Pidalion 1844, pag. 253

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/12/pidalion-1844-pag-252/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 253

Nicolae nemernicul200 Antiohian; pe care i-a pus înaintea Apostolilor[Fapte 6, 1-6]. Acestea tâlcuindu-le dascălul Bisericii Ioan cel cu gura de aur (Ioan Gură de Aur), aşa vorbeşte, vrednic lucru este de a se mira cineva, cum nu s-a rupt mulţimea pentru alegerea bărbaţilor! Cum nu s-au socotit lepădaţi şi osândiţi de către dânşii Apostolii! Dar, oare, ce dregătorie aveau aceştia? Şi care hirotonie au primit? De nevoie este a o şti; oare cea a diaco-nilor? Dar însă, acest lucru în Biserici nu este; cea a prezbiterilor este Iconomia? Cu toate că încă nici un Episcop era, ci Apostolii numai. Drept aceea, socotesc, că nici a diaconilor, nici a prezbiterilor, nume a fi, cunoscut este şi arătat. Deci, asupra acestora propovăduim şi noi că, acei prozişi şapte diaconi, să nu se ia pentru cei ce slujesc Tainelor, după protâlcuita învăţătură, ci aceştia sunt cei cărora li s-a încredinţat Iconomia obşteştei trebuinţe a celor atunci adunaţi, care ni s-au făcut nouă tip (formă) şi întru aceasta, de iubirea de oameni, şi de purtarea de grijă pentru cei lipsiţi.

TÂLCUIRE
Canonul acesta îndreptează, sau mai bine a zice îmbunătăţeşte pe cel al 15-le al Sinodului din Neocesareea. Care hotărăşte a se afla numai şapte dia-coni, şi nu mai mulţi şi în cea mai mare cetate, precum Cartea Faptelor istori-seşte. Deci zic Părinţii Sinodului acestuia, că noi cumpănind tâlcuirea ce o au Părinţii, cu cele zise în Apostoleştile Fapte pentru cei şapte diaconi, am aflat că aceia nu erau slujitori Tainelor ci ai meselor, precum din însăşi Faptele se înţelege. Drept aceea şi Părinţii aceştia unindu-se cu Dumnezeiescul Hrisos-tom, propovăduiesc că diaconii aceşti, precum am zis, nu erau slujitori ai Tainelor, ci ai trebuinţei celei de obşte, şi ai porţioanelor (sau pensiilor) creştinilor de atunci201. Care ni s-au făcut pildă de iubire de oameni, şi de pur-tare de grijă, ce trebuie să avem pentru săraci; şi nu numai Părinţii aceştia nu au urmat Canonului pomenit de Sinodul din Neocesareea, ci şi Împăraţii Iustinian, şi Iraclie cei mai-nainte de dânşii, că cel 1 o sută de diaconi, iar cel al doilea mai mult de o sută, au aşezat în Biserica cea mare. Şi de obşte toate

______

200 nemernicul — prozelitul (conf. D.A.R., ed. Saeculum, Buc. 2000, n.ed.)
201 De aici unii îndemnându-se, zic,
că aceşti şapte diaconi nu se cade a se zugrăvi ca slujitorii Tainelor cu tămâitoare, cu stihar, şi cu orar, şi cu capetele descoperite. Eu însă, văzând despre o parte pe purtătorul de Dumnezeu Ignatie scriind în epistolia cea către Traleseni, că Arhidia-conul Ştefan liturghisea la Iacov fratele Domnului Liturghie curată şi neprihănită. Şi despre alta, văzând la capetele al 4-lea şi al 46-lea ale cărţii a 8-a a Apostoleştilor aşezământuri că se numără acei şapte diaconi cu Episcopii şi cu prezbiterii, şi cu aceştia împreună se numără, din care unul era şi Ştefan, socotesc aceştiaşi au fost şi diaconi slujitori ai Tainelor, şi prin urmare, că nu este cu necuviinţă a se închipui slujitori Tainelor.

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/12/pidalion-1844-pag-254/