nu voiau sa intre in comuniune, primind un lup in loc de pastor,… un pirat in loc de carmaci

Cartea: Svântul Ioan Gură de Aur
Scrisori din exil: către Olimpiada şi cei rămaşi credincioşi: despre deprimare, suferinţă şi Providenţă; edit. Deisis, 2008 Sibiu

pag. 140:

Scrisoarea V10

Fiindcă omul care face aici ceva rău, iar apoi în loc să fie pedepsit se bucură de cinste de la oameni, va pleca de aici având cinstirea drept cea mai mare chezăşie a pedepsei. De aceea şi bogatul acela [Lc 16, 23-24] se perpelea rău, fiind pedepsit nu numai din pricina cruzimii pe care a arătat-o faţă de Lazăr, ci şi pentru că în traiul fericit de care se desfăta necontenit într-o atât de mare cruzime, n-a devenit mai bun.

10 PG 52, col. 608 (VIII); SC 13bis, p. 120-124.

=============

pag. 142:

Scrisoarea VI

subnota 17

La Antiohia, unde adepţii Sfântului Ioan nu voiau să intre în comuniune cu noul episcop Porfir care semnase condamnarea Sfântului Ioan.

===========

Scrisoarea VIII19

Cucuz, sfârşitul anului 404.

pag. 152:

Când auzi că dintre biserici, una s-a prăbuşit, alta se clatină, alta e cuprinsă de valuri puternice, alta a suferit lucruri incurabile; una primind un lup în loc de păstor, alta un pirat în loc de cârmaci, iar alta un călău în loc de medic, când auzi deci aceasta suferă – căci nu se cade a suporta fără durere unele ca acestea – , dar suferă punând o măsură întristării tale

19 PG 52, col. 556-572 (II); SC 13bis, p. 158-216.

==============