Talcuire in versuri pr. Cleopa la cuvintele: “PANA CAND” si talcuirea hulitoare a sectarilor

Arhimandrit CLEOPA ILIE
VERSURI DESPRE MAICA DOMNULUI
DOXOLOGIA IAŞI, 2013

pag. 10-19:

Maica Domnului, pururea-fecioară

Fecioara cea preacurată
Este uşa încuiată
După cum Scriptura spune
În taina fără de nume (Iez. 44, 1-2).

Iezechiel a şi văzut
Atuncea mai demult
Uşa Domnului cea sfântă
De Domnul pecetluită (Iez. 44, 1-2).

Nimeni prin ea n-a trecut
Numai Domnul Cel Preasfânt.
Prin ea Domnul a intrat
Şi urmă nu a lăsat (Iez. 44, 3).

Cheile nu le-a stricat
La ieşit şi la intrat
Ca raza ce intră-n casă
Şi plecând urmă nu lasă (Is. 66, 7).

Vai de cei ce hulesc
Care hulesc şi bârfesc
Şi pe alții înnebunesc
Zicând că Maica Fecioară
A născut şi-a doua oară

Şi alți copii a avut
Afară de-ntâiul născut
Şi arata la cei orbi
La proşti si la neghiobi.

Că Scriptura aşa zice:
N-a cunoscut-o pe ea
Până când ea a născut
Pe Fiul întâi născut (Mt. 1, 25).

Şi-apoi a înțelege
O mare fărădelege
Că după ce a născut
Alți copii a mai avut.

Dar ca să luați aminte
Toți acei fără de minte
Şi să puneți voi în gând

Căci cuvântul „până când
În Scripturi aşa se scrie
Dar înseamnă veşnicie.

Ia vedeți voi în Scriptură
Cuvântul de-nvățătură
Unde Domnul zice aşa,
În Evanghelia Sa:

„Iată, Eu cu voi voi fi
Până veacurile se vor sfârşi”
Oare nu în veşnicie
El cu noi are să fie? (I In 5, 8-11)

Pavel nouă ne vesteşte
Arătat prooroceşte
Hristos va fi mângâiere
Tuturor după Înviere

Noi pe El Îl vom slăvi
Pururea cu El vom fi (I Tes. 4, 17).
Gavriil a vestit Fecioarei (Lc. 1, 28)
Hristos va fi Împărat mare
Şi a Lui împărăție
Prea veşnică o să fie (Lc. 1, 33).

În timpul nehotărât
Ce nu va avea sfârşit.
Şi în psalmi se zice aşa:
Domnul de-a dreapta va sta
Până când El Îşi va pune
Pe vrăjmaşii fără nume
Ca un aşternut preatare
Sub ale sale picioare.

Dar după ce îi va pune
Pe vrăjmaşi spre periciune
Domnul oare nu va sta
În Împărăția Sa
De-a dreapta Tatălui Său
Ca un Fiu şi Dumnezeu?

Câtă nebunie ar fi
Acestea a le gândi
Fiindcă în psalmi aşa scrie
Până când”are să fie.

Aşadar, sectari zeloşi
Şi voi, dascăli mincinoşi,
„Până când” de auziți
Trebuie să vă treziți.

Să înțelegeți şi să ştiți
Ca a Domnului cămară
Veşnic a rămas fecioară (Iez. 44, 2).

Tatălui a fost Mireasă
Fiului Maică aleasă
Şi aşa în veşnicie
Pururea are să fie.

Se mai vede în Scriptură
Şi altă învățătură:
Saul avu fata lui
Pe Micol fără de fii (II Împ. 6, 23).

Şi ca ea fii n-a născut
Până când a şi murit.
Nebunie chiar ar fi
Dacă noi am socoti

Că după moarte a născut
Şi copii ar fi avut.
Fiindcă scrie „până când
Trebuie să avem în gând.

Că aşa în Scripturi scrie
Dar arată veşnicie,
Căci cum ar mai fi născut
Ea, după ce a murit?

Rugul oarecând ardea
De foc nu se mistuia
După ce focul a plecat
El întreg s-a şi aflat (Ieş. 3, 2).

Primit-a la zămislire
Focul Dumnezeirii
Preasfânta Fecioară
Şi a Duhului cămară.

Totul pe Ea o a umbrit (Lc. 1, 35)
Duhul Sfânt peste Ea a venit
Focul Dumnezeirii a primit
Dar el nu s-a mistuit.
În veci a rămas fecioară
Şi a Duhului Sfânt cămară.

Voi, sectari, aşa să ştiți
Pe alții să nu smintiți
Zicând că Sfânta Fecioară
A născut şi a doua oară.
Această hulă e mare
Şi nu are asemănare
Că huliți în gura mare
Cinstea Preasfintei Fecioare
De Dumnezeu Născătoare (Lc. 1, 49).

Dar rău vă veți văita
Şi amar veți suspina
Când pe ea o veți vedea
La Judecata de Apoi
Şi ea va privi la voi
Ca o Maică Împărateasă
Preasfântă şi preaaleasă (Ps. 45, 9).

Domnul când va judeca
Ea de-a dreapta Lui va sta
Cu o mărire prea mare
Cu slavă nemuritoare
Şi atunci vă va-ntreba

De ce-ați hulit-o pe ea?
Domnul cu mânie mare
Vă va trimite-n pierzare
Că a lui Maică ați hulit
Şi veți merge-n foc cumplit.