Pidalion 1844, pag. 303

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/06/16/pidalion-1844-pag-302/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 303

osândit de către Sinodul, ce s-a făcut în Roma în vremea lui Felix, mai înainte de Sinodul al 5-lea. Şi mai ales nălbitorul acesta s-a anatematisit (vezi dar procuvântarea Sinodului al 5-lea). Dar fiindcă se află încă oarecare moştenitor al eresului nălbitorului, zicând TreSfinţitul Imn împreună cu hulitoarea adău-girea aceasta, Sinodul acesta anatematiseşte pe cei ce o primesc pe ea, şi ori făţiş în Biserică, ori îndeosebi o unesc la întreit Sfânta câtnare, şi clerici fiind aceştia îi cateriseşte, iar mirenii fiind îi afuriseşte.

CANONUL 82
Întru unele zugrăviri din Sfinţitele Icoane, se închipuieşte miel arătat cu degetul de înainte Mergătorul, care s-a luat spre închipuirea Darului, în loc de adevatul Miel Hristos Dumnezeul nostru Cel ce mai înainte s-a ară-tat nouă prin Lege. Deci figurile cele vechi, şi umbrele, ca pe nişte Simbo-luri ale adevărului, şi mai înainte însemnări, predat Bisericii îmbrăţişându-le, Darul cinstim, şi adevărul, ca plinirea legii, aceasta primind-o. Deci ca deplin şi întru
zugrăvituri, feţele tuturor să se închipuiască, poruncim ca chipul Mielului Hristos Dumnezeului nostru, Celui ce a ridicat păcatul lumii, de acum înainte, după omenire, să Se închipuiască şi pe Icoane, în locul mielului celui vechi. Prin aceasta înţelegând noi smerirea lui Dumnezeu Cuvântului, şi povăţuindu-ne spre pomenirea petrecerii Lui cu Trup, şi a pătimirii Sale, şi a Mântuitoarei morţii Sale, şi a izbăvirii lumii celei ce din aceasta s-a făcut.

TÂLCUIRE
Fiindcă oarecare zugrăvesc pe Hristos, ca oaie, şi miel, iar pe Înaintemer-gătorul arătându-L pe El cu degetul său şi zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu Cel ce ridică păcatul lumii”. [Ioan 1, 29]. Pentru aceasta porunceşte Canonul acesta, ca de aici înainte să nu se facă una ca aceasta, ci să se zugrăvească Hristos ca un om desăvârşit, după chipul omenesc. Ca prin aceasta să ne adu-

______

întreit Sfântă, nu armeneşte ci elineşte. Şi până acum latinii la litania îngropării lor, elineşte cântă lauda cea întreit Sfântă, şi nu latineşte, pentru cinstea limbii, întru care s-a glăsuit de la Dumnezeu. Şi se înalţă lauda aceasta Sfintei Treimi. Că, Sfinte Dumnezeule, însemnează pe Tatăl, care este Izvorul cel Dumnezeieşte Născător, al Dumnezeirii Fiului, şi al Sfântului Duh. Iar, Sfinte Tare, însemnează pe Fiul, care este şi Tare, şi Putere, şi Braţ al Părintelui, prin care toate s-au făcut. Iar fără de moarte, însemnează pe Sfântul Duh, care se zice Dătărul de viaţă. Iar miluieşte-ne pe noi, unit singuratic, zicându-se, însemnează, pe o Domnie şi o Dumnezeire a tustrele feţelor. Iar ieşitul din minte nălbitorul, adăugând, pe, cel ce te-ai răstignit pentru noi, nu numai împreună cu Fiul răstigneşte pe Tatăl, şi pe Duhul cel Sfânt, precum zice Damaschin în cartea 3, cap. 57. Ci şi a patra faţă bagă în Sfânta Treime, şi osebit pune pe Dumnezeu Fiul, şi osebit pe Hristos Cel ce S-a răstignit, după Valsamon.

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/06/16/pidalion-1844-pag-304/