Pidalion 1844, pag. 224

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/05/pidalion-1844-pag-223/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 224

aceasta, s-a cinstit cu împărăţie, şi cu singlit, asemenea ca şi Roma, se cuvine a dobândi întocmai cu Roma cea veche şi pronomiile cele asemenea, şi să se mărească şi aceasta ca aceea, în lucrurile cele Bisericeşti; cu singură osebirea aceasta, că Roma cea mai veche să fie întâi cu rânduiala, iar Roma cea nouă, să fie a doua cu rânduiala. Pe lângă acestea poruncim şi hotărâm, ca să se hirotonisească de la Sfântul Scaun al Constantinopolului cel mai sus zis, singuri Mitropoliţii (nu adică şi Episcopii cei supuşi Mitropoliţilor, că fiecare din ei se hirotoniseşte de Mitropolitul său şi de Episcopii eparhiei, precum zic dumnezeieştile Canoane. Şi mai ales cel al 6-lea al Sinodului 1). Şi nu numai a se hirotonisi Mitropoliţii pomenitelor ocârmuiri, ci şi Episcopii cei ce se află în barbariceştile locuri, care sunt învecinate cu aceste zise ocârmuiri, precum cei ce se zic Alani se află şi se hotărăsc cu ocârmuirea Mării Negre. Iar Ruşii, cu cea a Traciei. Încă pomeniţii Mitropoliţi să nu se hirotonisească de cel al Constantinopolului, precum însuşi va voi şi va hotărî, ci alegerile să le facă Sinodul cel de sub dânşii şi să le aducă, după obicei, la patriarhul Constan-tinopolului, şi el să hirotonisească pe aceia, pentru care s-ar uni cei ce i-au ales, ori toţi, ori cei mai mulţi181.

_____

ale Mitropoliţilor. Nu numai din obicei, ci şi prin Canon întărite hirotonii fiind împrejurul scaunului Constantinopolului. Că precum cel al Romei are pronomiile cinstei şi ale stăpânirei, adică dregătorie Patriarhicească, şi a stăpâni hotarele Apusului, aşa şi cel al Constantinopolu-lui aceleaşi pronomii le are, adică Patriarhiceasca dregătorie, şi a fi începător peste mai sus numiţii Mitropoliţi, fiind ei din hotarele lui. Şi acestea sunt Bisericeştile lucruri, ce le pomeneşte aici Canonul, întru care precum cel al Romei se măreşte, aşa şi cel al Constatntinopolului, fără vreo deosebire, afară numai de aceasta: că cel al Romei este întâi cu rânduiala, iar cel al Cons-tantinopolului al doilea cu rânduiala. Şi aceste pronomii ale celui al Constantinopolului, nu numai Părinţii Sinodului acestuia le-au întărit şi le-au pecetluit, ci şi tot senatul boierilor împărăteşti, deşi deputaţii papei, care măcar că mai-nainte au prihănit pe Dioscor văzând că se lăţesc hotarele celui al Constantinopolului, mai au leşinat împotrivindu-se la acestea; drept aceea arătat minţesc papolatrii, zicând: că protiile şi pronomiile lui, şi a se mări întru lucrurile cele Bisericeşti, îi mărturisesc lui însuşi pronomion de stăpânire întru toată Biserica; adică monarhiceasca şi nepăcătuitoarea dregătorie. Că de ar fi arătat acestea una ca aceasta, trebuia să o aibă aceasta şi cel al Constantinopolului. Fiindcă Patriarhul Constantinopolului, după Canoane, este de o măsură întocmai şi neschimbată a cinstei şi a stăpânirii, şi a măririi cu ale Papei Romei. Ci dar de nu a luat Patriarhul Constantinopolului aceasta cândva din Canoane, apoi dar nici al Romei. Şi nici privilegiile Patriarhului Romei nu sunt cele ce se zice de Papişti, ale legiuirii marele Constantin date către Silvestru Episcopul Romei precum ei zic, ca să umble adică cu semnele împărăteştii măriri imitând pe Împăratul. Să aibă pe capul său în loc de cunună, ca un fel de piele prea strălucită. A purta omofor împărătesc, şi hlamidă şi porfiră; şi îmbrăcăminte roşie; calul împodobit cu podoabă şi cu toate semnele împărăteşti; şi împăratul să-l ţie de frâu ca vizitiul, şi să se mărească clerul Bisericii lui, ca şi singlitul (divanul, sfatul boierilor- n.ed.), atât la îmbrăcăminte, şi la încălţăminte, cât şi la călărime.
181 Însemnează că Sinodul acesta al 4-lea în praxa 15 a sa a aşezat aceste 30 Canoane. Dar nu

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/05/pidalion-1844-pag-225/