“Teologul” iadului Alin Frant

astradrom-filiala-bihor.blogspot.com/2019/01/sectele-aparute-in-urma-opririi.html?m=1

2-Dvs opriti general sa se mai meargă la pomenitori pe motiv ca Tainele la ei sunt spre osandă hulind astfel Sfânta Împartașanie. Cine își asumă acestă gafă teologică?

Alin Franț

https://ayeaye20.wordpress.com/2017/06/01/dovedire-din-pidalion-cum-ca-teodot-minte-si-isi-duce-cititorii-spre-osanda/

Pidalion 1844 pag. 502-504

Cartagina

CANONUL 66, 61

Ca cei mici de donatişti botezaţi, care încă n-au putut a cunoaşte pierzarea rătăcirii lor, după ce ar veni la vârsta cea primitoare de socoteală, cunoscut fiindu-le adevărul, şi răutatea acelora urându-o, către soborniceasca Biserica lui Dumnezeu care este revărsată prin toată lumea, după vechea rânduială să se primească unii ca aceştia din numele rătăcirii prin punere peste ei a mâinii, nefiind datorie a se opri despre rânduiala clerosirii, când pe adevărata Biserică o au socotit osebită a lor viind ei la credinţă, şi întru dânsa crezând lui Hristos, au primit sfinţeniile Treimii, care toate că sunt adevărate şi sfinte şi dumnezeieşti este arătat, şi că întru acestea este toată nădejdea sufletului lor. Măcar deşi mai vârtos şi mai înainte luata îndrăzneala ereticilor, se obrăzniceşte a predanisi potrivnicele oarecare numelui adevărului. Acestea fiindcă sunt simple, precum învaţă Sfântul Apostol zicând: „Un Dumnezeu, o credinţă, un Botez” (Efeseni: 4,5) şi ceea ce este datorie odată a se da nu-i slobod a se repeta, după ce se va anatematisi numele rătăcirii, prin punerea mâinii peste ei se vor primi în Biserica cea una, cea precum s-a zis porumbiţa (Cântarea Cântărilor: 5,2), şi singură maica creştinilor, întru care toate Sfinţirile cu chip mântuitor veşnice şi viezătoare (vitale sau zoticale) se primesc. Care celor ce rămân în eres, mare muncă a osândirii le agonisesc. Ca ceea ce le-ar fi lor mai luminătoare de a urma întru adevăr către viaţa cea veşnică, aceasta să li se facă în rătăcire mai întunecată şi mai de osândă. De care unii au fugit, şi cele preadrepte ale soborniceştii maice Biserici cunoscându-le, toate Sfintele Tainele acelea, cu iubirea adevărului le-au crezut şi le-au primit. Unora ca acestora, când cercarea îi va arăta cu bună viaţă, şi clerul (soartă) fără îndoială li se va întări spre slujba celor sfinte, şi mai ales întru atât de mare nevoie fiind lucrurile, nimeni este care să nu le dea voie la aceasta. Iar dacă oarecare clerici de aceeaşi dogmă, cu gloata şi cinstele lor vor dori a se întoarce către noi, care pentru dragostea cinstei îi vor sfătui spre viaţă, şi îi vor ţine spre mântuire. Însă aceasta judecăm că se cade a se lăsa unei mai mari înţelegeri, alegând fraţii cei mai înainte zişi, ca cu sfatul lor cel mai înţelepţesc, să cerceteze cuvântul arătării (relaţiei) (anaforalei) noastre, şi pe noi ne vor învrednici a ne adeveri spre ceea ce este de datori să se închipuiască de noi pentru lucrul acesta. Iar numai pentru cei botezaţi în pruncie ne îndestulăm, ca de la va plăcea lor, se vor învoi cu mai înainte înţelegerea noastră pentru a se hirotonisi aceştia.

[Apostolic, can. 46, 47, 108; Sinod 1, can. 8; Sinod 2, can. 7; Sinod 6, can. 95; Cartagina, can. 55, 75, 76, 77, 78, 99, 100, 101, 102, 103, 110, 128, 129]
TÂLCUIRE

Canonul acesta hotărăşte, că dacă cei de donatişti în pruncie se botează, după ce vin în vârstă şi în desluşirea lucrurilor, vor cunoaşte adevărul dreptslăvirii, şi vor urî reaua slăvire. Aceştia zice, fiindcă s-au botezat în botezul cel după predanie săvârşit al dreptslăvitorilor (care este unul, după Apostolul Pavel) nu se cade a se boteza de al doilea. Ci să anatematisească eresul lui Donat, şi aşa după punerea mâinii arhiereului, sau a iereului peste ei după vechea rânduială a Bisericii, să se primească la soborniceasca Biserică cea întinsă în toată lumea, la maica cea obştească a tuturor creştinilor, şi la porumbiţa cea una desăvârşită a lui Hristos, după Cântarea Cântărilor. Iar dacă cei aşa primiţi, vor arăta şi viaţă îmbunătăţită, vrednică de hirotonie şi de cler, fără îndoială trebuie a se hirotonisi. Întâi că nu se cade a se opri de cler, fiindcă au fost mai înainte eretici. Că eresul lepădându-l, au cunoscut a loruşi pe Biserica cea sobornicească şi adevărată, au crezut cu dreaptă slăvire în Hristos, şi ca pe adevărate şi sfinte au primit cu dorinţă şi dragoste nemincinoasă sfinţeniile Treimii 345, adică pre curatele Taine, de care atârnă toată nădejdea şi mântuirea sufletului. Şi celor ce rămân în eres, acestea li se fac întuneric şi osândă mai multă, iar dreptslăvitorilor, lumină şi viaţă veşnică. Cu toate că îndrăzneala ereticilor, şi complotul lor obrăzniceşte să predanisească şi ia oarecare taine, ori potrivnice numelui Adevărului, ori având nume de adevăr, şi cu lucrul fiind mincinoase, şi de dumnezeiescul dar pustii. Iar al doilea se cade aceştia a se hirotonisi şi pentru nevoia şi lipsa cea mare ce are Africa de ierosiţi şi de clerici 346. Iar dacă clericii donatiştilor, şi iereii, vor voi a veni la dreptslăvitoarea credinţă, cu noroadele cele supuse lor, şi clericaturile lor, care mai ales ca să le aibă, şi în dreaptaslăvire, sfătuiesc pe noroade ca să se întoarcă. De se va face aceasta, ce trebuie a face? Adaugă canonul, are a ni se arăta după aceasta de papa Anastasie, şi de Venerie al Mediolanului 347. Iar noi acum ne îndestulăm numai să ne arate acesteaşi, de le place a se hirotonisi cei ce din donatişti se întorc.

Subnote:

345 Sfinţeniile Treimii numeşte aici canonul pe toate cele 7 Taine.

346 Atât de mare lipsă de clerici era în Africa, încât, precum citim în practicalele sinodului acestuia, nici un diacon, măcar şi necărturar, la unele Biserici nu se afla, cu cât mai ales prezbiteri, sau episcopi, pentru care lipsă plângeau, şi se tânguiau în toate zilele creştinii, şi după urmare iarăşi pentru plângerea lor, iconomiceşte a făcut pogorământ sinodul, şi a primit hirotoniile donatiştilor.

347 Că aceştia au fost care au făcut sinod în Italia şi au oprit a se primi hirotoniile donatiştilor, precum şi în practicalele sinodului acestuia se arată, şi în canonul 77 la său.

Sfantul Theodor Studitul in rusa:

Scrisoarea 553: „Tu îmi zici că te temi să-i spui preotului tău ca să nu-l pomenească pe ereziarh. Ce pot să-ți răspund la asta? Eu nu-l îndreptățesc: dacă comuniunea/părtășia/împărtășirea prin simpla pomenire produce necurăție, atunci cel care pomenește pe ereziarh nu poate fi ortodox.“ … „Și să fie știut tuturor că acum erezia care stăpânește în Biserica noastră este cea a adulterilor.“

https://ayeaye20.wordpress.com/2018/12/21/ereticul-echilibrist-chirila-falsificand-pidalionul/