Traducerea din rusa in engleza apoi in romana Epistola 538 Sv. Theodor Studitul

Rusă:

https://azbyka.ru/otechnik/Feodor_Studit/poslania/538

Engleză:

Letter 350(538). To Navratia, son

Upon learning that you recovered, although not completely, from the grave illness that you fought against, I, my beloved, thanked the Lord. The
disease sent to us by God, who provides for our life, is an exercise for our souls, and therefore we should be complacent about the disease. The apostle says: “when I am weak, then I am strong” (2 Cor. 12:10). So should judge about it. Where does this frenzy of Leonty against us come from, that he upsets the brothers so much and without sensual bloodshed exudes their blood, draining their flesh? But may the word of the Lord be fulfilled: “And his enemies shall be to his man’s house” (Matthew 10:36). Has not the Lord been put to death by his own disciple? Pay attention to whom the laborers are likened to? – Christ the First Martyr. And who became the tormentor? – Not only to the ungrateful Judas, but also to the murderers of God, Pilate and Caiaphas. As you know, for the evil Leonty, the present is a consequence of past events: he moved from patronizing adultery to iconoclasm or, more correctly, to fighting against Christ, and with his wickedness he came so close to the sovereign that
he became like him in his own name. The name of it is Leo – proper, the name of this is Leontius – derivative, so the flame comes from fire, from
iron – the tip. But the Lord is close to those who wait for Him; He will crush, cry and soften the iron. Therefore, brother, we will not become upset in suffering, bearing in mind that patience leads all who love God to test and increase the crowns, as since ancient times and from the very beginning it was with the saints. So, let this time go on, martyrs multiply, genuine gold is tempted. No one, if he has not been purified by sufficient melting and if the firmness of faith has not been revealed in him, he can not be pleased with the purifier of gold God. And the cause of Euprepian causes me, the sinner, grief. However, we must pray for him. What you asked, I myself know, this is not the case. These people, both monks and nuns, although they always wear white robes outside, they are lightbearers inside and secretly holy. This is one of the types of economy (adaptation), which resembles hypocrisy in appearance, and consists in changing appearance, or habits, or treatment for a certain short time or in a certain place. Saint Abraham resorted to the first, Saint David to the second, and Saint Peter to the third. When two disasters threaten this fall or evasion, it is better to choose the easiest, i.e. the second one. It is better to be a secret monk and not to touch wickedness, at least under the pretext of lack of strength, than to be completely rejected. You verbally transmitted through the letter-carrier that in the eighth chapter there is a mistake that contradicts the canon of St. Peter (307). I did not know that. May the canon be observed. Who am I unhappy to repeal the canons?However, in other chapters: in those that you just asked, and in those with which I answered the questions of others, I only advised, but did not give a rule or law, generally binding on relations with the outside. It is impermissible for me and not in my power. I am a priest, although not worthy, not a hierarch. Only such and those of his rank have the right to issue universal canons and laws.

* * *

307. VIII canon of Peter, Bishop of Alexandria

Română:

Epistola 350 (538). Către Navkratie, fiul

După ce am aflat că tu te-ai recuperat, deși nu complet, din boala gravă cu care tu ai luptat, eu, iubitul meu, i-am mulțumit Domnului. Boala trimisă la noi de Dumnezău, care ne asigură viața noastră, este un exercițiu pentru sufletele noastre, și prin urmare noi ar trebui să fim mulțumiţi/ mulțumitori/răbdatori faţă de boală. Apostolul spune: „când eu sunt slab, atunci eu sunt puternic” (2 Cor. 12:10)/1688 “când slăbesc, atuncea sînt tare” (2 Corintheani 12, 10). Deci ar trebui să judece despre asta. De unde provine această frenezie a lui Leontiu împotriva noastră, aceea că îi supără pe frați atât de mult și fără vărsare de sânge simţită stoarce al lor sânge, scurgând [de sânge] a lor carne? Dar să fie cuvântul Domnului împlinit: „Și vrăjmașii lui vor fi din omenii casei lui” (Matei 10:36)/ 1688 “Şi pizmaşii omului – cei de casa lui” (Matthei 10, 36). Nu a fost Domnul pus la moarte de propriul său discipol/ucenic? Fii atent cu cine sunt asemănați lucrătorii? – Hristos Primul Mucenic. Și cine a devenit chinuitorul/torţionarul/torturătorul? – Nu numai pentru nerecunoscătorul/nemulţumitorul Iuda , ci și/dar deasemenea pentru ucigașii lui Dumnezău, Pilat și Caiafa. După cum tu ști, pentru răul Leonty, prezentul este o consecință a evenimentelor [din] trecut: a trecut de la patronatul adulterului la iconomahie sau, mai corect, la lupta/să lupte împotriva lui Hristos, și cu răutatea lui el a ajuns atât de aproape de suveran încât el [a] devenit ca el în numele lui propriu. Numele lui este Leo – propriu-zis, numele acestuia este Leontiu – derivat, deci flacăra provine din foc, din fier – vârful. Dar Domnul este aproape de cei care [îl] așteaptă pe El; El va zdrobi, [va] plânge și [va] înmuia fierul. Prin urmare, frate, noi nu vom deveni supărați în suferința, purtând în minte că răbdarea conduce pe toți cei care Îl iubesc pe Dumnezău să testeze și să crească coroanele/cununile, așa cum [din cele mai] vechi timpuri și de la bun început a fost cu svânții. Așadar, lasă să continue timpul aceasta, martirii/mucenicii se înmulțesc, aurul autentic este ispitit. Nimeni, dacă nu a fost purificat/curăţat prin topire suficientă și dacă fermitatea credinței nu a fost revelată/dezvăluită/arătată în el, nu poate fi plăcut de purificatorul aurului [care este] Dumnezău. Iar cauza lui Euprepian [îmi] provoacă mie, păcătosului, durerea. Cu toate acestea, noi trebuie să ne rugăm pentru el. Ce tu întrebi, eu însumi știu, acesta nu este cazul. Acești oameni, ambele călugări și călugărițe, deși ei poartă întotdeauna haine albe în afară, ei sunt purtători de lumină în interior și ascunşi svânţi. Acesta este unul dintre tipurile de iconomie (adaptare), care seamănă cu ipocrizia în aparență, și constă în schimbarea aspectului, sau a obiceiurilor, sau a tratamentului pentru un anumit timp scurt sau într-un anumit loc. Svântul Avraam a recurs la primul, Svântul David la al doilea, iar Svântul Petru la al treilea. Când două dezastre amenință această cădere sau o evitare, este mai bine să alegi pe cea mai ușoară, adică a doua. Este mai bine să fii un călugăr ascuns și să nu atingi răutatea, cel puțin sub pretextul lipsei de forță, decât să fii complet respins. Ați transmis verbal prin purtătorul de epistole/scrisori că în capitolul al optulea există o greșeală care contrazice canonul Svântului Petru (307).Eu nu ştiam asta. Poate fi observat canonul. Cine sunt eu nefericitul abrog/anulez canoanele? Cu toate acestea, în alte capitole: în cele de care tu tocmai ai întrebat, și în cele cu care eu am răspuns la întrebările altora, eu am sfătuit doar/eu numai am sfătuit, dar nu am dat o regulă/canon sau o lege, în general obligatoriu pentru relațiile cu exteriorul. Este de nepermis pentru mine și nu în puterea mea. Eu sunt un preot, deși nevrednic, nu un ierarh. Numai astfel de [ierarh] și cei de rangul său au dreptul să emită canoane și legi soborniceşti.

* * *

307. VIII canonul lui Petru, Episcop al Alexandriei

Multumim Lui Dumnezău, lui Ambrozie traducatorul si celor care au mai ajutat la tradus!