SFÂNTUL GRIGORIE CEL MARE ,traduceri Patristica 8, Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea a II-a Omilia V, pag. 428-429, edit. DOXOLOGIA, Iași 2014
Aici, de foarte multe ori, vedem sfinți făcând lucruri uimitoare, săvâșind multe minuni, curățind leproși, scoțând demoni, alungând prin atingere bolile trupești, propovăduind prin duhul profetic cele ce vor veni. Toate acestea nu sunt încă ramuri de finic, ci doar ramuri de finic pictate, căci acestea sunt date uneori și celor ce vor fi osândiți. De aceea, Adevărul spune prin Evanghelie: „Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am profețit și nu în numele Tău am scos demoni și nu în numele Tău minuni multe am făcut? Și atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi; depărtați-vă de la Mine cei ce lucrați fărădelegea“39 Mt. 7, 22-23. Singurul semn al alegerii este tăria iubirii, după cum este scris: „Întru aceasta se va ști că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții“40 In 13, 35. Când aleșii fac minuni, ei le fac într-un mod foarte diferit de cei ce vor fi osândiți, pentru că ceea ce aleșii fac din iubire, cei ce vor fi osândiți caută să facă din mândrie. Dar, pentru aleși, chiar și minunile pe care le fac cu iubire încă nu sunt ramuri de finic, ci sunt ramuri de finic pictate, pentru că astfel se arată despre ei în afară cum sunt înăuntrul lor în fața Dumnezeului Atotputernic. Ei vor avea ramuri de finic acolo unde deja nu va mai fi luptă cu moartea. Căci vestitul propovăduitor atunci a văzut că ramura de finic adevărată este dată învingătorilor, când a contemplat mai înainte cum va fi la învierea morților…Ori de câte ori suntem martorii uneia din acele lucrări minunate, care sunt semne, cea pe care noi o vedem nu este biruința însăși, ci sunt doar imaginile biruinței. Petru că, de obicei, minunile și semnele sunt date sfinților aflați pe cele mai înalte poziții, ca alții să fie îndemnați spre buna lucrare, ramurile de finic pictat se văd pe frontispiciile din interiorul edificiului.
——
„Căci a profeţi, a scoate demonii, a face multe acte de virtute pe pământ este lucru mare şi admirabil, dar nu dobândeşte Împărăţia cerească cel ce făptuieşte toate acestea, dacă nu merge respectând drumul drept al adevăratei credinţe“ ( în „Apologeţi de limbă latină“, PSB vol. 3, EIBMBOR, 1981, Sf. Ciprian al Cartaginei, „Despre unitatea Bisericii ecumenice“, XV, p. 445).
ayeaye20 