Pidalion 1844, pag. 187

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/04/16/pidalion-1844-pag-186/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 187

acestuia Sfântul Chiril al Alexandriei acestea le-a propovăduit în acest Sinod: „Nu om îndumnezeit propovăduim, ci Dumnezeu întrupat mărturisim, pe Roaba Sa o a făcut Maică, Cel după Fiinţă fără de Maică, şi după Iconomie pe pământ fără de Tată”. Iar în epistolia cea către Nestorie, pe care osebita sa hotărâre o a făcut acest al 3-lea Sinod (precum zice Dositei şi precum se arată din Practicalele Sinodului al 4-lea, faţa 16, a tomului 6 al Sinodicalelor) al cărei început este aşa: „Bârfesc precum am aflat”, acestea le zice acestaşi Chiril: „A se întrupa, şi a se face om, însemnează pe Cuvântul cel din Dum-nezeu, că nu firea Cuvântului prefăcându-se s-a făcut carne, dar nici că întru tot omul s-a schimbat, în cel din suflet şi din trup. Ci aceea mai vârtos, că carne însufleţită cu suflet
cuvântător unindu-şi Cuvântul Lui-Şi după Ipostas, cu negrăit şi neînţeles chip S-a făcut Om, şi a stătu Fiu Omului. Nu numai după voie, sau după bunavoinţă, dar nici numai ca în adăogirea feţei, şi că, osebite sunt firile cele ce ţin către adevărata unire, că unul este dintru amândouă Hristos şi Fiu. Nu ca cum s-ar fi stricat osebirea firilor pentru unire, ci mai vârtos ne-a făcut nouă pe Unul Domnul, şi Hristos, şi Fiu, prin negrăita, şi nepriceputa lucrare către unirea, a Dumnezeirii şi a omenirii… Şi iarăşi: „Dacă după unirea cea după Ipostas, sau ca de un neajuns, sau ca de un neîncuviinţat ne-am lepăda, cădem întru a zice doi fii… Şi iarăşi, aceasta soleşte pretutindeni cuvântul scumpătăţitei credinţe. Aşa vom afla pe Sfinţii Părinţi că au cugetat. Aşa au cutezat pe Sfânta Fecioară a o zice de Dumnezeu Născătoare, „nu că doar firea Cuvântului, adică Dumnezeirea Lui a luat înce-put de a fi din Sfânta Fecioară. Ci că Născându-Se dintr-însa Sfântul Trup, şi însufleţindu-se loghiceşte, cu care şi unindu-se Cuvântul după Ipostas, se zice că S-a născut după Carne”(Aceasta stă şi în tomul 1 al Sinodicalelor, foaia 436.). Şi Proclu Episcopul Chizicului cel de atunci, în Biserica cea mare şezând Eresiarhul Nestorie, aşa a serbat: „Împreună ne-au chemat pe noi aici Sfânta, şi de Dumnezeu Născătoarea Fecioara Maria, neîntinata Vistierie a Fecioriei, raiul cel cuvântător al lui Adam celui al doilea, cămara unirii amânduror firilor, prăznuirea mântuitoarei împăcări, şi celelalte.” Iar după ce au rânduit ____

risea, şi Amon Episcopul Andrianopolei, precum şi Alexandru al Alexandriei, scriind către Alexandru al Constantinopolului (cel de pe vremea 1 Sinod adică) de Dumnezeu Născătoare o au zis pe PreaSfânta Fecioara. Şi marele Vasilie în cuvântul cel la Naşterea Mântuitorului zice, pentru că nu primeşte auzul iubitorilor de Hristos, că Născătoarea de Dumnezeu nu a încetat cândva a fi Fecioară, socotesc că sunt îndestule mărturiile aceluia; şi Grigorie Teologul în 1 (întâia) epistolie către Clidonie zice: Oricine pe Maria nu o socoteşte de Dumnezeu Născă-toare, fără Dumnezeu este. Şi în cuvântul cel 1 (întâi) pentru Fiul, către Elini întinzându-se, zice că: unde ai cunoscut întru cele ale tale Fecioară de Dumnezeu Născătoare? (Socrat cartea 7, cap. 32). Pentru aceasta împărăteasa cea preacinstitoare de Dumnezeu, Naşterea de Dumne-zeu Născătoarei (adică Vifleemul) cu monumente minunate o a împodobit. Şi alţii mulţi.

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/04/21/pidalion-1844-pag-188/