste locul nici o virtute ne spune Sf. Ioan Gura de Aur.Uitati ce important creca aceasta..aceasta sintagma duhovniceasca ar trebui invatata : Acolo unde lipseste curajul nu isi gaseste locul nici o virtute. Si deaia este si ca un indemn spre cercetarea CUNOSTINTEI noastre,domne eu ce virtute am? am curaj sau n’am is cam FRICOS,ei ai incurcat’o,daca esti fricos, sa nu spun las,afla ca nici o virtute nu’si va gasi locul in fiinta ta si in viata ta.Sfanta Scriptura enumera frica ca si cap de lista a celor ce nu se mantuiesc,uitati ce importanta e .Deci,noi invatam o morala in teologie,catehisme deci frica este asa ,frica de Dumnezeu mai mult nu frica de oameni si alte chestii nu’i trecut ,dar uitati ce spune Scriptura ,deci ,vorbesc ce zice Scriptura Sf Ioan Evanghelistul prin Duhul Sfant in perspectiva eshatologica deci la parusia la venirea Domnului uitati ce spune:Iar partea celor FRICOSI si necredinciosi si spurcati si ucigasi si defranati si fermecatori si inchinatori de idoli si tuturor celor mincionosi este in iezerul care arde cu foc si cu pucioasa care este moartea a doua(Apoc 21,8) Deci ,iata ca uitati fricosii,Fricosii sunt cap de lista sunt mai periculosi decat necredinciosii, decat spurcatii Un fricos este mai… in aceasta perspectiva decat ucigasii si desfranatii si fermecatorii si inchinatorii la idoli si toti mincionosii,deci iata ce grava e sa fi FRICOS,FRICOSII NU SE MANTUIESC.De aceea pot crestine poti sa faci tu post,rugacine poti sa stai sa nu stiu cum sa te rogi sa vezi ingeri, sa vezi Sfinti,daca ai frica AI PIERDUT TOTUL ptr ca frica e de la diavol si daca ai frica insemna ca tu nu ai ,n’ai discernamant ,na’i nici liber arbitru esti asa ,esti un nimeni .Cine are frica este un nimeni retineti fara …ptr ca nu se mantuieste de aceea e nimeni. Sunt unii care au si boli de natura psihica sau de alta natura fiziologica insa de cauzeaza frica incertitudinea ,dar frica care este cea care paralizeaza si de aceea daca observati aceia care conduc asta vor sa inoculeze frica,nu vedeti? parca tara aceasta paraca e paralizata la toate nivelurile In Biserica FIRICA,in armata frica peste tot ii frica TOTI stau intr’o teama,si intr’o stare in care nu cred ca mai poate rezista nimeni cu o asemena spaima,tot intr’o fica ba sa nu .. ce fac ,ce dreg? frica de paine,de mancare de a doua zi ,Tac mai bine ca sa am hrana asa, este o..ptr ca daca a reusit sa introduca frica in societate si in oameni au reusit , restu poti.. n’am nevoie sa fi,poti sa fi un castru, poti sa fi cast ,poti sa fi Sfant ,poti ce vrei tu ,am reusit sa iti fac.. sa iti aduc frica atuncea e bine.De aceea uitati ce trebuie sa… Biserica trebuie sa transfigureze cu rabdare si consegventa lasitatea in curaj hristic…in curaj ,deci nu in tupeu sau razvratire noi ce facem aici nu facem nici razvratire ,si nici nu stuntem tupeisti, ci constientizam in Duhul Lui Hristos ca lasitatea,frica e de la diavol ,si spuneti iubiti credinciosii nu fiti nici lasi, nici fricosi ci fit..aveti curaj Hristos spuneti Curajul: Dar Indrazniti Eu am biruit lumea deci indraznid lumea o biruim ,lumea pacatului prin curaj prin INDRAZNEALA.Deci,iata trebuie transfigurata lasitatea in Curaj hristic si sa se delimiteze de cei ce confunda Frica cu Smerenia spuneti: da,da eu sunt smerit,si ..da el e fricos de,de moare,da eu sunt foarte smerit! da el nu stie saracu de unde sa o ia de frica.Deci n’ai voie sa confunzi frica cu smerenia si nici slugarnicia cu jetfa.Zice: eu ma jertfesc asa ,dar el e slugarnic iara de nu stie ce fel , noi n’avem voi.. antropos inseamna: priveste in SUS ,SA FI DEMN !in clipa..numa’ animalu sta cu capul in jos patruped in..locul lui e acolo dar noi suntem legatura cu cerul.Antropos cel care vorbeste mereu in sus ,scruteaza cerul oricand deci slugarnicia cu jertfa n’au nimic comun Si inc’un lucru tre’ sa transfigureze deci sa nu confunde ASCULTAREA cu delatiunea aproapelui.Deci eu am facut ascultare l’am parat pe aproapele ca asa mi’a spus seful,eu ascult… da..nu ..vezi ca la’i ,ii delatiune l’ai turnat ;ei nu dar.. eu am facut ascultare.Da de ce ai facut ascultare de stapanire ?pai da ce ti’a zis securistul?mi’a zis ca trebuie sa dau scris ce a facut ;el a ascultat Deci,deci nu confundam ascultarea duhovniceasca cu delatiunea ,din pacate ca aceste lucruri nu au fost delimitate nu au fost calificat ,au fost calificat dar a fost lasitatea le’au confundat voit si cu multa subtilitate si spre folosul lor desigur a unora

=======

aceste cuvinte ce umreaza nu apartin  Pr. prof. dr. Mihai Valică

faza e ca ne punem toata nadejdea in aceste acte/documente de lepdare consimtita date de antichrist si nu ne punem nadejdea toata in Dumnezeu ,Apostolul striga: “Doresc să mor, ca să fiu împreuna cu Hristos!”; da se pare ca noi strigam vreu sa traiesc, sa mananc… nu suntem pe aceeasi linie cu Apostolul….noi nu vrem sa fim cu IISus