(Sfântul) Teodor Studitul
În apărarea sfintelor icoane, edit. DEISIS Sibiu 2017, pag.40-42:
În 20 ianuarie 842, Teofil moare bolnav şi el, regența în numelui fiului său, minorul Mihail III Bețivul (n. 840), fiind preluată de mama sa, Teodora, împreună cu logothetul Teoctist. În 4 martie 843, cei doi au orchestrat restabilirea icoanelor printr-o consfătuire la palat între vârfurile puterii şi reprezentanții monahismului. Aici s-a decis schimbarea patriarhului Ioan VII şi înlocuirea lui cu Metodie, colaborator al patriarhului Nichifor şi persecutat de Teofil, dar şi epurarea generală a clerului, cu condiția cruțării numelui lui Teofil, a cărui penitență pe patul de moarte a fost invocată de Teodora. În 11 martie 843, prima duminică a Postului Mare, de la Vlaherne la Sfânta Sofia a avut loc procesiunea triumfală cu icoane, întronizarea noului patriarh Metodie, care a proclamat restabilirea lor definitivă în Constantinopol, festivitatea încheiată la palat cu un banchet oferit de împărăteasă. Începând cu 3 martie 844, memoria restabilirii icoanelor va fi comemorată anual în prima duminică din Postul Mare, devenită Duminica Ortodoxiei, prin recitarea solemnă de pe amvonul Sfintei Sofii a “Sinodiconului Ortodoxiei”, alcătuit dintr-o suită de anateme şi aclamații. Problema cea mai spinoasă era însă cea a soluționării statutului canonic al episcopatului bizantin din anii 815-843. Prilej cu care s-au confruntat din nou adepții celor două politici: de acomodare şi moderație şi, respectiv, rigoare şi intransigență. Teodora şi Teoctist ar fi preferat soluția restabilirii prin “economie” a episcopilor, ca în 787, iar studiții, evident, pe cea a “akriviei” radicale. Sub influența liderilor monahismului nestudit, Metodie a înclinat, în vara lui 843, spre soluția epurării a episcopatului de toți cei hirotoniți de patriarhii iconomahi şi de semnatarii sinodului din 815, cu reintegrarea prin penitență doar a celor hirotoniți de Tarasie şi Nichifor. Aplicarea punctuală a economiei în unele cazuri a condus rapid la conflicte între monahii studiți, care se aşteptau să fie invitați să ocupe scaunele vacante, şi Metodie: studiții au rupt comuniunea cu patriarhul Metodie, care i-a anatematizat şi i-a reprimit în comuniune numai cu condiția distrugerii tuturor scrierilor lui Teodor Studitul….
Chiar deasupra intrării monumentale din nartex spre naosul Sfintei Sofii un elocvent, dar enigmatic mozaic Îl reprezintă pe Hristos ca Împărat şezând pe un tron imperial în formă de liră cu evanghelia deschisă în mână, la picioarele Lui apărând în prosternare un penitențial împărat cu coroana pe cap, de-a dreapta şi de-a stânga lui Hristos fiind medalioanele, fără inscripții, ale Fecioarei şi arhanghelului Mihail în mijlocire. O tentantă interpretare (K. Asano, 2006) ne sugerează să vedem încifrată în această scenă absolvirea lui Teofil în penitență de Hristos pentru intervențiile Teodorei şi ale fiului ei, Mihail.
——
===iata si mozaicul mai jos:
