Iată ce spune Pidalionul: (cârma Bisericii Ortodoxe), pg. 329 Canonul 1 al Sinodului 7 ecumenic proclamă „cu bucurie primim Dumnezeieştile canoane şi întărim aşezământul lor întreg şi nestrămutat, date fiind de trâmbiţele Duhului Sfânt, de prealăudaţii Apostoli, şi de către cele şase sfinte Soboare a toată lumea şi de către cele locale, adunate spre a da astfel de aşezăminte, şi de către sfinţii noştri Părinţi. Căci dânşii, fiind toţi luminaţi de unul şi acelaşi Duh Sfânt, au hotărât cele de folos, deoarece dacă prorocescul cuvânt ne porunceşte să păzim în veac mărturiile lui Dumnezeu şi să vieţuim întru ele, este învederat că ele rămân deapururea neclătite si nemişcate”. Formula rostită la sinoade „Părutu-s-a Duhului Sfânt şi nouă” este valabilă atât pentru hotărârile dogmatice cât şi pentru cele canonice. Pentru canoanele ce au avut o valoare temporară Biserica a specificat asta chiar de la formularea lor. Nu este cazul canonului 72 Sinodul 6 ecumenic. Canonul 72 se referă la toţi ereticii fără a specifica doar o categorie anume. Sinoadele de la Constantinopol din 879 – 880 a Sfântului Fotie cel Mare ce a osândit adausul la Crez, numit Filioque, 1351 a Sfântului Grigore Palama care a osândit teologia apuseană ce spune că energia – lucrarea lui Dumnezeu este creată, cât şi sfinţii Marcu Eugenicul, Teodor Studitul, Paisie Velicicovschi, Nicodim Aghioritul, Ioan Hozevitul, Ignatie Brancianinov, Paisie Aghioritul , etc , arată că romano, cât şi greco-catolicii sunt eretici. După logica domniei tale se pot oficia căsătorii şi cu mormoni, ehovişti, scientologi, că nici ei nu existau în vremea când a fost alcătuit canonul 72 .
——
Pidalion, edit.Credința Strămoșească, 2007, pag.16: Şi dacă Iisus prin asemenea rostiri canonice cu care a insuflat pe următorii Săi, nu ar fi certat marea eresurilor şi valurile patimilor, încât să se facă linişte în Biserică…Veniamin Mitropolit al Moldovei. În Sfânta Mânăstire Slatina anul 1844.
——-
Vedenia Sfântului Ierarh Nifon al Constanţianei despre Infricoşata Judecată
Domnul nostru Iisus Hristos …Cu ce urgie voi pedepsi pe acei slujitori care n-au fost păstori adevăraţi ai Bisericii; care Mi-au părăginit via Mea şi Mi-au risipit oile! Că au păstorit aur şi argint şi nu suflete şi au căutat preoţia pentru interes. Ce pedeapsă vor lua! Ce tânguire! Voi vărsa peste ei toată mânia Mea şi urgia, şi-i voi zdrobi. Sau străduit să câştige oi şi boi care pier, iar de turma mea cea cuvântătoare nu s-au îngrijit. Voi pedepsi cu toiag fărădelegile lor şi cu bici nedreptăţile lor. Dar şi preoţii care glumesc, râd şi se ceartă în biserică, îi voi arunca în foc şi în tartar! Am venit şi vin. Cine poate să-Mi stea împotrivă?
Voi judeca şi pe monahii care şi-au neglijat canonul şi au nesocotit făgăduinţele pe care le-au făcut înaintea lui Dumnezeu, a îngerilor şi a oamenilor. Una au făgăduit şi alta au făcut. Din înălţimea norilor îi voi arunca în prăpastia iadului. Nu le-a fost de-ajuns pieirea lor, ci au produs şi altora sminteală ucigătoare. Mai bine le-ar fi fost să nu se fi lepădat de lume, decât să se lepede şi să trăiască rău, în desfrânare. „A Mea este răzbunarea, Eu le voi răsplăti tuturor celor ce nu au voit să se pocăiască. Îi voi judeca pe toţi ca un Judecător drept…”.