Pidalion 1844, pag. 223

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/04/pidalion-1844-pag-222/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 223

scaunului Romei celei vechi, pentru că se află într-însa împărăţie, cu drept cu-vânt au dat Părinţii pronomii, a se zice adică întâiu cu rânduiala între ceilalţi patriarhi, într-acestaşi chip cu aceastaşi ţintire s-au pornit întocmai şi cei 150 de prea iubitori de Dumnezeu Episcopi ai Sinodului al 2-lea, şi au dat prono-miile cinstei cele întocmai şi neschimbate, şi preaSfântului scaun al Romei noi, adică al Constantinopolului180,
judecând a fi de cuviinţă, fiindcă cetatea

_______

180 Pricinile cele mai de căpetenie, pentru care s-a dat Canonul acesta, sunt 5, trei adică departe (de ceea ce se numeşte de noi), iar două de nevoie şi de luat aminte.
1. Fiindcă Canonul 34 Apostolesc porunceşte, ca Episcopii fiecărui neam, se cade a avea pe unul întâi, şi a-l socoti de cap; şi fiindcă Canoanele 6 şi 7 ale Sinodului 1 au supus pe toate ocârmuirile la Episcopul Romei, iar pe altele la al Alexandriei, pe altele la al Antiohiei, şi pe altele la al Ierusalimului, trebuia prin urmare şi ocârmuirile Asiei, ale Pontului (adică ale Mării Negre), şi ale Traciei cele neatârnate, să aibă întâi şi cap pe al Constantinopolului şi să se su-pună lui, şi de el să se hirotonisească. Pentru că era învecinat, şi mai ales pentru că acest fel de obicei a urmat din început. Că pe mulţi Mitropoliţi din aceştia, Patriarhii Constantinopolului au hirotonisit. Căci Hrisostom a hirotonisit pe Iraclid al Efesului, şi ducându-se la Efes şi întorcându-se la Constantinopol 13 Episcopi a caterisit. Şi cel al Anchirei, şi Memnon al Efesului (cel ce la Sinodul al 3-lea vitejeşte a stătut) de cel al Constantinopolului s-a hirotonisit. Drept aceea şi adevărat se vede că este ceea ce am zis mai sus ca o dezlegare la nedumerirea în subînsemnarea Canonului 9. Şi se vede dar că pe Mitropoliţii ocârmuirilor acestora îi supune judecăţii Patriarhului Constantinopolului,
2. Fiindcă şi Sinodul 2 în al 3-lea Canon al său, a dat pronomii de cinste Patriarhului Constan-tinopolului, urma încă a i se da şi pronomiile stăpânirii.
3. Că se cuvenea a lua pronomii de stăpânire Patriarhul Constantinopolului, pentru că veneau osebiţi Patriarhi şi Arhierei spre a se jelui împăratului la nevoile lor, şi trebuia întâi a se întâlni cu dânsul, aflându-l pe el împreună lucrător şi ajutător, şi printr-însul să se înfăţişeze la împă-ratul, precum Iustinian vechi obicei adeverind, o a rânduit aceasta. Pentru aceasta în Praxa 16 a Sinodului 4 Nunehi al Laodiceei a zis, când locţiitorii Papei de la Roma se nemulţumeau de privilegiile Patriarhului Constantinopolului. „Slava Patriarhului Constantinopolului, slavă a noastră este; fiindcă şi purtările de grijă ale noastre asupra sa le primeşte”.
4. Se cădea să ia pronomiile stăpânirii Patrirhului Constantinopolului asupra celor mai de sus trei ocârmuiri. Pentru că precum se vede în praxa 13 a Sinodului 4 multă sminteală a urmat în Efes pentru nelegiuitele hirotonii ale lui Ştefan şi ale lui Vasian, încă şi în Asia, şi în Pont, şi în Tracia asemenea a urmat, unde, murind Episcopii, se întâmpla la alegeri şi la hirotonii multe tulburări, fără de ocârmuitori fiind ei, după epistolia cea către Leon a acestuia al 4-lea Sinod. Şi între Evnomie al Nicomidiei, şi între Anastasie al Niceei, multe gâlcevi s-au făcut pentru Episcopia Vasilinupolei.
5. Cea de pe urmă, pentru că răucinstitorul de Dumnezeu Discor în tâlhărescul Sinod cel din Efes, a rânduit pe Flavian al Constantinopolului, nu întâi, ci al cincilea afară de Canoane, de care lucru s-a mâhnit şi Leon al Romei, şi locţiitorii lui, în acest al 4-lea Sinod, pentru care l-au şi înfruntat pe el. Deci pentru toate pricinele acestea Sinodul prin acest Canon înnoind pe cel al 3-lea al Sinodului al 2-lea a dat Patriarhului Constantinopolului şi pronomiile cinstei de ase-menea cu a celui al Romei, care va să zică Patriarhicească dregători, şi pronomiile cele deo-potrivă ale stăpânirii asemenea cu cel al Romei, care sunt cele ale celor trei pomenite ocârmuiri

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/05/pidalion-1844-pag-224/