Pidalion 1844, pag. 99

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/03/08/pidalion-1844-pag-98/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE
edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 99

TÂLCUIRE
Trei sunt prea de nevoie, şi cu adevărat cu totul neapărate la Taina Sfân-tului Botez. 1. Apă Sfinţită; 2. Afundare în apă şi scoaterea întreite; şi 3. Chemarea a câtetrele Ipostasurile cele mai presus de dumnezei. În Canonul 49 cel mai de sus, Dumnezeieştii Apostoli despre cele trei chemări au poruncit şi au învăţat, care nume să zicem, şi cu ce rânduială. Iar întru acest al 50-lea rân-duiesc după urmare
despre cele trei afundări şi scoateri din apă. De vreme ce, precum am zis, sunt de nevoie86 după cele ce chiar se zic de nevoie, şi întări-
________

86 Dogmă căreia nu i se poate zice împotrivă a dreptslăvitoarei noastre credinţe este, că moar-tea lui Iisus Hristos a stătut un mijloc de nevoie pentru mântuirea a tot neamului omenesc, şi pentru împăcarea omului cu Dumnezeu. Pentru că fără de aceasta cu neputinţă era a se îm-păca omul cu Dumnezeu, ci ar fi fost de nevoie să rămână în veacuri vrăjmaş al Lui neîmpăcat. Şi aceasta însemnându-o Pavel, zicea: ,,Vrăjmaşi fiind noi, ne-am împăcat cu Dumnezeu prin moar-tea Fiului său” (Romani 5, 10). Drept aceea şi pentru a se lucra totdeauna pomenirea negrăitei acesteia faceri de bine a lui Dumnezeu către om, şi pentru a se lucra de aici înainte totdeauna mântuirea oamenilor prin moartea Acestuia, atât însuşi Cel ce cu Trupul a suferit moartea aceasta şi Începătorul mântuirii noastre, Domnul, cât şi dumnezeieştii Săi ucenici, şi toţi purtătorii de Dumnezeu Părinţi au rânduit, ca de nevoie şi neapărat la toată Taina să se facă închipuirea morţii Lui, şi la toată Sfinţita lucrare şi sfinţenia Bisericii noastre. Dar după mai deosebitul tip, închipuirea
stăpâneştii morţi, la Taina Botezului se lucrează, prin cele trei afun-dări ce întru dânsa se săvârşesc. Am zis după deosebitul tip, fiindcă la toate celelalte, dinafară de om se face închipuirea stăpâneştii morţi; iar
la Sfântul Botez, însuşi omul întru sine-şi lu-crează pe moartea Domnului. Adică însuşi cel ce se botează cu închipuire moare, şi împreună se îngroapă cu Iisus în apa Botezului. Şi martor la aceasta este însuşi Apostolul Pavel zicând: ,,Câţi în Hristos ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am botezat, aşadar împreună ne-am îngropat cu Dânsul prin botez întru moarte” (Romani 6, 4). Deci pentru ca să se facă întru noi asemănarea morţii lui Hristos, şi a îngropării Sale celei de trei zile, de nevoie se cuvine să se facă cele trei afundări. Iar alminteri este cu neputinţă. Şi ascultă cât este conglăsuită cu Dumnezeiasca Scriptură, şi cu Canoanele Apostolilor, şi predanisirea Părinţilor cea despre nevoia cea neapă-rată a afundărilor, că acolo şi Sfântul Dionisie Areopagitul, învăţătorul tainelor contempora-nul (cel de o vreme) cu Sfinţii Apostoli, cu obişnuita sa preaslăvită grăire acestea le teologhiseşte. Deci are cel ce cu sfinţenie se botează, pe simboliceasca învăţătură ce tainic îl povăţuieşte, ca cu cele trei afundări în apă, pe Domneasca începătoare moarte a îngropării celei de trei zile şi de trei nopţi a lui Hristos Dătătorului de viaţă să o urmeze; Şi iarăşi, osebit într-acea de tot acoperire ce prin apă s-a luat spre închipuirea morţii; şi a îngropării celui pururea vecuitor; şi de trei ori pe (catehumen) adică, ierarhul îl botează împreună cu cele trei afundări şi scoateri, glăsuind asupra celui ce se botează pe întreitul Ipostas al Dumnezeieştii fericiri. (A Sfântului Chiril Ierusalimleanului, în cuvintele cele catehisitoare. A Sfântului Atanasie celui mult păti-mitor la tâlcuirea Apostoleştii ziceri; Împreună sădiţi ne-am făcut cu asemănarea morţii Lui (Hristos adică); A Sfântului Grigorie Nissis în cel catehiticesc; A lui Hrisostom, în Voroava 24 la Ioan, unde zice: Care este cuvântul Botezului?) „Dumnezeieşti închipuiri se săvârşesc întru el (întru Botez, n.ed.), mormânt, şi omorâre, şi înviere, şi viaţă. Şi toate acestea împreună se fac. Căci, ca într-un mormânt aflându-se capetele noastre în apă, omul cel vechi se îngroapă, şi afundându-se jos se ascunde tot de odată. Apoi iarăşi ieşind noi, cel nou se ridică iarăşi.” Şi iarăşi (în Voroava

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/03/08/pidalion-1844-pag-100/