Cartea: [Sfântul] Simeon Nou Teolog, Viața și epoca, Scrieri IV, edit. DEISIS Sibiu-2006
Pag. 220-221,222-223
cele ce se fac învățătorilor mincinoși se raportează la antihrist, și cei care-i primesc, îl primesc pe acesta și pe însuși diavolul…Căci dacă ar fi cu neputință să fie recunoscut, n-ar mai fi poruncit Domnul: „Feriți-vă de prorocii mincinoși”, adică de învățătorii mincinoși „care vin la voi în blană de oaie, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. După roadele lor îi veți cunoaște! ” [Mt 7, 15—16]…Ascultă-l și pe Ioan Teologul care spune: „Copilașilor, nu iubiți lumea nici cele din lume” [1 In 2, 15]. Căci iubirea lumii e vrăjmașă față de Dumnezeu. Astfel încât, frații mei, cine iubește lumea se face vrajmaș lui Dumnezeu[Iac 4, 4]Așadar, când vezi pe cineva care face ceva din toate acestea și caută cu trudă slava oamenească, și calcă poruncile lui Dumnezeu ca să placă oamenilor, să stii că e un rătacit și nu spune adevărul. Fiindcă zice Apostolul: „Câtă vreme între voi este pizmă și ceartă și dezbinări, nu sunteți oare trupești?” [1 Co 3, 3]. Iar omul trupesc și sufletesc nu cuprinde, nu primește cele ale Duhului, căci pentru el sunt nebunie” [1 Co 2, 14]. Dar cine nu cuprinde cele ale Duhului, e vădit că n-are în el nici pe Duhul; și cine n-are în el Duhul Sfânt, acela nu este al lui Hristos, precum întărește Pavel zicând: „Iar dacă cineva nu are Duhul lui Hristos acela nu este al Lui” [Rm 8, 9].
Recunoșterea activă de sine
Ai auzit acum care sunt ai lui Hristos și care sunt ai lui antihrist.
====Nimeni nu e nebun sa spuna ca
- cei ai lui antihrist sunt ortodocsi
si nimeni nu e nebun sa spuna ca
- invatatorii mincinosi— lupii in blana de oaie nu sunt ereticii
———–
Cartea: Sfântul Teofilact al Bulgariei TÂLCUIREA CU DE-AMĂNUNTUL LA EPISTOLELE SOBORNICEȘTI, edit. DOXOLOGIA Iași, 2015
Pag.46-50
…Și, înainte apucând, „preacurvari“ și „preacurve“(v. 4) i-a numit, nu că chiar așa erau unii ca aceștia, ci pentru că împotriva dumnezeieștilor porunci curvesc, prin tâlcuirea socotelilor celor stricate și neadevărate (că nu ar fi suferit cineva pe curvar să fie dascăl, măcar și decât porcii ar fi mai înnoroit). Tot așa și pe ucideri și pe războaie, nu pe cele trupești, ci pe cele sufletești le zice…
[Iacov 4] 4. Precurvarilor și preacurvelor, au nu știți că prietenia lumii vrăjmășie este față de Dumnezeu? Deci care va voi prieten al lumii să fie, vrăjmaș al lui Dumnezeu se face.
De vreme ce mai sus a mustrat puțin pe oarecare înțelepți mincinoși care pe dumnezeiasca Scriptură o curvăsăreau, și se foloseau rastălmacind-o după a lor voie, ca să aibă dintr-acesta merinde pentru viața lor cea dezmierdată – răul acesta nefiind altceva decât un fel de trufie – pentru aceasta acum mai aspru grăiește, și mai străin de a sa blândețe folosește cuvintele cele defăimătoare – „preacurvari și preacurve“ numind pe unii ca aceștia, întrebuințând niște mustrări ca acestea.
Spune-mi mie, o, deșertule înțelept, pe sineți voiești să te arăți? Și de unde este vouă cu putință cu sfadă și cu necurmat război să viețuiți? Și de-a pururea cu lucrurile acestea de față să vă înființați, și pe dulceața și dezmierdarea vieții acesteia fără de întoarcere să o vânați? Nu este aceasta a celor înțelepți, ci a oamenilor celor proști și care către prietenia lumii sunt plecați, care și preacurvari pe voi vă arată. (Fiindcă decât frumusețea cea într-însa învistierită, [cea] dumnezeiască și înțeleaptă, cinstiți mai mult pe cea ticăloasă și întinată și, prin împătimirea către veacul acesta de acum, pe vrăjmășia cea către Dumnezeu asupră-vă o luați). Au nu știți că prietenia lumii vrăjmășie este către Dumnezeu, care vă înstrăinează de prietenia cea dumnezeiască și vrăjmași vă arată? Că „lume“ aici pe toată viața cea materialnică o numește, ca pe o maică a stricăciunii, dintru care cel ce se sârguiește a se împărtăși, vrăjmaș al lui Dumnezeu se face. Că, din pricina sârguinței celei dimprejurul celor nefolositoare, cu lenevire și cu defăimare se află spre cele dumnezeiești, care lucru numai către cei vrednici de ură și către vrăjmașii noștri îl pătimim. Deci două fiind acelea împrejurul cărora se sârguiesc oamenii: Dumnezeu și lumea, așijderea două imprejurul cărora ne întoarcem prietenia și ura, către oricare dintru acestea dacă ne-am prinde [lega] sârguindu-se, negreșit față de cealaltă cu dispreț trebuie să ne arătăm. Și sârguința adică priciuniește prietenie, iar lenevirea și disprețul, ură. Deci care de cele dumnezeiești se țin, prieten al lui Dumnezeu este și se zice, iar care pe Dumnezeu Îl defaimă, iar pe lume o a iubit, acesta întru vrăjmașii lui Dumnezeu se va socoti. Și fiindcă acestea toate din trufie și din mândria mincinoșilor înțelepti și dascăli s-au arătat că odrăslesc, iarăși pe a doua mustrare o întrebuințează, vrând să-i deștepte din beția lor, și din amețeală să-i izbăvească pe unii ca aceștia, și zice:
5. Au vi se pare că în deșert grăiește Scriptura: Spre pizmuire poftește duhul care a locuit întru voi?
6. [Nu,] ci mai mare har dăruiește. Pentru aceea zice: Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har.
Într-acest fel oareșice zicând și arătând prin acestea, cu lipsire [eliptic] întrebuințează cuvântul, și iarăși, pentru trebuința cuvântului celui scurt: „Eu adică, zicând, asupra voastră, cu ale mele cuvinte m-am pus ⁴²(⁴² Chezaș/asupra voastră/cu voi. Sau „cu ale mele cuvinte m-am confruntat cu voi“, am spune noi.), ca drept și fără de prihănire să întrebuințați înțelepciunea voastră, și ca nu din mândrie rău-întrebuințând-o pe aceasta, să faceți neadevărat și să tulburați pe cuvântul învățăturii.
——————-
La minut 7:04 >https://youtu.be/nA5q6HTZtoY
MSC:
„Noi…noi am explicat, într-un studiu, înainte de a pleca într-o luare de poziție publică expresia aceea: vrăjmaș al lui Dumnezeu; pe care o folosesc minciuno-acrivișt, citându-i pe Sfinții Părinți, că ești vrăjmaș al lui Dumnezeu chiar dacă ești eretic, părtaș la erezie — ne-eretic, nu știu ce…Vrăjmaș al lui Dumnezeu este oricine face un păcat oarecare. Din punctul ăsta de vedere cei care rămân în delăsare, chiar dacă nu îi putem numi eretici fiindcă nu mărturisesc în mod eretic, deschis erezia, se fac vrăjmași ai lui Dumnezeu pentru delasarea lor. Dar nu sunt! Nu-i putem cataloga ca fiind eretici.“
vrajmasi ai lui Dumnezeu:
- Cine falsifica Scriptura si intelesurile/talcuirile ei (ca MSC) e eretic dar in acelasi timp iubeste si cele lumesti acesta e vrajmas al lui Dumnezeu.
Versetul cu pricina le cuprinde pe ambele vrăjmăsii ca sa zicem asa adica vrajmas al lui Dumnezeu este ereticul lumesc(patimaș) – cel aplecat numai spre cele lumești si care rastalmaceste dumnezeiasca Scriptura
Ce face neteologul MSC ? face un pic de scolastica despatind termenii desi ei is un tot ereticul este omul lumesc, el(MSC) creaza un om ne-eretic unul simplu: omul lumesc(ne-eretic) ca sa isi sustina teoria cu a treia stare: ortodoxul-partas la erezia adica ptr mintea lui partasul la erezie constient ramane neatins de erezie si e nevinovat deci ORTODOX ; nestiind(MSC) ca Sfintii Varsanufie si Ioan
„ Că pentru inimă, tot cela ce nu păzeaşte poruncile lui Hristos eretic iaste. Şi deaca omul nu va creade întru inima lui, cuvintele nimic nu-l folosesc pre dânsul. “
https://ayeaye20.wordpress.com/2017/09/07/nu-pazesti-poruncile-esti-eretic-avva-in-eres-fuga-de-eretici-de-se-arata-eresul-cu-sfat-sa-se-duca-in-alt-loc-fratele-sa-se-duca-in-alt-loc-indepartat-unde-poate-intreba/
si Sf. Simeon Noul Teolog
„li s-a cerut numai să fie ortodocși. Dar eu cred că nu erau nici măcar aceasta; căci ortodox e nu numai cel ce nu introduce dogme noi în Biserica lui Dumnezeu,ci și cei ce și-au agonisit o viață în acord cu cuvântul drept [al învățăturii]. “
https://ayeaye20.wordpress.com/2018/06/15/sa-cada-minciuna-cu-spovedania-duhovniceasca-care-nu-implica-si-iertarea-pacateleor-data-printr-un-monah-desavarsit-ce-a-vazut-harulsfant-in-viata-simeon-evlaviosul-si-care-nu-avea-hirotonia-de-preo/
zic ca: de nu tine poruncile eretic este, si de nu are viata curata(adica e lumesc) nu poate fi ortodox si in consecinta e eretic
——
El (MSC) sustine in continuare starea a treia: partas la erezie ortodox (care partasie constienta e condamnata de R.O.C.O.R. CU ANATHEMA 1983, e condamnata si de Sf. Teodor Studitul in scrisoarea 49 aceasta partasie constienta careia nu i se aplica nici o iconomie)
Adica pe scurt ei promoveaza in continuare cele trei stari inventate de ei:
- ortodox
- ortodox(partasul la erezie constient)
- eretic
Asta arata ca nu au/are nici un har al Duhului Sfant promovand o erezie care arata o minte bolnava si intunecata de mandrie draceasca ce e de acord si cu spovedania pe e-mail si telefon practicata de Vulcanescu si altii care au fost la acea conferinta si nu congres al patidului comunist cum e in mintea lui MSC falsul teolog/fals invatator fara diploma de la Dumnezeu