https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/17/pidalion-1844-pag-272/
PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE
edit. “Credința strămoşească”, 2007
pag. 273
de nu o vor alege aceasta, desăvârşit să fie goniţi din cetăţi, şi să locuiască în pustietăţi, din care şi pe numirea lor o au plăsmuit.
TÂLCUIRE
Fiindcă din vechime mulţi amăgitori de noroade, pustnici numindu-se, purtau haine negre, şi plete la cap, şi înconjurau prin cetăţi, printre bărbaţi şi muieri, ocărând epanghelma monahicească. Pentru aceasta porunceşte Cano-nul acesta, că unii ca aceştia, de voiesc a-şi tunde părul, ca şi ceilalţi monahi ce se află prin mănăstiri212, şi a se aşeza în mănăstire, bine. Iar de nu vor voi, desăvârşit să se gonească de prin politii213, şi să se ducă să locuiască în pustie-tăţi, de unde mincinos, şi nu cu adevărat, s-au numit pe sine-şi pustnici.
CANONUL 43
Cu putinţă este creştinului a alege viaţa asceticească (nevoitoare), şi pe ameţeala cea mult tulburătoare a lucrurilor vieţii lepădându-o să intre în mă-năstire, şi după chipul monahicesc să se tundă, măcar în orice fel de greşeală s-ar prinde; că Mântuitorul nostru Dumnezeu a zis: „Pe cel ce vine către Mine, nu-l voi scoate afară” [Ioan 6, 37], fiind dar că monahiceasca petrecere ne închipuieşte nouă pe viaţa cea întru pocăinţă, împreună binevoim celui ce cu adevărat se adaogă către aceasta. Şi nici un chip îl va opri pe el despre împlinirea scopului său. [Sinod 1 şi 2, 2]
TÂLCUIRE
Precum se vede, voind unii a se face monahi, se opreau de către oare-care, poate pentru păcatele ce ar fi făcut. Pentru aceasta Canonul rânduieşte, că are voie fiecare creştin (de sine-şi stăpân fiind adică, şi nu sub stăpân. După cel Apostolesc 82) a se lepăda de lume, şi a se duce în mănăstire spre a se tunde214, măcar de ar fi făcut şi păcatul cel mai mare. Fiindcă şi Domnul a
______
212 Însemnează că din Canonul acesta, monahii cei ce sunt în chinovii şi în monastiri, se cuvine a-şi tunde măsurat părul capului, atât din Canonul acesta, cât şi din cuvântul cel pentru fecio-rie al marelui Atanasie, şi din cel 1 paşnic al lui Grigorie Teologul, şi din multe istorii al Lavsaiconului. Fiindcă la monahi vremea aceasta este vreme de plângere, după Hrisostom (Voroava 56 Matei) şi după Ioan al Scării. Iar Dumnezeu prin Isaia zice, că semn de plângere, şi de tânguire, şi de bocit, este raderea capului [Isaia 22, 12]. Şi dacă, după Pavel, de obşte tot bărbatul purtând plete se sluţeşte, cu mult mai vârtos monahii, şi mai ales tineri, şi diaconii? Că unii ca aceştia, cu cât smintesc pe ceilalţi cu feţele lor, cele tinere şi fără barbă, pe atât smin-tesc şi cu pletele lor cele lungi şi pieptănate. De acestea dar se cade a se păzi cei ce se află prin cetăţi, şi mai ales în Constantinopol.
213 Politie – aşezare omenească, cetate, oraş, ţară, stat; (conf. D.A.R., ed. Saeculum, Buc. 2000, n.ed.)
214 Tunderea aici Canonul zice pe chipul cel mare şi Îngeresc, fiindcă, după Valsamon (la
https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/18/pidalion-1844-pag-274/