Un amanunt

423 din cartea „Starețul meu Iosif Isihastul” de Arhim. Efrem Filotheitul, aparuta la editura Evanghelismos in 2010:

În mod firesc, trupul celui mort capătă o rigiditate musculoasă. Cu toate acestea însă, monahii și monahiile nu „înlemnesc” atunci când mor. Trupul monahului mort rămâne elastic, precum cel al unui om care doarme. Oricâte ore și zile ar trece, monahul rămâne mlădios.

De îndată ce primește cineva Schima monahală, dobândește și această însușire mai presus de fire. Chiar și păcătos de moare monahul, trupul său nu primește acea rigiditate de mort. De îndată ce va lua cineva Schima, chiar și pentru o singură oră de va fi monah, sunt anulate pentru un timp însușirile firești ale unui trup mort. Iar aceasta se face mai întâi pentru că Dumnezeu își arată în felul acesta bunăvoința față de petrecerea monahală, iar apoi pentru a ne încredința că moartea nu este sfârșitul, ci este un somn.

Advertisements