Pidalion 1844, pag. 378

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/07/18/pidalion-1844-pag-377/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 378

aceasta, şi nu cu semeţie, stă întru stăpânirea Episcopilor a le da şi ceva mai mult decât singură cinstea cea din afară a diaconilor, pentru fierbinţeala pocă-inţei. Iar de cunosc că ei dimpotrivă se pocăiesc cu lenevire şi cu răceală, au iarăşi stăpânire Episcopii a-i lipsi pe ei şi de cinstea cea din afară a diaconilor.

CANONUL 3
Cei ce au fugit şi s-au prins, sau de-ai loruşi s-au dat, sau într-alt chip averile li s-au luat, sau munci suferind, sau în temniţă aruncându-se, şi strigând că sunt creştini, sau şi sfâşiindu-se, sau ceva în mână cu silă punân-du-li-se, de către cei silnici, sau oarecare mâncare pentru nevoie primind, însă mărturisind neîncetat că sunt creştini, şi tânguirea întâmplării pururea ară-tând cu toată sfiala şi chipul, şi cu smerenia vieţii, aceştia, ca unii ce sunt afară de păcătuire, de la Împărtăşire să nu se oprească. Iar deşi s-au oprit de către vreunul, pentru mai multa scumpătate, sau pentru neştiinţa oarecărora, se cuvine îndată a se primi. Şi aceasta asemenea fie şi la cei din clericat, şi la ceilalţi mireni. S-au mai cercetat însă şi aceia, de se poate şi mirenii întru aceastaşi nevoie căzând, a se înainta în rânduială. Deci s-au socotit că şi aceştia, ca unii ce nimic au păcătuit, dacă şi petrecerea lor cea mai dinainte s-ar afla dreaptă să se prohirisească.

TÂLCUIRE
Fiindcă după Teologul Grigorie, legea muceniciei este, ca nici de bună voie şi de sine-şi să nu alerge cineva la mucenicii, mai înainte îngrijindu-se pentru neputinţa şi slăbiciunea sufletului, ce însuşi poate a arăta, şi pentru pieirea şi munca ce au a lua cei ce-l vor munci. Nici iarăşi, când se va întâm-pla a se prinde spre mucenicie, să nu fugă împuţinându-şi credinţa. Pentru aceasta şi creştinii cei de atunci, cunoscându-şi slăbiciunea firii lor, fugeau de gonaci şi se ascundeau, după evanghelicescul cuvânt: „Când vă vor goni pe voi din cetatea aceasta, fugiţi în cealaltă” [Matei 10, 23]. Deci pentru unii ca aceştia rânduind Canonul acesta, zice: Că dacă fugind s-au prins, ori s-au dat de către rudele lor elini fiind, sau de li s-au luat averile, sau munci de au sufe-rit, şi în temniţă de s-au băgat, sau hainele de li s-au rupt şi s-au golit, sau de le-au pus cu sila în mâini tiranii tămâie, sau altă jertfă, sau în gură mâncare jertfită idolilor, şi toate acestea pătimindu-le strigau că sunt creştini fără cât de puţin a tăgădui, unii ca aceştia, dacă vor plânge pentru întâmplarea aceasta ce au pătimit, şi vor arăta plângere şi cu smerenia cea din afară, şi cu întrista-rea, şi a hainelor, şi a feţei, şi a vieţii, să nu fie opriţi de dumnezeiasca Împăr-tăşire. Că unii ca aceştia se socotesc nevinovaţi. Iar de cumva oarecare a oprit pe unii ca aceştia de dumnezeiasca Împărtăşire, sau pentru mai multa scum-

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/07/22/pidalion-1844-pag-379/