Category Archives: Părintele Justin Pârvu

Duhovnicii Rusiei despre card

Părintele Rafail Berestov, unul din cei mai iubiţi duhovnici ruşi, a vizitat Mănăstirea Petru Vodă în anii 2011 şi 2012, sfătuindu-se îndelung cu Părintele Justin Pârvu. Interviul de faţă este luat în anul 2008 de un duhovnic român. Prezentăm mai jos un extras:

Părinte Rafail, v-am ruga – câteva sfaturi referitor la cele ce spune Sfântul Ioan Evanghelistul despre documente…

În timpurile noastre încep a se împlini. Cele care conţin numărul 666 sunt numele lui antihrist. În Apocalipsă se spune că va fi pecetluirea cu numele fiarei. Codul numeric personal deja este de la satana. Precum primim de la Sfântul Botez nume, în Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, aşa vrea satana să-şi pună numele lui în loc. Dacă primim aceste numere, conştient sau inconştient se face o lepădare de Hristos, chiar dacă mulţi nu înţeleg lucrurile acestea. E foarte mare luptă şi în Rusia despre această numerotare, dar totuşi sunt mulţi episcopi care acceptă lucrurile acestea, şi fac probleme celor ce nu le acceptă şi se pun cu rîvnă împotriva acestei căderi. E chiar o prigoană împotriva Ortodoxiei. E şi boala ecumenismului care s-a înrădăcinat peste tot şi sunt mulţi preoţi care luptă împotriva ecumenismului şi sunt foarte prigoniţi…

Cum se pot împotrivi creştinii de a nu primi aceste documente? Ce să facă ei când va veni timpul acela?

… prin cuvânt, prin publicarea de broşuri, dar cei care vorbesc sunt prigoniţi. Scriitorii sunt nevoiţi să scrie cu pseudonim – şi aceasta e o prigonire.

Cine se ascunde în spatele acestui sistem?

Evreii şi sioniştii care vor să-şi facă o lege pentru întronarea noului împărat antihrist, pentru care drumurile deja se gătesc.

La Sf. Agatanghel, la Sf. Ipolit, la Sf. Mc. Cristea zice că întâi va fi războiul al treilea mondial, şi pe urmă zece împăraţi necuraţi şi prigonitori, şi apoi al unsprezecelea antihrist.

Aşa este. Acum sunt primele etape, cardurile. Apoi cardurile cu microcip. Apoi vine pecetea, care e microcipul.

Dacă cineva, din neluare aminte sau din puţina cercetare, va primi buletinul, are şansa să se pocăiască şi să se împace cu Dumnezeu?

Da.

Dar dacă, Doamne fereşte, va primi pecetea, mai este şansă de pocăinţă?

Nu. În Rusia, Smirnov a făcut cercetări pe calculator şi prin programele de cercetare psihologică, a văzut toate mişcările trupeşti ale omului şi a observat că prin microcip poate influenţa toate activităţile omeneşti şi însăşi mintea omului. Lumea va fi foarte controlată, prin calculator – care va avea cip va fi găsit oriunde. Şi se va şti ce gândesc, tot ce fac, şi dacă vreunul se va împotrivi mişcărilor lor va fi dus la azilul de nebuni.

Sinodul Bisericii Ruse are această precupare bună pentru păstoriţii ei, ca să-i îndemne la luptă?

În timpurile noastre e mai greu. În trecut, când a fost cu KGB-ul, mulţi au fost influenţaţi să lucreze pentru regimul respectiv, pentru KGB. Care s-au împotrivit au fost ori exilaţi, ori eliminaţi. Cei rămaşi au acceptat să lucreze pentru regim. Aşa şi acum, mulţi sunt forţaţi să lucreze pentru KGB. În timpul Perestroikăi s-au întors şi s-au pocăit… aşa va fi şi în timpurile noastre, vor lucra (pentru ei) dar apoi se vor pocăi. Azi se lucrează mai cu şarlatanie. Înainte, cel care lucra cu KGB-ul prigonea pe faţă pe cei împotrivă, dar azi prigoana e foarte ascunsă.

Au fost mai recent în Rusia oameni duhovniceşti dintre călugări sau preoţi care să fi avut descoperire dumnezeiască referitor la aceste buletine, care să nu fie luate dacă prezintă un pericol de lepădare?

Patriarhul Alexei, fiind în vizită în Astrahan, a avut o vedenie în care i s-a arătat Sfântul Teodosie de la Lavra Pecerska, mustrându-l, ca să se opună globalizării. Patriarhul pe moment l-a crezut, dar apoi s-a îndoit de vedenie. Pr. Kiril, un duhovnic foarte cunoscut, se împotriveşte acestor documente, la fel şi pr. Nikolai. Au fost şi minuni – nişte oameni credincioşi, care au murit şi au înviat, şi care, murind, au avut vedenii despre aceste documente, Maica Domnului le-a spus că aceste acte reprezintă o lepădare. Şi înviind ei au dat mărturie despre acestea.

Se spune că Sfântul Serafim de Sarov în preajma acestor evenimente va învia. Ce puteţi să ne spuneţi despre acest lucru?

Mulţi cred această prorocie, e cunoscută, şi lumea ţine la ea, aşteaptă cu nerăbdare să-l vadă.

Cum să se apere fiecare creştin, şi să fie legat mai strâns de Hristos în aceste timpuri, ca să poată preîntâmpina lepădarea?

Să nu ia aceste documente.

Bine, dar pe lângă această hotărâre, ce să facă creştinul ca să-l întărească Hristos?

Cel mai important este să se întărească lumea prin rugăciunea lui Iisus, fiindcă sunt foarte multe vrăjitorii. Azi cei mai prigoniţi sunt creştinii, lupta e toată împotriva lor. Fiecare să se roage cu rugăciunea lui Iisus, care dă acoperirea (harului), fiindcă sistemul psihotronic va da foarte multe ispite. Să fim credincioşi Domnului! Îndeosebi monahilor ne trebuie rugăciunea aceasta, cu multă umilinţă, multă pocăinţă, să nu cumva să ne mândrim că am şti ceva, ca să nu prindă coarnele mândriei, că am făcut ceva, sau că ştim ceva, şi să nu ne mâniem. Toţi care au primit paşaport încă se pot pocăi. Care a primit implantul nu mai are putere de pocăinţă, fiindcă sunt controlaţi, manevraţi ca roboţii.

Părinte Rafail, am citit că chiar prin Rusia sau în SUA li se implantează nou-născuţilor acest microcip. Ei n-au primit cu voinţa lor, deci cum le socoteşte Dumnezeu aceasta? Ce va fi cu ei?

E răspunderea părinţilor lor. Rămâne la Mila lui Dumnezeu. În America se întâmplă foarte multe lucruri din acestea. Vedeţi că militarilor şi deţinuţilor li se implantează microcipul, şi sunt controlaţi.

Sfinţia voastră aţi fost prigonit pentru ceea ce spuneţi?

Când am vorbit despre aceste lucruri, unii au filmat şi, din râvna unora, am fost arestat la domiciliu. Am stat o vreme, apoi am plecat şi au venit după mine din nou, cu domiciliu forţat. Chiar şi aici am multe probleme de întâmpinat din partea patriarhului, dar cu blagoslovenia unor stareţi am primit loc de şedere temporară. Au vrut să mă caterisească, dar nu m-au găsit. Unul (din ei) mi-a aruncat un paraman în faţă, spre umilire.

Când trăia Cuviosul Paisie Aghioritul, s-a dus cineva din Rusia la el să-l întrebe?

Când ieşise prima carte a lui şi poporul a cumpărat-o, la al doilea tiraj Sinodul a rupt foaia în care Cuviosul Paisie zicea să nu primim documentele, zicând că ei nu sunt de acord.

…Care este scopul întregii lupte?

Cei ce conduc (…) vor să reducă lumea până la un miliard, adică atât cât pot să controleze. Urmează omorârea în masă a omenirii, iar din miliardul care va rămâne, vor fi trei puteri mari: comunismul, democraţia şi ortodoxia. Şi va birui Ortodoxia.

Advertisements

În luptă cu statul, pentru acte fără CNP (1)

Interviu cu Gabriel Barbir, inginer geolog din Cozăneşti, judeţul
Suceava

– Din câte am aflat, dumneavoastră, domnule inginer Gabriel Barbir vă aflaţi într-un proces juridic cu statul român, cauza fiind actele de
identitate personală.
– Mai exact, eu doresc un act de identitate fără cod numeric  personal.
– Cum aţi ajuns la gândul acesta?
– Treptat. La data de 15 februarie 2003, am făcut cununia cu soţia
mea Gabriela, la Mânăstirea Petru Vodă – Neamţ, moment în care
Părintele Justin Pârvu ne-a spus să nu ne luăm acte de identitate
din acestea noi ci să cerem de la Poliţie buletine tip vechi. Am luat în
serios cele spuse de Părintele şi, imediat după căsătorie, în luna
martie,mai ales că expiraseră buletinele, soţia, profesoară de
religie în   Vatra Dornei, s-a adresat Poliţiei de acolo, unde a
fost repartizată scurt. Eu lucram, atunci,în mina de uraniu de la
Crucea. Seara, soţia a venit acasă plângând, fiindcă au agresat-o
verbal. A doua zi m-am prezentat la Poliţiei, unde şeful biroului de
evidenţa populaţiei a fost amabil cu mine, dar m-a trimis la Poliţia
Judeţeană Suceava, că la Dorna nu mai erau formulare de buletine de
tip vechi. Din nou mi-am luat zi liberă de la serviciu şi am mers la
Suceava. Am nimerit, fără să ştiu, prin pronia lui Dumnezeu, într-o
zi de audienţă. Aici,şeful serviciului judeţean de evidenţa   populaţiei a sunat la Vatra Dornei, mi-a scris rezoluţie pe cerere şi m-a trimis acolo să mi se rezolve doleanţa. Bucuros nevoie mare, am pornit-o către Dorna, unde mă aşteptau deja cu nişte adeverinţe provizorii de identitate,în schimb ne-au luat buletinele pe care le aveam, cu promisiunea că ne vor da buletinele de tip vechi în momentul când vor veni carnetele respective. Atunci m-am bucurat că am rezolvat problema, dar mai târziu mi-am dat seama cât de prost am fost. Am aşteptat un an, cât era perioada de valabilitae a “provizoratelor”, dar buletinele nu au mai venit. Am depus o nouă cerere la Poliţia Vatra Dornei la care am ataşat, ca argument, o copie de pe o pagină din ” Credinţa ortodoxă” din octombrie 2002, în care scria că există Ordinul 1190 al Ministerului de Interne cu prevederea ca, persoanelor care refuză cardurile de identitate pe motiv de conştiinţă religioasă, să li se acorde buletine de tip vechi. După un timp, am primit de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei, pe numele mamei mele, o adresă prin care mă informau că Ordinul cu pricina a fost abrogat la 1 aprilie 2004. Dus cu vorba, acţionasem în cotratimp cu mersul vremii…
– Bun ar fi fost dacă, pe buletinele vechi, pe care le-aţi predat în 2003, v-ar fi pus nişte ştampile de prelungire a valabilităţii, respectându-se şi termenele şi prevederile legale.
– Da, acum înţeleg, dar atunci ar fi trebuit să ştiu să cer lucru.  Eu am crezut că funcţionarii de la Poliţie mi le preschimbă, că au cuvânt. Am mers din nou la Poliţia municipala din Dorna, dar de data asta au devenit duri, au refuzat să ne mai dea adeverinţe provizorii de identitate. Am scris alte întâmpinări, prin care argumentam că noi am formulat cererile în anul 2003, înainte să fie suspendat Ordinul 1190. Culmea e că am primit o nouă adresă de la Bucureşti, în care ne spuneau că documentul legal invocat a fost abrogat la 1 aprilie 2003 şi dintr-o eroare de redactare au scris”2004″. Am reacţionat la aceste contradicţii din adresele lor cu o petiţie, prin care am acuzat Poliţia că nu respectă dreptul la conştiinţă religioasă prevăzut de Constituţie şi că, pe deasupra, ne şi minte. Apoi am fost la Bucureşti în audienţă, la Direcţia de Evidenţă a Populaţiei, unde am întrebat care sunt cauzele abrogării acelui Ordin care punea preţ pe conştiinţa religioasă a românilor. Doamna Daniela Gheorghe, de laserviciul secretariat juridic, mi-a răspuns că Biserica Ortodoxă a cerut această abrogare. N-am crezut-o şi i-am cerut să spună cine a rostit această  normitate, iar ea s-a scuzat că acest răspuns l-a primit de la persoane mai sus puse din minister. După  aceea am întrebat un ierarh al Bisericii noastre, care mi-a declarat că nu ştie nimic despre acest lucru. E un mister la mijloc. E posibil să fie o “gogoaşă” a celor de la Interne.
– Nici eu nu cred, frate, că Biserica, mă rog cineva din ierarhie,  le-ar fi spus lor să suspende ordinl care ne permitea, pe motive de conştiinţă religioasă, să deţinem acte de identitate de format vechi. Cert este că v-au lăsat fără buletine…
– Da. Între timp, au apărut probleme cu evidenţa populaţiei, în 2005 s-a născut băiatul nostru Vasile, care trebuia declarat, şi am obţinut certificatul lui de naştere folosindu-mă de un caiet de serviciu, pe care era scris CNP-ul buletinului meu vechi. După un an a murit soacra mea, trebuia făcută o succesiune şi soţia a acceptat o carte de identitate, ca să se poată descurca. Eu, în perioada 2004-2007, nu am avut nici un fel de act de identitate. Culmea e că nu m-a întrebat nimeni nimic deşi o ispită tot a venit atunci, au pornit autorităţile să ne dea salariile pe carduri. M-am împotrivit cu tărie, alături de mine au mai fost vreo 200 de mineri şi nu le-au introdus, dar m-am pus foarte rău cu directorul întreprinderii. M-a schimbat din funcţia pe care o aveam şi m-a trimis la muncă în subteran, fapt care mi-a convenit într-un fel.
  – Bănuiesc că aţi continut să cereţi autorităţilor un act de identitate.
– Un coleg de facultate de-al meu ajunsese subprefect la Suceava.
Am fost la el şi am lăsat o petiţie pentru prefectură. Şi dânsul şi-a manifestat dorinţa de a obţine un buletin vechi. După o vreme, l-am întrebat şi mi-a spus că a fost şi la guvern şi că nu există nici o posibilitate de a obţine un buletin de format vechi. Numai că, în 2004, a mai apărut o problemă. Am văzut pe un cupon de pensie al bunicii soţiei că buletinul ei nu avea CNP, era datat 1978. Am vorbit cu Părintele Antim, care atunci era la Sihăstria Neamţ, şi el, în urma unei vizite făcute la Mânăstirea Valaam din Rusia, la Sfintele Moaşte ale Sfântului Antipa de la Calapodeşti, care provine din judeţul Bacău, a aflat următorul lucru. Exact în acea perioadă fusese introdus CNP-ul în Rusia şi mulţi monahi, preoţi şi mireni s-au opus cu vehemenţă. Pe toţi i-au adunat să-i judece pentru a-i trimite în lagăre. Într-o sală mare  unde îi tria, erau strigaţi pe nume de pe o listă uriaşă. În timp ce erau strigaţi, din numele lor aflat pe hârtiile acelea a început să izvorască mir, puternic mirositor. Autorităţile ruse au fost covârşite de această minune şi le-au dat drumul la toţi. Minunea nu a făcut decât să confirme faptul că CNP-ul este un număr drăcesc. La noi, Ceauşescu l-a introdus pe tăcute, autoritar, fără să ştim despre ce este vorba.
  – Orice s-ar zice, CNP-ul este numărul pe care se bizuie toată informatizarea actuală a actelor noastre, reducerea persoanei la un
şir de cifre în codul de bare.
– Da, prin acest număr nu mai suntem persoane, ci un lucru, o marfă. Părintele Antim m-a întărit în convingerea că CNP-ul nu este bun, că în el se află rădăcina tuturor prefacerilor electronice şi biometrice la care sunt supuse actele de identitate în prezent.

– Ce a urmat?
– În anul 2011, au pornit din nou campania de introducere a salariilor pe card. Între timp Curtea Constituţională declarase acţiunile de acest fel neconstituţionale,motiv pentru care şi eu am scris pe decizia directorului : “Neconstituţional”. Pentruacest fapt m-au judecat şi voiau să mă dea afară, dar până la urmă m-am ales cu o reducere de salariu cu 5 la sută pe o lună. În anul 2013, la un miting, în Bucureşti, organizat contra actelor cu microcip, am vorbit contra CNP-ului. După acest miting, duhovnicul mi-a dat binecuvântare să încep procesul împotriva statului pentru a obţine un act de identitate fără cod numeric personal. Întâi am mers la Poliţia vatra Dornei şi le-am cerut un act de identitate fără CNP. Aceia au zis că am înnebunit. Au refuzat să-mi înregistreze cererea. A doua zi am trimis-o prin poştă şi a trebuit să-mi răspundă oficial că nu există legislaţie în acest sens. Apoi m-am adresat Poliţiei Judeţene din Suceava care mi-a răspuns să merg la Dorna, de care aparţin. Pe baza acestor hârtii, m-am adresat Judecătoriei Suceava, contra serviciului de evidenţa populaţiei din judeţ, cerându-i să emită hotărâre judecătorească pentru a-i obliga pe poliţişti să-mi dea buletin vechi fără CNP. Aici au refuzat să-mi înregistreze plângerea, cerându-mi să depun codul numeric personal. Abia în februarie 2014 mi-au înregistrat plângerea, pe care am scris, luând de pe o legitimaţie de serviciu : “CNP-ul impus de autorităţi”.
Mi-au  pretins, după aceea, o întâmpinare, în care le-am cerut să-mi
respecte credinţa ortodoxă şi să-mi acorde o alternativă la actele
de identitate format card. A fost un simulacru de proces în care
m-au întrebat : ” Pentru ce îţi trebuie un act de identitate fără CNP?”. Le-am răspuns apăsat : “Îmi trebuie!” “Până acum cum te-ai descurcat?” “Cu Ajutorul lui Dumnezeu”, le-am zis. Dialog fără
conţinut juridic! Au considerat acţiunea ca nefondată şi mi-au
respins-o. Am făcut recurs la Tribunalul Suceava. La judecată, l-au
respins, de asemenea, ca nefondat. După care eu am făcut contestaţie
în anulare la Curtea de Apel, dosarul având numărul 181/39/2015, îl
evoc aici pentru aceia care vor dori să-l cerceteze. Au respins-o şi
pe aceasta, în luna mai 2015. În 48 de ore am scris un recurs către
Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, în care am cerut o excepţie de constituţionalitate

(material preluat din revista Credinta Ortodoxa)
________________
Sfântul Monah Zinovie în anul 1666 scrie o proorocie că, cel ce va avea cartelă pe ea scris “lepădare” şi pe frunte va avea scris “satana”, pe aceia Dumnezeu nu-i va ierta nici în veacul acesta nici în veacul următor.