Pidalion 1844, pag. 116

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/03/20/pidalion-1844-pag-115/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE
edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 116

Marchioniţii posteau sâmbăta, împotrivindu-se cinstei Ziditorului a toate, după Sfântul Epifanie la eresul împotriva lui Marchion. Zice încă şi Margunius în tâlcuirea Canonului 11 al Soborului din Anghira, că posteau în ziua sâmbetei, şi ereticii cei ce se numeau Colutiani, şi Apolinariani, spre izbăvirea celor adormiţi. Deci pe lângă pricina ce chiar şi din lăuntru, pentru care nu postim Sâmbăta, care este precum am zis, odihna Ziditorului a toate, şi pentru aceasta încă nu postim, ca să nu se socotească că ne unim cu ereticii cei pomeniţi. Iar duminica nu postim, pentru Învierea Domnului nostru şi bucuria cea a toată lumea. Că sâmbăta aduce pomenirea zidirii şi a facerii celei dintâi a lumii, ca una ce este sfârşitul şi pecetea ei. Iar duminica poartă chipul zidirii şi a facerii celei de a doua ca un început al ei, iar mai vârtos ca un început şi al celei dintâi zidiri. Să se ştie însă, că nu sunt călcători ai Canonului acestuia, cei ce pentru adevărată nevoinţă cu cinstire de Dumnezeu, postesc zece zile de rând, sau şi 15, postind prin urmare în cursul acestor zile sâmbetele şi duminicile, cuprinse într-însele, precum Zonara şi Valsamon, într-un glas zic, atât în tâl-cuirea Canonului 53 cât şi întru acestui Apostolesc. Însă şi aceştia, întru aceste zile, şi mai ales duminica, se cuvine a nu posti toată ziua, ci să dezlege postul, mai-nainte de al nouălea ceas, cu oarecare mâncare proastă, iar nu stricătoare de post. Latinii însă nu pot a se îndrepta că postesc sâmbăta pentru nevoinţă. Pentru că precum scrie Platin, Papa Inochentie a surpat postul Miercurei, şi în locul acestuia a intro-adus postul sâmbetei. Deci cum postul sâmbetei poate pentru nevoinţă a se posti de către Latini, care răul cu rău vindecă, şi cu nelegiuitul post al sâmbetei strică pe legiuitul post al Miercurei.

CANONUL 65
Dacă vreun cleric, sau mirean va intra în Sinagoga Iudeilor, sau a ereticilor, spre a se ruga, să se şi caterisească, şi să se afurisească.
[Apost. 7, 45, 71; Sobor 6, 11; Ant. 1; Lao. 6, 32, 33, 37, 38]

TÂLCUIRE
Mare păcat socoteşte Canonul acesta a intra vreun creştin în Sinagoga iudeilor, sau a ereticilor, pentru ca să se roage. Că ce parte este credinciosului cu cel necredincios (II Corinteni 6, 15) după Dumnezeiescul Apostol? Căci, dacă însuşi
iudeii intrând în sinagogile lor şi jertfe făcând, fărădelege fac, fiind opriţi afară de Ierusalim a aduce jertfă după lege (Precum o mărturiseşte aceasta Dumnezeiescul Iustin în dialogul cel către Trifon, Sozomen în Biseri-ceasca istorie cartea 5, cap 21, şi Hrisostom în cuvântul al 2-lea împotriva Iudeilor), cu cât mai vârtos face fărădelege creştinul acela ce se roagă împreu-nă cu răstignitorii lui Hristos. Dar şi biserica
şi adunarea ereticilor, ca una ce

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/03/20/pidalion-1844-pag-117/