Dovada ca a pierdut harul si nici canonul 15 nu il mai vede clar

prieteniisfantuluiefrem.ro/2018/08/20/consecintele-nedorite-dar-grave-ale-termenului-neortodox-nepomenitor/

Canonul 15
a se depărta
n-ar pomeni numele lui
se depărtează

  • cei ce fac schisma


se despart
îngrădindu-se

  • cei ce nu fac schisma

——————-

Talcuire
despărţi

  • cei ce fac schisma


despart
despărţindu-se

  • cei ce nu fac schisma

======================

Canonul 14
s-ar depărta
nu ar pomeni numele lui

  • cei ce fac schisma

======================

Canonul 13
a se depărta
şi numele lui nu-l va pomeni

  • cei ce fac schisma

Talcuire
s-ar despărţi
şi numele lui nu-l vor pomeni după obicei

  • cei ce fac schisma

==================

=====A spune ca nu pomenesti eretic dar nu folosesc termenul nepomenitor e ca si cum ai spune:

  • ortodocsii se inchina la Sfanta Treime dar nu folosim termenul inchinatori ca nu l-am gasit scris,
  • se spune ca nici cuvantul: de-o-fiinta nu e in Scriptura dar e acceptat

—–

=====ingradindu-se e sinonim cu despartindu-se—despart/desparți—depărteaza/depărta

care implica:

  1. n-ar pomeni numele (can. 15)
  2. nu ar pomeni numele (can. 14)
  3. numele lui nu-l va pomeni, numele lui nu-l vor pomeni (can. 13)

====cine e atat de ORB ca sa nu VADĂ ca asta e NEPOMENIRE!!!
—–

lumea-ortodoxa.ro/celor-ce-spun-ca-pomenirea-ecumenistilor-se-poate-face-din-iconomie-marturia-parintilor-aghioriti-din-sec-xiii/

  • Căci dacă numai cuvântul de „Bun venit!” părtaş la faptele cele viclene, atunci cu atât mai mult înseamnă pomenirea sa răsunătoare, când stau înainte înfricoşatele taine dumnezeieşti. Iar dacă Cel ce stă înainte este Însuşi Adevărul, atunci cum să primeşti ca adevăr această mare minciună – să-l socoţi ca patriarh ortodox? [1] Săvârşind înfricoşatele Taine vei glumi ca pe o scenă?
  • Cum să rabde acestea sufletul ortodox, cum să nu se depărteze îndată de cei ce pomenesc, cum să nu-i socoată drept vânzători de cele sfinte?
  • comuniunea prin singură pomenirea lui întinează
  • cum să pronunţăm pomenirea lor ca ortodocşi în biserică…?

—-

danielvla.wordpress.com/2017/03/14/declaratia-comuna-a-patru-preoti-din-insula-creta-de-intrerupere-a-pomenirii-episcopilor-ecumenisti/

Cei care îi pomenesc pe eretici sunt batjocoritori ai celor dumnezeiești.” (conf. V. Laurent – J. Darrouzes, op. cit., pp. 397-­399)

Daca pomenirea numelui e asa grava normal ca exista si s-a trecut la NEPOMENIRE (A NUMELUI) cum zic canoanele cele 3 adica 13,14,15 I-II nu e nimic neortodox in termenul nepomenire, dar daca vrea sa vada scris exact cuvantul sa il caute mult si bine

tot acolo se spune: NU POMENIM NUMELE ERETICULUInepomenind numele ne-am îngrădit

  • oare asta nu e nepomenire??? e ca si cum ai zice: 1. nu este ortodox dar nu folosesc termenul 2. neortodox ca de mi se pare mie suspect termenu (neortodox) asa ca mai bine zic: nu este ortodox…

=======

===Asta e urmarea “normala” a nerespectarii anathemei R.O.C.O.R. -1983 si trecerea ei sub tacere, va fi o mai mare confuzie daca se continua asa cu aceasta nerespectare, toti care vor face asa asemenea vor pati orbire si o mai mare confuzie crezand ca isi lucreaza mantuirea…

Advertisements

Sfantul Ilie Tesviteanul si nepomenirea ereticilor

Emanuel Iscru

O minune recenta s-a intamplat cu parintele nepomenitor Manolisis din grecia si un mare si cunoscut teolog care a povestit in aceasta duminica la conferinta din Grecia ce I sa intamplat in timpul sf Liturghii.Cum a ajuns acolo unde se spune si ne rugam pentru Episcopii care invata drept cuvantul adevarului(pentru ca el numai pomeneste episcopul sau care a tradat la Creta) in momentul acela ii venea sa spuna din obisnuinta si numele episcopului cand deoadata a aparut Sf Prooroc Ilie Tezviteanul care l-a impins si I-a spus sa nu cumva sa pomenesti acel nume….

Sfantul Ipatie si nepomenirea 

Cuviosul Ipatie era egumen al Mănăstirii Rufinienilor din Calcedon. Mai înainte încă de înscăunarea lui Nestorie, acest Cuvios avusese o vedenie prin care i se descoperea abaterea patriarhului de la dreapta credință. Astfel, cînd comoara cea rea a inimii aceluia a început să iasă la iveală, şi Ipatie “a cunoscut cugetele lui Nestorie, că nu erau cele ce se cuveneau să fie, a șters îndată numele lui din dipticele bisericii, că să nu mai fie pomenit la Proscomidie.
Înștiințîndu-se despre această evlaviosul episcop Evlavie, s-a temut de urmările unei asemenea fapte; şi cum lucrul se răspîndea şi se făcea cunoscut, Nestorie însuși i-a cerut să-l mustre pe Ipatie, căci Nestorie era încă episcop de Constantinopol.
Deci i-a zis Evlavie lui Ipatie: “De ce ai șters numele lui, mai-nainte de a vedea ce se va petrece?”. Iar Ipatie i-a răspuns: „De cînd am auzit că vorbește necuviincios despre Domnul meu, am încetat comuniunea cu el şi nici numele nu i-l mai pomenesc; fiindcă nu mai este episcop”. Atunci Evlavie i-a spus cu mînie: „Mergi şi îndreaptă ceea ce ai făcut, căci pot să te şi pedepsesc”. Şi i-a răspuns Ipatie: „Fă tot ce voiești, căci eu mi-am pus în gînd să le sufăr pe toate, şi cu un cuget ca acesta am făcut ceea ce am făcut”.
Mult timp după exilul lui Nestorie, diverși demnitari, clerici şi asceți i se adresau Cuviosului, întrebîndu-l dacă este cu putință ca Nestorie să revină în Constantinopol. Acestora le spunea: „Dacă este vremea lui antihrist, atunci trebuie să revină şi Nestorie în Constantinopol; iar dacă nu este vremea lui antihrist, nu este nici a lui Nestorie să revină în Constantinopol. Fiindcă învățătura lui este pregătire pentru antihrist. Cu adevărat, fraților, roșesc pentru necucernicia celor ce-i urmează învățătura şi cugetă asemenea lui în privința tainelor de necuprins cu mintea ale lui Dumnezeu.
„Îndrăzneți îngîmfaţi” (II Petru 2,10), „încercînd să pătrundă în cele ce n-au văzut” (Coloseni 2,18), Nestorie şi părtașii lui nu vor scapă de mînia lui Dumnezeu “şi pierzarea lor nu dormitează” (II Petru 2,3), de nu se vor întoarce şi nu se vor pocăi de înșelăciunea lor nelegiuită. Cît despre noi, fie să păşim pe calea adevărului şi a credinţei predanisite de Sfinţii Apostoli, avînd luminaţi ochii minţii noastre (cf. Efeseni 1,18)”.
Extras din „Străjerii Ortodoxiei. Luptele monahilor pentru apărarea Ortodoxiei”. Arhimandrit Vasilios Papadakis, editura Egumenita 2015, pag. 101-105.

Si mortul se poate da anathemei 

Pidalion 1844 pag.516

CANONUL 89,
85

S-a socotit, ca, dacă vreun episcop va protimisi moştenitori rudenii, sau afară de rudenia sa, eretici, ori elini mai mult decât pe Biserică, după moarte să i se zică anatema unuia ca acestuia. Şi numele lui nici cum să se pomenească de iereii lui Dumnezeu. Nici să poată a se dezvinovăţi, de va muri netestăluit (adică fără diată). Fiindcă episcopul făcându-se, după cuviinţă este dator a-şi face rânduirea lucrurilor sale potrivită cu epanghelma sa. 

[Apostolic, can. 40; Sinod 4, can. 22; Sinod 6, can. 35; Antiohia, can. 24; Cartagina, can. 30, 40, 102]
TÂLCUIRE

Porunceşte canonul că unii ca aceştia şi după moarte să se anatematisească (ci şi diata lui, ca o fără de lege să se strice, şi lucrurile lui să se dea Bisericii)354,  iar el de va trăi să nu poată nici într-un chip a-şi face îndreptare pentru împărţirea averilor.

Subnota 354 Ecumenicul sinodul al 5-lea pe canonul acesta întărindu-l care se află în epistolia împăratului Iustinian, anume după chip schimbat aşa îl arată. „Iarăşi s-a hotărât, ca dacă vreun episcop moştenitor din afară de rudeniile sale, ori eretici, măcar şi rude ale sale, s-au elini, îi va protimisi mai mult decât pe Biserică, şi după moarte să se anatematisească. Şi numele lui între preoţii lui Dumnezeu să nu se citească. Şi nici scapă din osândire, de se va sfârşi nelăsându-şi diată. Adică, de va muri şi nelăsând diată în care să face clironomi pe rudele sale cele eretice, dar avea socoteală să facă una ca aceasta, şi nu a ajuns, iarăşi după moarte să se anatematisească. Fiindcă se cădea, legiuit a-şi chivernisi averea ca un episcop.” Întru care adaugă aceeaşi epistolie: „Că nu numai cei ce păcătuiesc întru credinţă, ci şi cei ce întru sfinţitele canoane, şi după moarte se anatematisesc”; care cuvânt cu adevărat este foarte înfricoşat, şi de toată spaima vrednic.