Pidalion 1844, pag. 307

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/06/16/pidalion-1844-pag-306/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 307

Acela însă ce îşi lasă pe femeia sa cea legiuită, (fără cuvânt de curvie), şi ia pe alta, se supune certării preacurviei, după hotărârea Domnului, care zice: „Cel ce îşi va lepăda pe muierea sa, şi va lua pe alta, preacurveşte cu ea”. Însă după conpogorâre, de se va pocăi cu lacrimi, se canoniseşte unul ca acesta şi cei asemeni cu dânsul de către Părinţii (cei din Anchira, adică după Canonul 20 şi de marele Vasilie după Canonul 77) şapte ani a nu se împărtăşi, petrecând 2 ani tânguindu-se, iar 2 împreună cu ascultătorii, iar 3 cu cei ce cad (cu feţele la pământ înaintea uşilor bisericii, cerând mijlocire de la cei ce intră şi ies din Sfânta biserică) şi întru al 7-lea să stea împreună cu cei ce stau în biserică, şi aşa să se împărtăşească.

CANONUL 88
Nimeni în lăuntru în biserică să bage dobitoc ori de ce fel; afară numai, dacă călătorind cineva, prea mare nevoie întâmpinându-l, casă, şi sălăşluire negăsind, va poposi într-o biserică ca aceasta. Pentru că nebăgând pe dobi-toc în lăuntru, poate să se întâmple a se strica cumva dobitocul. Şi el cu pierzarea dobitocului, de acolea neputând a întâmpina călătoria, să se dea în primejdie de moarte. „Că sâmbăta pentru om s-a făcut” [Marcu 2, 27] ne învăţăm, încât prin toate să socotim că este mai de preţuit mântuirea, şi nepătimirea omului. Iar de se va vădi cineva, fără nevoie, precum s-a zis, că a băgat dobitoc, de va fi cleric, să se caterisească; iar de va fi mirean să se afurisească.

TÂLCUIRE
Opreşte Canonul acesta de a băga cineva dobitoc în Biserică. Că, cele Sfinţite de evlavie şi de cinstire sunt vrednice, afară numai aflându-se cineva în călătorie, de mare nevoie, vifor mare întâmplându-se, şi neavând unde nă-zui, ar băga dobitocul într-însa. Ca nu el rămânând afară să se strice, şi omul să se primejduiască de moarte, neputând lupta în călătoria sa. Şi aduce Cano-nul mărturie din Scriptură, din care se înţelege, că precum sâmbăta s-a rân-duit de lege pentru a se odihni robul, şi dobitocul omului, ca din aceasta să mai poată a sluji pe stăpânul său. Asemeni şi odihna aceasta a dobitocului în biserică, nu se face pentru dobitoc, ci pentru om. Iar fără de o mare nevoie ca aceasta de va îndrăzni a băga pe dobitoc în biserică, cleric fiind, hotărăşte Canonul să se caterisească, iar de va fi mirean să se afurisească.

CANONUL 89
Zilele Mântuitoarei Patimi în post, şi în rugăciune şi întru umilinţa inimii petrecându-le, trebuie credincioşii în ceasurile cele de mijloc ale

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/06/17/pidalion-1844-pag-308/