Pidalion 1844, pag. 358

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/07/06/pidalion-1844-pag-357/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 358

lui Dumnezeu se cuvine a pedepsi pe cei ce fac necuviinţă cu învăţături şi sfătuiri, iar câteodată şi cu Bisericeşti certări, adică cu afurisiri sau cu anatematisiri când nu se supun cu sfătuirile, şi nu a sări asupra oamenilor cu bătăile. Iar dacă nici cu Bisericeştile certări unii nu se înţelepţesc, au voie cei Bisericeşti a da la stăpânitorii cei din afară ca să-i pedepsească.

CANONUL 10
Cei ce s-au arătat pe sine-şi daţi patimilor, nu numai de certarea cea de la Sfintele Canoane nu se înfricoşează, ci şi de însăşi acelea îndrăznesc a-şi bate joc. Că le strâmbă pe ele, şi către împătimirea lor le minciunoşează din ceea ce voiesc ele, ca cu filotimia împătimirii după Teologul Grigorie, nu numai fără învinovăţire să le fie lor răul, ci şi Dumnezeiesc să se socotească. Că Apostolescul Canon cel ce zice:vasul de aur sau de argint Sfinţindu-se, sau pânză, nimeni de aici să le ia spre a sa întrebuinţare, că fără de lege lucru este. Iar de se va vădi cineva (că o a făcut aceasta) să se certe cu afurisire. Pe acesta dar (Canon) spre ajutorul nelegiuirilor lor înţelegându-l, zic că nu trebuie a se judeca vrednici de caterisire, cei ce cinstita îmbrăcăminte a Sfintei Mese, sau vreun alt veşmânt le întrebuinţează spre îmbrăcămintea lor, încă nici pe Sfântul Potir. O ce păgânătate! Sau cinstitul Disc sau cele asemenea acestora cheltuindu-le în trebuinţa lor, le mânjesc. Căci Canonul zice, cei ce cad întru acestea afurisirii să se supună, dar nu caterisirii au în-dreptuit. Şi cine ar putea suferi mărimea stricăciunii [notevsirii] celei de acest fel şi a păgânătăţii? Căci Canonul trimiţând afurisiri asupra celor ce numai cât spre întrebuinţarea loruşi ar lua lucrul cel Sfinţit, iar nu şi întru desăvârşită răpire, pe cei ce răpesc şi ierosilesc [fură cel Sfinte] cele Sfinte al Sfintelor îi slobod de caterisire, şi pe cei ce spre slujba mâncărilor, cât după judecata lor cinstitele Discuri şi Sfinţitele Potire le molipsesc [întină], îi fac necaterisiţi. Cu toate că arătată se face spurcăciunea, şi vederat fiind că cei ce fac unele ca acestea nu numai în caterisire ci cad şi în învinovăţirea păgânătăţii celei mai de pe urmă. Pentru aceasta a poruncit Sfântul Sinod ca cei ce (pe Sfântul Potir, sau Discul, sau Lingura, sau cinstita îmbrăcăminte, şi cel ce se zice Aer), şi de obşte orişice din cele Sfinţite ce sunt în Altar, şi din Sfintele vase, sau din veştminte, spre câştigul lor le răpesc sau spre neSfin-ţită întrebuinţare le uneltesc, caterisirii celei desăvârşite să se supună. Că una este a spurca, iar alta a fura pe cele Sfinte. Şi dar pe cei ce iau vasele cele din afară de Altar afierosite, sau veştminte, spre neSfinţită întrebuin-ţarea lor sau altuia le dau, pe aceştia Canonul îi afuriseşte, şi noi împreună îi afurisim. Iar pe cei ce desăvârşit le răpesc, osândirii ierosiliei îi supunem.
[Apostoleşti 72, 73; Nisis 8]

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/07/16/pidalion-1844-pag-359/