Pidalion 1844, pag. 324

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/06/19/pidalion-1844-pag-323/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 324

___________

Evanghelia, şi cu cinstita Cruce, fiindcă adică toate acestea se închină cu atârnătoarea închi-năciune, cu toate acestea după rânduiala închinăciunii, mai întâi ne închinăm Sfintei Evanghe-lii (poate precum zice Hrisostom, pentru că cele zise de Sfinţi sunt închipuiri ale sufletelor lor; şi prin urmare pentru că şi cuvintele Sfintei Evangheliei sunt închipuiri ale sufletului şi a Inimii Domnului). Pentru aceasta şi se protimisesc (a da întâietate) apoi Crucea, apoi Icoana lui Hristos, Icoana Născătoarei de Dumnezeu; şi prin urmare Icoanele Sfinţilor, precum se arată aceasta în aceeaşi praxă; din cuvântul Sfântului Maxim, şi de obşte a zice, după rân-duiala şi vrednicia prototipurilor; aşa urmează şi rânduiala închinării chipurilor lor. Sfintelor Icoane nu se închină oamenii pentru materie, ci pentru asemănarea ce au cu cel închipuit pe ele. Drept aceea Părinţii acestui Sfânt Sinod în oarecare voroave a lor, au zis, că lemnele închipuirii Crucii, când se vor strica se ard. Şi zugrăveala Icoanelor şi chipul când se va strica desăvârşit, scândura se arde ca un lemn prost; unii însă pentru evlavie le îngroapă. Sfintele Icoane nu trebuie a se unge cu Sfântul Mir, sau a se Sfinţi cu rugăciuni de preot:
1. Pentru că noi nu ne închinăm lor pentru că sunt miruite, sau pentru că sunt Sfinţite cu rugăciuni, ci îndată ce vedem chip Sfânt, fără a cerceta măcar despre Mir şi rugăciune, ne închinăm lui, şi pentru numele Sfântului, şi pentru asemănarea ce are cu acela a căruia este chipul. Pentru aceasta, în a 6-a praxă a Sinodului acestuia, Sinodul luptătorilor de Icoane cel din vremea lui Copronim au prihănit pe Sfintele Icoane zicând, că numirea Icoanelor nici Sfinţită rugăciune nu au, care să le sfinţească; ca din aceasta către sfinţenie să se mute din lu-cru obştesc, ci rămâne o obştească şi necinstită, precum o a făcut zugravul. Iar către acestea Sfântul al 7-lea Sinod răspunzând prin Epifanie Diaconul, nu a zis că s-a făcut rugăciune asupra Icoanelor, ci a zis că, precum multe Sfinţite lucruri, rugăciune Sfinţită nu primesc, ci de la însuşi numele lor sunt pline de dar şi de sfinţenie, precum este chipul Sfintei Cruci, care este vrednică de cinste şi de închinăciune la noi, cu toate că se face fără de vreo rugăciune, şi noi cu singură închipuirea ei credem că luăm sfinţenie, şi cu închinăciunea ce-i facem, şi cu însemna-rea ei pe frunte, şi cu pecetluirea ei ce în aer se face cu degetul (vezi că nu cu trei degete se făcea din învechime semnul Crucii, ca acum, ci cu un deget, care zice şi Hrisostom în oarecare cu-vânt al său, şi vezi despre aceasta în a 2-a însemnare a Canonului 91 al lui Vasilie) nădăjduim să izgonim pe draci. Asemeni precum şi multe vase Sfinţite avem, şi le sărutăm, şi nădăjduim că vom lua de la ele sfinţenie, măcar că Sfinţită rugăciune nu au. Asemeni şi Sfânta Icoană, ce nu are rugăciune, închinându-ne ei şi sărutându-o, ne împărtăşim de sfinţenie, înălţând cins-tea la cel închipuit pe ea. Iar de nu pot luptătorii de Icoane să zică că Sfintele Vase sunt necins-tite şi de obşte, fiindcă nu au rugăciune, ci sunt precum le-au făcut ţesătorul, zugravul, şi argintarul, şi le au pe ele Sfinte şi cinstite. Asemeni dar se cuvine să aibă şi pe cinstitele Icoane ca Sfinte şi cinstite şi Sfinţite, deşi nu au rugăciune.
2. Nu au trebuinţă Sfintele Icoane de rugăciune şi miruire; pentru că după Dositei, foaia 658 din Dodecavivlion, numai singur papistaşilor nelegiuire este de a face Icoane prin rugăciuni şi prin oarecare alcătuiri. Că ei se fălesc, că papa alcătuieşte Icoane din ceară curată, din Sfântul Mir şi din apa sfinţeniei (adică din Aghiasmă), şi că citeşte asupra lor rugăciuni minunate, şi că pentru aceasta Icoanele acelea fac minuni. (Precum mint ei, că Leon al 3-lea a trimis o Icoană ca aceasta lui Carol, regele Franţei, şi acela o avea la evlavie. Şi că papa Urban altă una a trimis lui Ioan Paleologului, şi că acesta s-a cinstit cu litanii în Biserică.) Vezi că rugăciunea cea pentru Sfintele Icoane este papistăşească, şi nu dreptslăvitoare? Şi din nou izvodită şi nu veche? Pentru aceasta nici într-un Evhologhion (Molitfelnic) din cele vechi manuscrise aceasta nu se află. Şi am luat aminte că această rugăciune nici în cele tipărite mai-nainte de

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/06/19/pidalion-1844-pag-325/