Pidalion 1844, pag. 186

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/04/16/pidalion-1844-pag-185/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 186

zeu, şi altul Fiul Fecioarei. Pentru aceasta şi pe Sfânta Fecioara şi cea după trup Maică a Lui, nu voia a o numi de Dumnezeu Născătoare. Deci Sfântul Sinodul acesta, pentru acestea pe acesta anatematisindu-l165, osebit hotar de credinţă166 a făcut, întru care pe Hristos L-a Dogmatisit Unul după Ipostas (Faţă) desăvâşit Dumnezeu pe acestaşi, şi Om desărvârşit pe acestaşi, nu altul, şi altul, ci un Fiu, pe acestaşi, de sus adică din Tatăl fără Maică, iar jos din Maică fără Tată, iar pe pururea Fecioara Maica Lui, chiar, şi cu adevărat de Dumnezeu Născătoare a se numi au predanisit, ca una ce chiar şi cu adevărat pe Dumnezeu Cuvântul cu Trup L-a Născut167, căci când exarhul Sinodului

_______

165 După ce s-au anatematisit răucinstitorul Nestorie de Sinodul acesta, ne liniştindu-se, ci iarăşi propovăduind eresul său, mai întâi după Teofan s-a izgonit în Tas. Apoi în oraşul Arabiei cu împreună lucrarea lui Ioan al Antiohiei. Iar acolo aflându-se urâtul de Dumnezeu, l-a ajuns mânia lui Dumnezeu. Că după Evagrie i-a putrezit limba, şi după Chedrinul şi Nichifor (cartea 14 a Istoriei sale) şi tot trupul. Iar în Tivaida de sus înfricoşată şi dureroasă moarte a luat, precum povesteşte Sfântul Ghermano, Patriarhul Constantinopolului, unde scrie pentru Sfintele Sinoade. Că în timpul lui Marchian împăratul, prin ajutorul oarecărora prieteni ai lui, s-a învrednicit a lua scrisori Nestorie prin care se chema de la izgonire. Deci luându-le aceste scrisori, şi întrând în ieşitoare, până a nu şedea zicea, precum au auzit oare-care stând dinafară, „Te-am arătat pe tine Marie, că om ai Născut.” Şi o minune! Îndată cu hula aceasta, Îngerul Domnului l-a lovit, şi s-au vărsat toate măruntaiele lui, în vasul necurăţiei sale, şi şi-a dat sufletul. Întârziind dar el a ieşi, fiindcă împărătescul boier ce fusese trimis cu scrisorile se grăbea, slugile lui au bătut în uşă. Iar el nerăspunzând, au scos uşa, şi întrând slu-gile împreună cu boierul, l-au aflat mort pe vasul său, întru care erau toate măruntaiele lui vărsate. Atunci cei ce auziseră hula, au spus boierului, şi toţi au cunoscut că pentru singură aceasta a luat acel fel de moarte, întocmai cu al lui Arie. Pentru aceasta a zis Isaia „Vai de bărbatul acesta, nu vor plânge pentru el”. Şi celelalte. 166 Zic unii că devreme ce s-au rânduit de Sinodul acesta a se numi Născătoare de Dumnezeu PreaSfânta Fecioară, precum şi cu adevărat este, a voit Sfântul Chiril a o scrie aceasta şi în sim-bolul Sinoadelor cel 1 şi 2 ecumenice, dar pentru evlavia simbolului s-a lăsat. Şi făcând numai osebită hotărâre Părinţii, întru aceea au dogmatisit-o aceasta, că pentru unirea lui Dumnezeu Cuvântul cea după Ipostas, adică Ipostasul cel unul al lui Hristos, ca pe o arătată dovadă de simbol, nu au voit a o adăuga într-însul. Că mărturisind Părinţii în simbol pe Fiul lui Dumne-zeu, că S-a Născut din Tatăl, şi S-a pogorât şi Om S-a făcut, arătat este că pe unul şi acestaşi Hristos, după Ipostas Îl mărturisesc, că Dumnezeu este, şi Om acestaşi. 167 Precum însemnează că zicerea Deofiinţă era obişnuită Părinţilor şi mai-nainte de 1 (întâiul) Sinod. Ci el (întâiul Sinod) o a întărit aceasta, şi în toată lumea o a predat-o. Aşa şi pe Sfânta Fecioara Maria, de Dumnezeu Născătoare o au numit şi alţi Părinţi, mai-nainte de acest al 3-lea Sinod. Ci Sinodul acesta, pe această preadulce numire a Fecioarei întărindu-o, ca pe o hotă-râre dogmatică, în toată lumea o au predat. „Că cel mai întâi Origen a numit de Dumnezeu Născătoare pe Fecioara, tâlcuind stih 33, cap. 22 al legii a 2-a, dar şi Socrat (cartea 7 a Istoriei sale, cap. 32) zice că acestaşi Origen, tâlcuind epistolia lui Pavel cea către romani, pe larg a scris, în ce chip Născătoarea de Dumnezeu se zice Fecioară. Iar Chiril al Alexandriei scriind către Nestorie zice, că şi marele Atanasie Născătoare de Dumnezeu pe ea o numea, şi o mărtu-

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/04/16/pidalion-1844-pag-187/