Pidalion 1844, pag. 393

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/09/24/pidalion-1844-pag-392/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 393

catehisesc, pe care şi genunchii plecându-şi o ascultau, punându-şi peste ei şi mâna preotului, şi aşa ieşeau din Biserică. Iar alta a celor mai nepliniţi, care ca nişte mai de curând veniţi la credinţă, ascultau numai dumnezeieştile Scrip-turi, şi după citirea Evangheliei, ieşeau afară. Deci zice Canonul acesta, că dacă vreunul dintru aceştia mai depliniţi care şi genunchii au plecat, va păcă-tui, să se pogoare în locul celor mai de jos al celor ce se catehisesc, de va face părăsire de păcat. Iar dacă iarăşi şi întru acel loc aflându-se va păcătui, desăvârşit să se scoată şi din Nartică [pridvor], şi să se pună în locul celor ce se tânguiesc afară de uşa Narticei [pridvorului]. Vezi şi pe 14 al celui întâi şi desenul Bisericii la sfârşitul cărţii.

CANONUL 6
Ceea ce poartă în pântece, se cuvine a se lumina, când voieşte. Căci întru aceasta cu nimic nu se împărtăşeşte ceea ce naşte cu cel ce se naşte. Pentru ca, să se arate la mărturisirea a fiecăruia osebita voinţă.

TÂLCUIRE
Fiindcă fătul [pruncul] ce este în pântece, parte este a muierii celei îngre-cate după tema a doua a capului întâi, titlu 7 a cărţii 31 din Vasilicale (după Fotie titlul 4, capul 10). Pentru aceasta voiau unii că nu s-ar cuveni femeia fiind îngreunată a se boteza, ci după ce va naşte. Ca nu împreună cu ea să se boteze şi pruncul. Şi apoi născându-se, iarăşi, botezându-se, să se socotească că s-a botezat de două ori, care socoteală este nepotrivită. Drept aceea Canonul acesta, împotrivindu-se celor ce o zic aceasta, rânduieşte, ca femeia îngreuna-tă, fiind catehisită, poate când voieşte a se boteza. Fiindcă nu se luminează nici nu se botează împreună cu ea şi pruncul ce-l poartă în pântece, ci singură ea se botează. Căci întru a mărturisi cineva în timpul Botezului că se împreu-nează cu Hristos, şi se leapădă de diavolul, şi în scurt, întru a se boteza cineva, trebuie a-şi arăta pe a sa voinţă, ori de-a dreptul prin sine-şi, precum se face la cei ce se botează în vârstă primitoare de cuvânt, în ce chip este mărturisirea acestei maici îngreunate. Sau prin mijlocirea primitorului (adică a nănaşului său), precum se face la cei ce botează în pruncie, iar pruncul cel ce este în pântece, nici însuşi nu poate a o arătat aceea, neavând încă voie nici de nănaş, încă nenăscut fiind, nici a se boteza ne putând.

CANONUL 7
Prezbiterul la nunţile celor de a doua [digami] nuntă, să nu mănânce. Fiindcă, nunta a doua cere pocăinţă, şi cine va fi prezbiterul cel ce prin ospătare se învoieşte cu nunţile?

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/09/24/pidalion-1844-pag-394/