Scrisoarea 17 Sfantul Teodor Studitul (partial) – Icoana Sfantului Dimitrie ca nas de botez

researchgate.net/publication/300372813_CONSTRUCTING_THE_UNDERGROUND_COMMUNITY_THE_LETTERS_OF_THEODORE_THE_STUDITE_AND_THE_LETTER_OF_EMPERORS_MICHAEL_II_AND_THEOPHILOS_TO_LOUIS_THE_PIOUS/download

Theodore the Studite.
In a Letter to John the Spatharios he praises the addressee for his decision to take the icon of St. Demetrios as a godparent of his child:

  • We have heard that your lordship had done a divine deed and we have marveled at your truly great faith, O man of God. For my informer tells me that in performing the baptism of your God-granted child, you had recourse to a holy image of the great martyr Demetrius instead of a godfather. How great is your confidence! “I have not found so great faith, no, not in Israel” — this, I believe Christ to have said not only at that time to the centurion, but even now to you who are of equal faith. The centurion found what he sought; you, too, have won what you trusted in. In the Gospel the divine command took the place of bodily presence, while here the bodily image took the place of its model; there the great Logos was present in His word and invisibly wrought his incredible miracle through His divinity, while here the great martyr was spiritually present in his own image and so received the infant. These things, being incredible, are unacceptable to profane ears and unbelieving souls, and especially to the iconoclasts; but to your piety clear signs and token have been revealed.3

(3) G. Fatouros (hrsg.), Theodori Studitae Epistulae, B. 2 (Berlin: Walter de
Gruyter, 1992) (CFHB, 31) 17, 1–16 [hereaĞ er Fatouros, leĴ er no., line]); trans.
C. Mango, The Art of the Byzantine Empire 312–1453: Sources and Documents
(Toronto: University of Toronto Press, 1986) 174–175.

Teodor Studitul.
Într-o Scrisoare adresată lui Ioan Spătarul, el îl laudă pe destinatar, pentru decizia sa de a lua icoana Sf. Dimitrie ca naș al copilului său:

  • Noi am auzit că domnia voastră a făcut o faptă dumnezeiască și noi ne-am minunat de credința voastră cu adevărat mare, O omule al lui Dumnezeu. Pentru că al meu informator mi-a spus că în înfăptuirea botezului de Dumnezeu-dat al tău copil/binecuvântatului tău copil, ai folosit o sfântă icoană a marelui martir Dimitrie în loc de naș. Cât de mare este încrederea ta! “la nimeni, în Israel, n-am găsit atâta credinţă.” — asta, eu cred că Hristos a spus nu numai în acel moment sutașului, ci chiar acum ție care ești de egală credință. Sutașul a găsit ceea ce el a căutat; tu, de asemenea, ai câștigat aceea în care tu ai avut încredere. În Evanghelie dumnezeiasca poruncă a luat locul prezenței trupești, în timp ce aici imaginea trupului a luat locul prototipului său; acolo Marele Cuvânt a fost prezent în cuvântul Său și lucrând nevăzut minunea lui incredibilă prin dumnezeirea Sa, în timp ce aici marele martir a fost duhovnicește prezent în propria sa imagine și astfel a primit copilul. Aceste lucruri, fiind de necrezut, sunt inacceptabile pentru urechile profane și sufletele necredincioase, și mai ales ale iconoclaștilor; dar pentru evlavia voastră semnele sunt evidente și dovezile/mărturiile sunt clare.