SFANTUL… ECUMENICUL AL SAPTELEA SINOD ,…anatematisindu-i, si mai ales pe Anastasie, pe Constantin, si pe Nichita, care in vremea luptatorilor de Icoane au statut minciuno-patriarhi

Pidalion 1844, edit.: „Credința strămoșească“, 2007

pag.320-326

PROLEGOMENA
DESPRE SFÂNTUL ŞI ECUMENICUL AL ŞAPTELEA SINOD
Sfântul şi ecumenicul [a toată lumea] al 7-lea Sinod [Sobor] s-a adunat în Niceea Vetiniei (Bitiniei) a doua oară în timpul lui Constantin, şi a Irinei, maicii lui, în anul
de la Hristos 783. Iar Părinţi dreptslăvitori adică au fost la acesta, trei sute cinzeci,
s-au adăugat însă şi alţi şaptesprezece, care mai întâi erau luptători de Icoane, în
urmă însă căindu-se s-au primit de Sinodul acesta. Încât toţi au fost trei sute
şaizeci şi şapte. Iar covârşitori şi mai însemnaţi între ei erau: Tarasie al
Constantinopolului, Petru arhiprezbiterul Romei, şi alt Petru – prezbiter şi acesta şi
egumen al mănăstirii Sfântului Sava din Roma, ţiind locul lui Papa Adrian. Toma
Singhelul şi ieromonahul Ioan, ieromonahul plinind locul Apostolescului scaun,
adică în locul lui Apolinarie al Alexandriei, al lui Teodorit al Antiohiei, şi al lui
Ilie al Ierusalimului. Aveau însă multă putere în sinodul acesta şi monahii, fiindcă
erau de faţă întru acesta 135 arhimandriţi ai mănăstirilor. Şi s-au adunat Sinodul
acesta, împotriva păgânilor, şi prihănitorilor de creştini luptători [iconomahi] ai
Sfintelor Icoane, pe care anatematisindu-i, şi mai ales pe Anastasie, pe Constantin,
şi pe Nichita, care în vremea luptătorilor de Icoane au stătut minciuno-patriarhi
[pseudo-patriarhi] ai Constantinopolului, ca unii ce Sfintele Icoane, nu numai nu
le sărutau, şi nu li se închinau, ci şi idoli le numeau, şi le ardeau, şi le călcau, şi pe drumuri le târau, şi în tot chipul le batjocoreau. Acest Sinod stricând însă (în praxa a
6-a) şi hotărârea cea minciuno-numită şi dată de mincinosul Sinodul cel adunat în Vlaherna în timpul lui Constantin Copronim, Epifanie şi Ioan diaconii citindu-l. Şi pe Sfântul Ghermano, şi pe Ioan Damaschinul, şi pe Gheorghe Ciprianul din
nou propovăduindu-i de dreptslăvitori şi Sfinţi, au dat hotărâre în a şaptea praxă a sa, aşa fiind anume: „Hotărâm împreună cu toată scumpătatea, şi stăruirea, ca
întocmai după chipul cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci, să se înalţe şi cinstitele
şi Sfintele Icoane, cele zugrăvite cu vopsele, sau cu mozaic, sau cu altă materie cu
iscusinţă aşezată, în Sfintele lui Dumnezeu biserici, pe Sfintele vase, şi pe
veşminte, pe pereţi, şi pe scânduri, în case şi în căi, atât Icoana Domnului şi
Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi a Preacuratei Stăpânei
noastre Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cât şi ale cinstiţilor Îngeri256, şi ale tuturor Sfinţilor. Că, cu cât mai adeseori prin iconicească însemnare se privesc, cu atâta mai mult şi cei ce le privesc pe acestea se deşteaptă către aducerea aminte, şi dorirea prototipilor celor întâi. Şi acestora a le da sărutare, şi cinstitoare închinăciune. Nu însă adevărata slujirea cea după credinţa noastră, care se cuvine singurei dumnezeieştii Firi. (Că slujirea se hotărăşte de către marele Vasilie, că este
slujirea cea întinsă şi necurmată, şi nerăspândită către Dumnezeirea Căreia slujim; hotărârea cea în scurt 230) ci după chipul ce ne închinăm cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci, şi Sfintelor Evanghelii, şi celorlalte Sfinţite lucruri.“ Şi a le face proaducerea de tămâieri, şi de lumini, spre cinste acestora, precum cu bună cinstire se obişnuiau şi cei vechi. Că cinstea Icoanei trece la Chipul cel întâi257, şi cel ce se închină Icoanei, se închină întru ea Ipostasului celui scris în ea258. Că aşa se întăreşte învăţătura Sfinţilor Părinţilor noştri, adică predanisirea Soborniceştii Biserici, către aceia ce de la marginile pământului până la marginile lui au primit Evanghelia. Şi pe lângă toate acestea, Sinodul acesta a dat întru a opta praxă a sa şi acestea 22 de Canoane, de nevoie fiind la buna rânduială şi aşezarea Bisericii. Cu care s-au adeverit, împreună şi tot Sfântul şi ecumenicul Sinodul acesta al 7-lea de
Sinodul cel ce după acesta s-a adunat în Sfânta Sofia, şi de toţi tâlcuitorii Canoanelor. Iar practicalele Sinodului acestuia, care în opt lucrări se cuprind, se află în tomul al 2-lea al Sinodicalelor, la foaia 719, iar împreună cu practicalele se află, şi osebite epistolii ce se întind către Sinodul acesta.