Patriarhii sau SINGURUL Patriarh? Despre Nicodim Munteanu si Iustin Moisescu ecumenistoidul

Totul incepu’ de aici:

1:43:25

“Pe Patriarhii Bisericii Orthodoxe Romane si pe toti arhiereii orthodocsi adormiti in Domnul sa ii pomeneasca Domnul Dumnezeu intru imparatia Sa

===desi ectenia e asa:
4. Pe adormiţii întru fericire patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, Miron, Nicodim, Justinian, Iustin şi Teoctist să-i pomenească Domnul Dumnezeu întru împărăţia Sa.

ectenia se pune ca mai jos:

Cum este randuiala cand episcopul sau patriarhii devin pseudo-episcop sau pseudo-patriarhi si se intrerupe pomenirea numelui si a treptei clericale

====(desi o astfel de ectenie e modificata de acolo cu: pe toti arhiereii…, tot ce e subliniat, totusi sa ne spuna si noua Ieronim care co-slujeste la astfel de Liturghii care patriarhi orthodocsi stie el ca noi decat unul stim din cei adormiti care pare a fi orthodox desi cu “familia” regala orthodox-eretica curvie mixta nu e bine a-i sustine, trebuie cercetat pana unde a mers aceasta sustinere ptr ca Sv Justin Parvu a zis:

Unii protestatari văd o soluție în venirea monarhiei. Credeți că este o soluție?

Nu, nici vorbă. E o altă ramură a masoneriei. Iar ca să ai o monarhie, trebuie să ridici un popor la concepția aceasta. Apoi, şi regii sunt la fel de manevrați după cum sunt manevrate şi partidele politice. Cine-i Anglia? Cine-i Franța? Cine-i Germania? Nu toți sunt Hohenzollern şi neamurile lor? „grecii chiar. Şi să ai un rege măcar ca Ferdinand, dar cu progenituri ca aceştia ce să faci, poți să mai ai încredere în reprezentanții de azi ai regalității?

https://www.atitudini.com/2012/01/parintele-justin-avem-nevoie-sa-ni-se-faca-dor-de-neam-dor-de-dumnezeu/ )

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lista_patriarhilor_Rom%C3%A2niei

Ecumenistoid Miron Cristea (1925-1939)

Nicodim Munteanu (1939-1948)???

Ecumenistoid Justinian Marina (1948-1977)

Ecumenistoid Iustin Moisescu (1977-1986)

Ecumenistoid Teoctist Arăpașu (1986-2007)

Ecumenistoid Daniel Ciobotea (2007-)

Nicodim Munteanu, născut Nicolae Munteanu, (n. 6 decembrie 1864, Pipirig, județul Neamț – d. 27 februarie 1948, București) a fost al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948), călugăr și membru de onoare al Academiei Române[1].

El a susținut Familia Regală a României și a fost un important anti-comunist, refuzând să sprijine regimul comunist sprijinit de sovietici în procesul de instalare în România în 1945-1947[2]. Patriarhul Nicodim a decedat de pneumonie.[3] Faptul că a susținut mișcarea legionară a fost un fapt destul de controversat.[4]

^ Ionescu, Sinziana (6 august 2017). „FOTO VIDEO Ierarhul rus venit de la Moscova să consfințească sovietizarea României. Ce a pățit patriarhul BOR care a îndrăznit atunci să-l înfrunte”. Adevărul.

https://m.adevarul.ro/locale/constanta/foto-video-Inaltul-ierarh-rus-venit-moscova-consfinteasca-sovietizarea-romaniei-patit-patriarhul-bor-indraznit-atunci-sa-l-infrunte-1_59870d195ab6550cb8c908f2/index.html

===acilea restul de eretici patriarhi cu fapte eretice:

https://miscareapentruaparareaortodoxiei.wordpress.com/2016/06/13/istoria-ecumenismului-in-romania-2/

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Iustin_Moisescu

===calcare de Canon. cu doua randuieli DEPUTAT si “patriarh

Iustin Moisescu (n. 5 martie 1910, Cândești,Argeș — d. 31 iulie 1986, București) a fost al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române(1977-1986). Iustin Moisescu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1957 – 1986.[1][2]

CANONUL 7 Sin. IV ec. (CINUL PREOŢESC ŞI CEL CĂLUGĂRESC SA NU IA SLUJBĂ LUMEASCA)

Am hotărât (orânduit) ca cei ce au fost rostuiţi(aşezaţi) odată în cler, precum şi monahii, să nu intre nici în oaste, nici în dregătorie lumească; iar dacă ar îndrăzni aceasta şi nu s-ar pocăi, încât să se reîntoarcă la aceea ce mai întâi au ales pentru Dumnezeu, să fie daţi anatemei.

(6, 20, 81, 83 ap.; 3, 16 sin. IV ec; 21 Trul; 10 sin. VII ec; 16 Cartag.; 11 sin. I-II)

CANOANELE SINOADELOR ECUMENICE

Pidalion 1844, pag. 206

  • Sinod 1-2 can. 11

Pidalion 1844, pag. 359

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/07/16/pidalion-1844-pag-360/

===Studii vaticaniste

Patriarhul Miron Cristea, urmărindu-i destinul, la recomandarea Universității din Atena și a Ambasadei române din Grecia, l-a trimis pe tânărul licențiat de la Atena să-și continue studiile de specializare la Facultatea de Teologie romano-catolică din Strasbourg (Franța), pentru încă doi ani (1934-1936), de unde, cu materialul pentru teza de doctorat, s-a întors încă o dată în anul 1936 la Facultatea de Teologie din Atena, unde a obținut doctoratul, în anul 1937, cu teza: “Evagrie din Pont. Viața, scrierile și învățătura”, premiată de Academia de Științe din Atena. Susține examene de echivalare la Facultatea de Teologie din București.

===facut IMPOTRIVA canoanelor in doar 4 zile diacon, preot, mitropolit

  • Sinod 1-2 can. 17

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/07/16/pidalion-1844-pag-363/

Pidalion 1844, pag. 364

  • Sin. 5-6 Ec. can. 14, 15

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/12/pidalion-1844-pag-251/

Pidalion 1844, pag. 252

  • Neocezareea can. 11

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/09/24/pidalion-1844-pag-395/

Mitropolit al Ardealului

După decesul mitropolitului Nicolae Bălan și rămânerea vacantă a scaunului de mitropolit al Ardealului, Iustin Moisescu a intrat în monahism, la 23 februarie 1956 a fost hirotonit diacon de către episcopul-vicar patriarhal Teoctist Arăpașu, a doua zi celălalt episcop-vicar patriarhal, Antim Nica, l-a hirotonit preot, iar a patra zi, 26 februarie1956, Adunarea Națională Bisericească, constituită în colegiu electoral potrivit statutului, l-a ales arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului

===activitati ecumenistoide

A condus câteva delegații ortodoxe române în vizitele făcute altor Biserici: Anglia (1958), Biserica siriană din Malabar (1961), S.U.A. (1970), Biserica luterană din Danemarca (1971), Patriarhia Ecumenică (1974). A făcut parte din câteva delegații sinodale conduse de patriarhul Justinian și a primit numeroase delegații străine la Iași sau în cuprinsul Arhiepiscopiei Iașilor. Ca membru în Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor (1961-1977), a participat la Adunările generale de la New Delhi (1961), Uppsala (1969), Nairobi (1975) și la sesiunile anuale ale Comitetului Central la Paris (1962), Geneva (1966,1973 și 1976), Heraklion Creta (1967), Canterbury (1969), Addis-Abeba (1971), Utrecht (1972), Berlin (1974) ș.a.

A făcut parte din Prezidiul Conferinței Bisericilor Europene și din Comitetul Consultativ, participând la Adunările generale Nyborg IV (1964), Nyborg V (1966), Nyborg VI (1971) și Engelberg (1974), precum și la sesiunile Prezidiului și Comitetului Consultativ. A condus delegațiile Bisericii Ortodoxe Române la Conferințele panortodoxe de la Rodos (1961, 1963, 1964) și Chambesy (1968), la prima Conferință pregătitoare a Sfântului și marelui Sinod panortodox (Chambesy 1971).

==aici Sinodul Eretic din Creta 2016

https://ayeaye20.wordpress.com/2018/08/31/ce-se-mai-spune-pe-la-pomenitorii-de-eretici-dovada-ca-daniel-ciobotea-a-semnat-in-creta/

===nu se opune demolarii Bisericilor, vizite la eretici

Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Ca patriarh, a fost consultat de Nicolae Ceaușescu referitor la viitorul Mănăstirii Văcărești. A refuzat sa preia Mănăstirea Văcărești pentru a înființa Institutul Teologic sugerat lui Ceaușescu de Mohammad Reza Pahlavi, temându-se ca dictatorul să nu dispună mutarea Patriarhiei la Văcărești. Din nefericire, mănăstirea a luat calea demolării.[3]

Ca patriarh, a condus câteva delegații sinodale care au vizitat alte Biserici: Patriarhia Ecumenică (1978), Arhiepiscopia misionară ortodoxă română din Statele Unite și Canada (1979), Biserica Ortodoxă Rusă (1980), Biserica Ortodoxă Sârbă (1981), Biserica luterană din Suedia (1981), sediul Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Geneva (1981), Biserica Ortodoxă Bulgară (1982), Biserica reformată din Ungaria (1982), Biserica Ortodoxă din Grecia (1984). A primit vizita unor întâistătători de Biserici, precum și a numeroși reprezentanți ai altor Biserici și confesiuni creștine din lumea întreagă în calitate de patriarh.

… Prin bogata sa activitate cărturărească, ecumenică și pastorală, patriarhul Iustin

Colaborarea cu organele de stat în timpul sistemului comunist

Iustin a colaborat cu fosta poliție politică,Securitatea, înainte de a ajunge în scaunul de mitropolit al Ardealului, din care avea să fie promovat mitropolit al Moldovei, iar ulterior, în 1977, să devină Patriarh.

Raportul Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste, dat publicității la sfârșitul anului 2006, oferă detalii despre apropierea dintre viitorul Patriarh și nou instalatul regim comunist. Iustin Moisescu, profesor de religie la Institutul Teologic Universitar din 1948, a fost unul dintre “tehnocrații” aleși de Ministerul Cultelor comunist pentru a controla și a subordona cultele religioase. “În general sunt preferați printre asociații ministerului nu atât fideli ai regimului, într-un fel sau altul, cât persoane care, prin trecutul lor, puteau fi șantajate“, se arată în raport. Printre aceștia, Iustin Moisescu, implicat în trecut, potrivit aceluiași document, in Mișcarea Legionară.

Iustin a avut o ascensiune de-a dreptul spectaculoasă în rândurile clerului ortodox. De la catedra institutului este ales, în 1956, direct arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului, pentru ca, nici un an mai târziu, să fie instalat în scaunul de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei. Momentul este pomenit și de mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, într-un recent interviu acordat, ziarului Evenimentul zilei. “În veacul anterior, dar nu e mult de atunci, prin anii ’70, a fost ales mitropolit la Sibiu profesorul de teologie Iustin Moisescu. Nu era nici preot și a fost ales mitropolit. Ulterior, a ajuns mitropolit la Iași și apoi Patriarh. Dar inițial era necleric, nehirotonit.”

O ascensiune deloc inexplicabilă, dată fiind apropierea sa de regimul comunist, crede istoricul Cristian Vasile. Idee enunțată clar și în raport: “Atât Iustin Moisescu, cât și Teoctist Arapașu, succesorii Patriarhului Iustinian, deși făceau parte din tabere ecleziale rivale, au ajuns în fruntea BOR datorită loialității dovedite față de conducerea Partidului Comunist, primul având și o proastă reputație de politruc“.

===nu apara pe Sv. Calciu Dumitreasa si lasa ca Bisericile sa fie DEMOLATE, TURNATOR LA SECURITATE

Este cunoscută și indiferența Patriarhului Iustin Moisescu față de demolarea bisericilor din Bucuresti, ce începuse la sfârșitul anilor ’70, sau față de condamnarea părintelui Calciu-Dumitreasa la zece ani de pușcărie pentru că protestase împotriva acestor distrugeri. “Patriarhul Iustin Moisescu, fost colaborator al Securității, și santajabil în multe privințe, nu a făcut nimic pentru a împiedica pedepsirea părintelui Calciu și pentru a încerca să salveze de la demolare bisericile din București. Din contra, când un istoric de artă, precum Dinu C. Giurescu, a solicitat sprijinul Patriarhiei pentru salvarea lăcașurilor de cult, Patriarhul Iustin i-a spus că seamănă cu “fugarii de la radio Europa Liberă”.