Rusă:
https://azbyka.ru/otechnik/Feodor_Studit/poslania/45
apare aici:
https://lib.pravmir.ru/library/readbook/1201#part_10290
Number 45 is the number in this second volume of this publication, and number 104 is the number starting from the first volume of this publication.
===Numărul 45 este numărul în acest al doilea volum al acestei publicări, şi numărul 104 este numărul începând de la primul volum al acestei publicări.
Engleză:
Letter 45 (104). To Vasily, Abbot
I read your letter with pleasure, Father, as if written from the heart. However, I do not rejoice in praise as an alien of what was said. Better you yourself, if you like, pray so that I can get closer to your lot and condition. Let it be according to your word that brother Hypatius and each of those who laborer please God, so that through them and us humble, to win the condescension of God. When asked about natural or unnatural sins, the answer is: true repentance is known by its fruits. It is excommunication from the Holy Mysteries according to the rules, together with the observed abstinence, that delivers absolution without scourging and martyrdom. For until the doors are shut for us, as it is written (Luke 13:25), and they are shut by death. And even if true repentance follows on the last day of
life, it saves the one who has turned away from sin. Thus God determined through the theologian Ezekiel (Ezekiel 33:12).
We have such a God-loving man, Who is also a robber, – and he has long been a robber and went to extremes – at one hour He placed in His abode[Paradise], and He also justified the publican/custom man.
If, as it was recently, the sinner will
betray himself and take blows or
something more on his ridge, then who will doubt whether his sin will be forgiven?
Death in the confession of Christ makes a person in the full sense a martyr of the Lord. But maybe it’s about penance? Therefore, if someone is tormented, but not dead, then the imposing penance should determine how much it can be relieved due to suffering, maybe even half. For we cannot determine this. That is the answer to our humility. If it should be done otherwise, then teach, father, and enlighten us, the uninitiated. Greetings my brother, Mr. Procopius.
Notes
1. Written in 816.
—–
Română:
Epistola 45 (104). Către Vasilie, stareț/egumen
Am citit scrisoarea ta cu plăcere, Părinte, ca și cum ar fi scris din inimă. Cu toate acestea, nu mă bucur de laudă ca un străin de cele spuse. Mai bine pe tine însuți, dacă îți place, roagă-te ca să mă pot apropia de cinul și starea ta. Să fie conform cuvântului tău că fratele Ipatie și fiecare dintre cei care muncesc/lucrează mulțumesc pe Dumnezău, astfel încât prin ei și noi smeriţii, să câștigăm bunăvoinţa lui Dumnezău. Când sunt întrebați despre păcatele fireşti sau nefirești, răspunsul este: pocăința adevărată este cunoscută prin roadele sale. Este excomunicarea de la Svantele Taine conform canonului, împreună cu abţinerea atentă, care aduce iertarea fără bătăi/biciuiri și martiriu. Căci până când ușile sunt închise pentru noi, așa cum este scris (Luca 13:25), și ele sunt închise prin moarte. Și chiar dacă urmează pocăința adevărată în ultima zi de viață, îl salvează pe cel care s-a întors de la păcat. Astfel, Dumnezău a stabilit prin cuvântătorul de Dumnezău Iezechiil (Iezechiil 33:12).
Avem un astfel de Dumnezău iubitor de om, Care este de asemenea un fur – iar El este de mult timp fur și a mers la extreme – într-o oră El l-a așezat în casa Sa[în Rai], și El de asemenea l-a şi îndreptăţit pe vameş/mitarnic. Dacă, așa cum a fost recent, păcătosul se va trăda pe el însuşi/auto-denunţa și ia lovituri sau ceva mai mult pe creaştetul lui, atunci cine se va îndoia dacă păcatul său va fi iertat?
Moartea în mărturisirea lui Hristos face o persoană în sens desăvârşit să fie martir al Domnului. Dar poate este vorba despre pocăinţă? Prin urmare, dacă cineva este chinuit, dar nu mort, atunci impunerea pocăinţei ar trebui să determine cât de mult poate fi ușurat din cauza suferinței[îndurate în timpul martiriului], poate chiar la jumătate. Căci nu putem determina acest lucru. Acesta este răspunsul smereniei noastre. Dacă ar trebui să se facă altfel, atunci învață-ne, părinte și luminează-ne pe noi, cei necunoscători. Salutări fratelui meu, Domnul Procopiu.
Notă
1. Scrisă în 816.
————-
=====Multumim traducatorilor Nina si Ambrozie
ayeaye20 