Denumirile ereticilor

Cartea: Despre credința ortodoxă și despre erezii

Edit. Basilica, București – 2010

Pag.12

…și despre falșii învățători sau cei care învață ceea ce este în contradicție cu învățătura ortodoxă etc. Falșii învățători au fost numiți eretici de către Sfinții Părinți ai Bisericii pentru că au falsificat cuvântul lui Dumnezeu. Aceștia mai sunt numiți: slujitori ai Satanei, lupi, stricători, păgâni și potrivnici, vrăjmași, vicleni, hulitori, fățarnici, furi, tâlhari, prooroci mincinoși, dascăli mincinoși și povățuitori orbi și înșelători, antihriști, învrăjbitori, fiii celui viclean, fără de Dumnezeu, luptători de duh etc.

Advertisements

adoptianism, legamantului noii ere???, Pavel din Samosata

Cartea: DICȚIONAR
DE TEOLOGIE PATRISTIC, edit. DOXOLOGIA
Iași, 2014

Pag. 20-21

Adopțianism

O abordare teologică (numită și
monarhianism dinamic) care încerca
să apere monarhia lui Dumnezeu
(monarhianism) prin explicarea sensului creștin al divinității lui Iisus
în termenii unei posesii radicale de către Duhul Sfânt. Așadar, gânditorii adopțianiști se deosebesc de
cei care erau de părere că Iisus a fost un profet al lui Dumnezeu sau un bărbat sfânt. Termenul frecvent
folosit este cel de „locuire”: adică, Duhul L‐a ales pe Iisus într‐un anumit moment din viața Sa (unii presupuneau că la naștere, dar majoritatea erau de părere că la botez) și a locuit în trupul Lui ca într‐un
templu. Locuirea sa de către Duhul și, astfel, autoritatea Lui în propovăduire și faptă a fost astfel incomparabil mai presus decât a oricărui alt profet de până atunci care
nu beneficiase decât de o ocazională și temporară venire a Duhului
lui Dumnezeu. Aceasta a fost o teorie care nu a stârnit niciodată mare entuziasm în comunitățile creștine și pare a fi fost mult mai elaborată ca teologie personală a
unor intelectuali și apoi folosită de gânditori patristici târzii ca scut împotriva căruia puteau să‐și îndrepte lănciile (acuzând pe contemporanii lor, în special în perioada ariană, că ar avea concepții
similare care Îl reduceau pe Iisus la statutul unui „simplu om”psilantropism). Una dintre slăbiciunile sale era faptul că explica învățătura lui Iisus, dar fără zguduitoarele fapte mântuitoare ale Răstignirii și Învierii Sale. În schema adopțianistă, Învierea nu este decât o simplă recompensă acordată lui
Iisus pentru credincioșia Lui; ea nu reflectă concepția neotestamentară care o consideră răsăritul legământului noii ere. Cel mai faimos reprezentant al adopțianismului din perioada patristică este Pavel
din Samosata (Eusebiu, Istoria bisericească 7, 30) și Teodot din Bizanț (Ipolit, Respingerea tuturor ere‐
ziilor 7, 35). De asemenea, ebioniții sunt plasați în această categorie, deși nu se știe aproape nimic despre doctrina lor ca atare. Totodată, termenul a mai fost aplicat unei controverse spaniole din secolul
al VIII‐lea despre natura calității de Fiu a lui Hristos, ca fiind adevărată sau adoptată. Această chestiune a fost dezbătută de Alcuin în
lucrarea sa în șapte cărți, Împotriva lui Felix.
______________
J.N.D. Kelly, Early Christian Doctrines (Londra, 1985), pp. 115‐119, 158‐160.

Ereticul Onufrie la Liturghie cu Ereticul Kiril pomenind pe Bartolomeu si Ciobotea

16 iulie 2018 flux live pe youtube

Onufrie cel cu microfonul:

Impreuna la Liturghie slujind cu Kiril

Onufrie inclinandu-se in fata lui Kiril:

Inceperea Pomenirii cu Bartolomeu si Ciobotea:

Pomenirea lui Onufrie al Ukrainei:

Cine minte ca nu slujeste cu ereticii acest neortodox Onufrie pe care pseudo-episcopul Longhin il considera ca ortodox???

>https://youtu.be/Pau6fF1RrPc

La

  • 1:26:07 Onufrie Kiril
  • 1:54:20 pomenirile lui Bartolomeu si Ciobotea
  • 1:55:03 pomenirea lu’ Onufrie si Kiril se inclina in directia lui

————

O singura concluzie:

https://­ayeaye20.wordpress.co­m/2017/12/31/1437/

„acelora ce [în mod] conștient sunt în comuniune/­împărtășire/părtășie cu acești mai înainte-pomeniți eretici [ecumeniștii, sectele, denominațiunile și religiile] …
A N A T H E M A.“

Ptr cine mai are indoieli ca nu e momentul aplicarii canonului 15(intamplare de prin Italia) cei ce au legaturi cu Longhin si cum gandesc ei si cum ii indeamna ca sa merga in continuare unde se pomenesc ereticii, ca judeca si nu au voie

Discutie:

Cineva din Italia:
Da am spus ca ochi vad dar nu știe adevărul. Eu cind am fost la spovedanie I am spus părintelui de tot ceia ce cred eu și de catolici și de slujba, da el mia spus asa, el nu a întrat în altar a stat de rind cu voi sa asculte, deci Isus a alungat pe cineva? Care a vrut să-l cunuasca? Eu am zis nu!

Și el mia răspuns deci un catolic dacă vrea sa guste di tainice sfintei impartesanie sa se boteze sa se facă ortodox, asa mia răspuns el, și mia zis ca noi nu trebuie sa judecam pe nimeni,
Dar eu o păcătuiască vai de mine ce înțeleg eu sa judec sa vorbesc, ca eu sunt mai rea da ei,, ceia ce am avut eu visuri vedenii eu le consider numai așa! Ca Dumnezeu mia dat de știre sa ma pocăiesc , ertațima, Macsim,

el din România ii raspunde:
Catolicu nu are voie la impartasit, nici (c)ei cu erezii in cap nu au voie la impartasit(chiar daca e botezat ortodox) asta spune Sfantul Teofilact, cine a mai auzit de impartasanie data papistasilor fara ca ei sa fie botezati daramite ca ei prin asta se unesc cu Hristos acest pseudo-duhovnic al matale nu a vazut harul si nici nu il va vedea vro data, ptr ca el habar nu are ca harul e foc ce lucreaza in doua sensuri pe cei ortodocsi si vrednicii ii lumineaza ii face mai albi, si pe ereticii si nevrednici ii ARDE /innegreste ii intuneca (ca pe o bucuata de hartie de se face scrum negru) ptr ereziile din capul(lor), cine vede harul asta vede ca chipurile lor is negre, dasta nu ma impartasesc la ei si nu ma rog cu ei ptr ca asta se cheama IMPARTASIRE SPRE ODANDA, e pregustarea judecatii de Apoi(judecata universala) in din aceasta viata apropo harul e alb albastru asta o stie doar cine l-a vazut si poate confirma ce am zis

———————-

P.S. papistasul prelat(popa al lor)respectiv s-a impartasit de Pasti dupa ce a stat la Liturghia ortodoxa, a stat in hainele papistase cu celebrul guler al papistasilor si s-a impartasit nefiind botezat in ortodoxie, respectiva persoana a mai zis ca Longhin a zis sa mearga in continuare si cineva vazator(cu harisme) i-a zis sa nu faca schisma.

Asta face neaplicarea canonului 15 I-II, intuneca mintea incat de se impartasesc cu ereticii dar spun ca ei nu fac schisma si ca sunt ortodocsi si ca ar mai fi in Biserica, deci dupa ei canonul 15 e schisma dar impartasirea papistasilor popi la Liturghie ortodoxa e a judeca(papistasul nevinovat) desi canoanele si slujba il dau afara pana si pe catehumen si plus ca Longhin dispretuieste un sinod intreg ROCOR 1983 si Anathema respectiva si pe Sfantul Filaret

ARGUMENTE SCRIPTURISTICE ȘI DE LA SFINȚI PĂRINȚI PENTRU ÎMBRĂCĂMINTEA FEMEILOR

DEUTERONOM 22, 5 Femeia să nu poarte veșminte bărbătești, nici bărbatul să nu îmbrace haine femeiești, că tot cel ce face aceasta, urâciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău.

I CORINTENI 11, 5-6 Iar orice femeie care se roagă sau proorocește, cu capul neacoperit, își necinstește capul; căci tot una este ca și cum ar fi rasă.

Căci dacă o femeie nu-și pune văl pe cap, atunci să se și tundă. Iar dacă este lucru de rușine pentru femeie ca să se tundă ori să se radă, atunci să-și pună văl.

I CORINTENI 11, 13 Judecați în voi înșivă: Este oare cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu cu capul descoperit?

CANOANELE SFINȚILOR PĂRINȚI DE LA GANGRA

Canonul 13 Câte dintre femeii se îmbracă în haine bărbătești, Anatema să fie, adică afurisite, blestemate.

Canonul 17 Și câte femei își retează părul socotind că fac bine de a-și tunde părul, pe care l-a dat Dumnezeu spre pomenirea supuneri, atunci ca una ce strică porunca supuneri, să fie Anathema ( Afurisite, blestemate).

Iuda a facut si semne/minuni, darul lucreaza si prin cei nevrednici

Din tîlcuirile
Sfîntului Ioan Gură de Aur şi
ale altor Părinţi la
FAPTELE
SFINŢILOR APOSTOLI
adunate pe scurt de preafericitul
TEOFILACT,
Arhiepiscopul Bulgariei

Bucureşti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodoxă, 2007

Pag. 217

1
Despre unii ca aceşti fii ai lui Scheva proorocea Mîntuitorul: „Mulţi îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne Doamne, au nu în numele Tău […] am scos demoni şi nu în numele Tău am făcut minuni multe?» Şi atunci le voi mărturisi: «Niciodată nu v-am cunoscut. Depărtaţi-vă de la Mine, cei ce lucraţi fărădelegea!»” (Matei 7:22). Pe marginea acestora, Sfinţitul Teofilact scrie aşa: „La începutul propovăduirii, mulţi au scos draci,
chiar nevrednici fiind, căci aceştia fugeau din pricina numelui lui Iisus.” Adică atunci, la începutul propovăduirii, era nevoie ca oamenii să se încredinţeze de puterea numelui lui Iisus, pe care Iudeii îl defăimau. Şi Teofilact urmează: „Pentru că darul lucrează şi prin
cei nevrednici, după cum şi prin preoţii cei nevrednici [în ce priveşte vieţuirea, nu credinţa în dogme, n. n.] ne sfinţim. Căci şi Iuda Iscarioteanul a făcut semne, şi fiii lui Scheva. Iar cînd zice că: «Niciodată nu v-am cunoscut!», Domnul arată că nu i-a iubit nici atunci cînd făceau minuni, întrucît dragostea este numită aici «cunoaştere»” (în tîlcuirea la Matei), (n. n.)

Cand locul se facuse strain de Iuda?, De cand a pierdut Iuda locul intre Apostoli?; loc, episcop, preot, dascal mincinos, apostol mincinos

Din tîlcuirile
Sfîntului Ioan Gură de Aur şi
ale altor Părinţi la
FAPTELE
SFINŢILOR APOSTOLI
adunate pe scurt de preafericitul
TEOFILACT,
Arhiepiscopul Bulgariei

Bucureşti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodoxă, 2007

Pag. 25-26

(23) Şi au pus înainte doi: pe Iosif- numit „Varsava”, zis şi „Iustus” – şi pe Matia. (24) Şi, rugîndu-se, au zis: „Tu, Doamne, Care cunoşti inimile tuturor, arată pe care din aceştia doi l-ai ales (25) ca să ia locul acestei slujiri şi al apostoliei din care Iuda a căzut, ca să meargă în locul lui.” (26) Şi le-au dat lor sorţi, şi a căzut soarta pe Matia, şi s-a numărat împreună cu cei unsprezece Apostoli.

„[…] ca să meargă în locul lui.”/ „Loc al lui” îl numeşte pe acela ce avea să fie ţinut de către Matia pentru vrednicia lui. Căci – aşa cum locul
acela se făcuse străin de Iuda chiar mai-nainte ca el să cadă de acolo, după ce s-a îmbolnăvit de boala iubirii de argint şi a vînzării – tot astfel
era al lui Matia încă mai-nainte ca acesta să-l ia, după ce se făcuse vrednic de un dar atît de mare.
Dar zicerea „[…] ca să meargă în locul lui” se mai înţelege şi într-alt fel. Căci fiecare îşi face loc – ori bun, ori rău – dintru cele săvîrşite de el, încît aici zice că Iuda a mers în locul cel rău pe care şi l-a pregătit singur prin vînzarea lui Iisus. Căci locurile nu sînt bune sau rele pentru noi din
firea lor, ci noi ne facem loc dintru cele pe care le săvîrşim. Aşa şi-au fă­cut locul moaşele Evreilor, fiindcă s-au temut de Dumnezeu.¹
Tot astfel, cei necredincioşi aud: „Mergeţi întru lumina focului vostru şi întru văpaia
pe care aţi aprins-o!” (Isaia 50:11). Numele acesta al „locului” multe însemnează. Printre altele, arată o rînduială oarecare, că aşa zicem: „locde episcop sau de preot. Şi aceleaşi se pot vedea şi întru cele rele, căci fiecare îşi face locul său prin cele pe care le lucrează. Astfel, unul va ţine „locde dascăl mincinos, de apostol mincinos, de tiran sau de altceva dintre cei răi. Deci după cuviinţă s-a zis că Iuda merge „în locul lui”, de vreme ce el a ales rînduială vînzătorului, răpindu-se din propria voie de dorul iubirii de argint. Deci, pierzîndu-şi locul pe care în avea între Apostoli prin cele lucrate de el, şi-a tocmit şi şi-a aşezat luişi locul său.

————————-
¹Căci zice: „De aceea, Dumnezeu a făcut bine moaşelor, iar poporul lui Israil se înmulţea şi se întărea mereu. Şi, fiindcă moaşele se temeau de Dumnezeu, El le-a întărit neamul” (Ieşirea 1:20, 21). (n.n.)

Mai mare Dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca viata sa si-o puna pentru Stapanul a toate Iisus