Pidalion 1844, pag. 257

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/17/pidalion-1844-pag-256/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 257

caterisiţi, şi în formă de mireni îmbrăcaţi, şi împreună cu mirenii stând în biserică, porunceşte Canonul acesta, că de se vor pocăi de bună voie, şi se vor depărta desăvârşit de păcatul acela, să-şi tundă perii capului, adică să aibă semnul acel numit papalitra în creştet, care era chip şi semn al clericilor203. Iar de nu se vor pocăi de bună voie, grijindu-şi pletele, ca şi cei lumeşti, ca de la chipul cel mirenesc ruşinându-se, să
vie cândva întru simţirea răutăţii lor, şi să se pocăiască.

CANONUL 22
Cei ce pe bani se hirotonisesc, ori Episcopi, sau ori de care clerici, şi nu după cercetare, şi alegere a vieţii, a se caterisi poruncim. Încă şi cei ce i-au hirotonisit. [Apostol 29; Sinod 4, 2; Sinod 6, 23; Sinod 7, 4, 5, 19; Vasilie 91; Epistola Ghenadie şi Tarasie]

TÂLCUIRE
Porunceşte Canonul acesta să se caterisească Episcopii, şi alţii oarecare clerici, ce se vor hirotonisi prin darea de bani, şi nu pentru vrednicie, şi îmbu-nătăţita lor viaţă; împreună şi cei ce i-au hirotonisit; vezi Apostolescul Canon 29. Citeşte şi
suspină frate pentru călcarea unor Canoane ca acestea atât de

______
203 Papalitra care şi Garrara se numeşte este o rotundă tundere a părului din creştetul capului, şi nu este obicei latinesc, ci a toatei Bisericii răsăriteneşti şi apuseneşti, precum din Canonul acesta se adeverează, şi de la Sfinţi. Că Ieronim, scriind către Augustin zice, rog pe cununa ta, asemenea şi Augustin, scriind către
Episcopul Proculian, zice, să nu ai parte de cununa mea. Se face însă, nu spre cinstea Apostolului Petru, precum zic apusenii. Ci mai întâi şi chiar, spre semnul chipului clericesc, după care aceştia se osebeau de cei ce nu erau clerici, precum zice Canonul. Iar în urmă şi după alegoricescul chip, spre închipuirea cununii cei de spini a Domnului, precum tâlcuieşte Sfântul Ghermano în cea pentru tainica Teorie. Deci clericii Bisericilor noastre, nu spre împodobire tunzând de sus şi de jos puţin pletele, în cruciş adică, şi în mijloc lăsându-le netunse, şi cu totul nestricate, iar apusenii, fiindcă îl face acesta spre împodobire, deasupra şi dedesubt răzând pletele, şi mijlocul adeseori tunzându-l, şi nepotri-vite făcându-le făcut cu cununa Sfinţilor, pentru aceasta Maxim Margunie în însemnarea 35 la Canoanele Sinodului din Antiohia, curvească cunună o a numit pe acela semn al Latinilor. Vezi pe Dositei în Dodecavivlion la foaia 778 iar cum că se cuvine a face în creştetul capului acest fel de cunună, şi clericii noştri învaţă-se din Canonul acesta. Că nu este drept hotare veşnice a strămuta, pe care le-au pus Părinţii noştri. Pentru aceasta şi Valsamon tâlcuind Canonul 44 al marelui Vasilie zice, că clericii cei caterisiţi se prefac, şi cu chipul acesta se întocmesc Canoa-nele, şi cel 25 Apostolesc, şi cel 3 al marelui Vasilie, şi câte alte Canoane zic, ca unii ca aceştia să se arunce în locul mirenilor. Şi alţii, că, cei caterisiţi, dacă în urmă de voie vor urî păcatul, şi desăvârşit se vor părăsi de el, şi se vor pocăi, aceştia să-şi ia iarăşi forma clericatului, ce au pierdut-o. Iar dacă aceasta este aşa, arătat este dar că aceştia se suiau iarăşi, la locul celor ierosiţi, şi îşi avea stare şi cinstea şederii numai, nu şi a lucrării treptei pierdute.

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/17/pidalion-1844-pag-258/