Prorocii mincinosi=ereticii. Sfintii Teofilact, Ioan Gura de Aur, Maxim Marturisitorul (eu nu voi intra nicicand in comuniune) si Maxim Grecul

TÂLCUIREA S FINTEI EVANGHELII DE LA MATEI SFÂNTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI, Sophia 2007

Pag 206

7,15-16 a : Feriţi-vă10 de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar înlăuntru sunt lupi răpitori. (16) După roadele lor îi veţi cunoaşte. (7,15) Deuteronom 13,1-3 / Ieremia 14,14; 23,6 / Miheia 3, S / Matei 24,4 / Marcu 13,’ 22 / Faptele Apostolilor 20,29 / 2 Corinteni 11,15 /1 Ioan 4,1 (7,16″) Matei 7,20 / Luca 6,44 

Vicleni sunt ereticii şi amăgitorii şi de aceea zice: „Păziţi-vă!” Că aceştia pun înainte cuvinte bune şi făţărnicesc [arată] viaţă cinstită, şi „înlăuntru”este undiţa [vânarea]. 

„Haină de oaie” este şi blândeţea pe care o arată unii, prefăcându-se, ca să măgulească şi să înşele; dar după „roade” se cunosc – adică după fapte şi după viaţa lor. Căci, chiar de se şi făţărnicesc aceştia, aceasta o fac pentru puţină vreme, iar celor ce iau aminte le este vădită înşelăciunea lor  11

—-

Sfântul Ioan Gură de Aur. Cuvânt despre prorocii mincinoşi şi dascălii mincinoşi şi lipsiţii de Dumnezeu eretici şi despre semnele sfârşitului veacului acestuia

(A fost rostit pe când urma să iasă din trup)

(PG 59, 553-568)

 Şi iarăşi: „Păziţi-vă de prorocii mincinoşi, care vin la voi în piele de oaie, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. Din roadele lor îi veţi cunoaşte” (Mt. 7, 15-16), adică din cuvinte, din prorocia mincinoasă, din făţărnicia lor, din reaua lor credinţă, din hula lor îi veţi cunoaşte. Căci nu poate pomul rău să facă roade bune. Căci tot pomul din rodul său se cunoaşte (cf. Mt. 7, 16-20). Aşa şi voi îi veţi cunoaşte pe unii ca aceştia din roadele lor. Şi, cunoscându-i, să nu îi primiţi în casă, nu vă plecaţi lor, nu-i învredniciţi de cuvânt, nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea lor. însă păzi-ţi-vă de frământătura lor, adică de erezia lor[3].
…Aşadar, hai să-i aducem înainte pe cuvântătorii de Dumnezeu şi să auzim de la ei ce ne poruncesc despre eretici… „Şi între voi vor fi dascăli mincinoşi care vor strecura eresurile pierzaniei, tăgăduind pe Stăpânul Care i-a răscumpărat. Şi mulţi vor urma destrăbălărilor lor, a căror judecată nu zăboveşte şi pierzania lor nu dormitează” (cf. II Pt. 2, 1-3); „copii ai blestemului, care au lepădat calea dreaptă” (cf. II Pt. 2, 14-15)…. „Iubiţilor, nu daţi crezare oricărui duh, ci cercaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu. Că mulţi proroci mincinoşi au venit în lume” (I In. 4, 1). Şi iarăşi zice: „Dacă vine cineva la voi şi nu poartă cu sine această învăţătură, nu îl primiţi în casă şi nu-i spuneţi «Bucură-te». Căci cel ce-i spune «bucură-te» se face părtaş la faptele lui cele rele” (II In. 10-11). Şi iarăşi: „Tot cel ce încalcă şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos nu îl are pe Dumnezeu” (II In. 9).

Acestea ne îndeamnă Ioan, Ioan, fiul tunetului, cel iubit mai mult decât toţi sfinţi cel ce a întărit Biserica de la o margine la cealaltă a lumii şi a sfărâmat gurile ereticilor cu teologia.

Dreapta Credința în scrierile Sfinților Părinți Vol.1, Ed. Sophia, București 2006, pag.164-189

http://www.glasulstramosesc.ro/blog/auziti_toti_care_mancati_impreuna_cu_ereticii_hotarare_dureroasa_sunteti_vrajmasi_ai_lui_hristos/2017-10-19-528
—–

Sfântul Maxim Mărturisitorul și tovarășii lui întru martiriu, Deisis Sibiu 2004

Pag.144-145:

 Să observăm însă și alt lucru: Dumnezeu a ales și a ridicat apostoli, proroci și învățători spre desăvârșirea sfinților [Ef. 4, 11–12], diavolul însă a ales și a ridicat și el apostoli, proroci și învățători mincinoși împotriva dreptei cinstiri a lui Dumnezeu ca să lupte și să combată atât Legea Veche, cât și Evanghelia. Iar apostoli, proroci și învățători mincinoși cred că sunt doar ereticii ale căror cuvinte și gânduri sunt perverse[FA 20,30]. Deci, așa cum cel care primește pe adevărații apostoli, proroci și învățători primește pe Dumnezeu, tot așa și cel ce primește apostoli, proroci și învățători mincinoși primește pe diavolul. Așadar, cel ce respinge pe sfinți împreună cu ereticii cei spurcați și necurați –primiți pe cel ce grăiește adevarul! – acela comdamnă în chip vădit împreună cu diavolul și pe Dumnezeu.

 Așa dar dacă discutând inovațiile făcute pe vremurile noastre găsim ca ele ajung de fapt la acest rău suprem, vedeți ca nu cumva sub pretextul „păcii” să ne aflăm bolnavi de „apostazie” propovaduind-o pe cea despre care dumnezeiescul Apostol a spus [2 Tes 2, 3] că va fi înainte-mergătoare a venirii lui antihrist7. Acestea vi le-am spus fără teamă și reținere, stăpânii mei, ca să vă feriți atât pe voi înșivă, cât și pe noi. Vreți ca, având toate acestea scrise în cartea inimii, să vin să mă cuminec în Biserica care propovăduiește aceste lucruri și să intru în comuniune cu cei care respingând, chipurile, pe diavolul, resping de fapt pe Dumnezeu? Să mă ferească Dumnezeu Care pentru mine S-a făcut om afara de păcat[Ev 4,15]!

Și punând metanie, a zis:

 – Dacă vreți să faceți ceva cu robul vostru, faceți, dar eu nu voi intra nicicând în comuniune cu cei ce primesc unele ca acestea.
—–

https://ayeaye20.wordpress.com/2017/08/06/prorocii-mincinosi-sfantul-maxim-grecul/

Sf. Ioan Gura de Aur despre APARAREA ORTODOXIEI

Ci luaţi aminte; că este absurd ca medicul să se lupte cu scumpătate
pentru meşteşugul său, şi cizmarul şi ţesătorul şi – într-un cuvânt
– toţi meşteşugarii; iar cel ce zice că este creştin să nu poată
aduce cuvânt [de apărare] pentru credinţa sa; [şi e absurd] cu atât
mai mult cu cât [meşteşugurile] acelea, lăsate deoparte, aduc pagubă
bănească, pe când acestea, nemaiîngrijite, ne strică sufletul
însuşi. Dar noi într-atâta ne-am ticăloşit, încât pentru cele dintâi
ne dăm toată silinţa, iar pe cele de neapărată trebuinţă – şi care
sunt pricină a mântuirii noastre – [pe acestea] le dispreţuim, ca
vrednice de nimic.
[4] Acesta este lucrul(722) care nu le îngăduie elinilor să-şi
lepede degrabă rătăcirea. Că de vreme ce aceştia, apărând minciuna,
fac totul ca să [îşi] acopere ruşinea dogmelor, iar noi, slujitorii
adevărului, nu putem nici să deschidem gura, cum să nu [ne]
osândească slăbiciunea cea multă a dogmei?; cum să nu socotească
înşelare şi nebunie cele ale , noastre?; cum să nu hulească pe
Hristos ca pe un prefăcut şi un înşelător, care s-a folosit spre
înşelare de neştiinţa celor mulţi? Noi suntem, deci, pricinuitorii
hulei acesteia, cei ce nu voim a priveghea întru cuvintele de
apărare a drepteicinstiri, ci, socotindu-le de mâna a doua, ne
îngrijim de cele pământeşti. Că îdrăgind cineva un dansator sau un
călăreţ [de curse] sau pe cel ce se luptă cu fiarele, toate le face
şi le drege ca [nu cumva], în disputele despre acela, să iasă mai
prejos; şi urzesc laude lungi, alcătuind [astfel] apologie în faţa
celor ce îi acuză pe aceia şi aruncându-se cu mii de batjocuri
asupra potrivnicilor; dar când e vorba despre cuvinte în apărarea

creştinismului, lasă nasu-n jos şi se scarpină-n cap şi cască şi,

luaţi în râs, pleacă. Cum, deci, nu sunt acestea vrednice de toată
urgia [lui Dumnezeu], când Hristos vă pare mai de necinste decât un
dansator?; că în apărarea celor făcute de aceia – măcar că sunt mai
de ruşine decât toate – v-aţi bătut capul a găsi mii de cuvinte de
apărare, dar în apărarea minunilor lui Hristos – care [au cutremurat
şi] au tras [la El] lumea întreagă – nu răbdaţi nici a gândi ceva
ori a vă îngriji [de ceva]. Credem în Tatăl şi în Fiul şi in Duhul
Sfânt; în învierea trupurilor, în viaţa veşnică. Dacă, deci, vreunul
din elini zice ‘cine mai este şi Tatăl Acesta?; şi cine Fiul?; şi
cine Duhul Sfânt?; sau, de vreme ce şi voi ziceţi că sunt trei
Dumnezei, cum [de] ne [mai] acuzaţi pe noi de politeism?’, [voi] ce
veţi spune?; ce veţi răspunde?; cum veţi respinge atacul dat prin
cuvintele acestea? Şi, iarăşi, dacă tăcând voi – ar trece la altă
chestiune întrebând ‘şi, la urma urmei, ce este învierea [de care
vorbiti]?; cumva vom învia iarăşi trupul ăsta?; ori, poate, în altul
decât acesta?; iar de [vom învia] în acesta, ce nevoie mai este a se
risipi?’, ce veţi răspunde la acestea?; sau [ce veţi spune] dacă ar
zice ‘Pentru ce Hristos a venit acum, şi nu în vremurile de
dinainte? [abia] acum, aşadar, a socotit să se îngrijească de
oameni, iar în vremea de dinainte i-a fost silă de noi’? Sau de ar
iscodi [el] şi altele pe lângă acestea, mai multe [decât acestea] că
nu trebuie să mai înşirăm multe chestiuni de felul acesta, de vreme
ce le trecem sub tăcere răspunsurile, ca nu cumva aceasta să îi
vatăme pe cei mai naivi; că şi cele spuse sunt îndeajuns pentru a vă
goni [noi] somnul — ; ce, dar?; de vor iscodi [ei] acestea, iar voi
nu puteţi nici măcar să ascultaţi cuvintele acestea, spunemi, oare
mică ne va fi pedeapsa, pricinuitori făcându-ne noi unei atât de
mari rătăciri celor ce şed întru întuneric? Voiam, de aveaţi [mai]
mult răgaz, să pun înaintea voastră, a tuturora, cartea unui spurcat
filozof elin, scrisă împotriva noastră, şi a altuia, iarăşi, mai
bătrân decât aceasta, să vă fi trezit şi să vă fi alungat multa
trândăveală. Că, dacă aceia atâta au privegheat ca să scrie
împotriva noastră, ce scuze am avea noi, de nu suntem în stare nici
să răspundem atacurilor împotriva noastră? Pentru ce am mai venit la oaste? Nu îl auzi pe Apostolul zicând: “Fiţi gata răspundeţi oricui
vă cere socoteală despre nădejdea cea întru voi”? Şi Pavel la
aceleaşi lucruri îndeamnă zicând: Cuvântul Hristos să locuiască în
voi îmbelşugat”. Dar ce răspund la acestea cei mai nesăbuiţi decât
trântorii? — [Aceea] că simplu este tot sufletul binecuvântat; şi
[că] cel ce umblă întru simplitate, umblă întru încredinţare”. Că
aceasta este pricina tuturor relelor, [şi anume aceea] că cei mai
mulţi nici mărturiile Scripturilor nu ştiu să le aducă de faţă cum
se cuvine. Că nu de omul lipsit de minte vorbeşte aici [Scriptura],
nici de cel ce nu ştie nimic, ci de cel lipsit de răutate, de cel ce
nu face răul, de cel înţelept. Că de nu era aşa, de prisos era să
mai auzim [acel] fiţi înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţii ca
porumbeii. Dar ce trebuie să mai spunem acestea, când cuvântul
acesta [al nostru] nu [ne] duce la nimic cuvenit? Că, pe lângă cele
spuse, nici în celelalte privinţe n-am izbutit, adică în cele ale
vieţii şi ale purtării, ci în toate suntem cu totul netrebnici şi
[vrednici] de [luat în] râs, gata mereu a da vina unii pe alţii, dar
îndărătnici de a îndrepta [în noi] cele de care [îi] acuzăm şi [îi]
învinuim [pe ceilalţi]. Pentru aceasta vă rog ca, măcar acum luând
seama la noi înşine, să nu ne oprim doar la a învinui; că aceasta nu
este de ajuns să Îl îmblânzim pe Dumnezeu; ci să ne sârguim şi a
arăta în toate [privinţele] preabuna schimbare, ca, trăind spre
slava lui Dumnezeu, şi noi înşine să ne desfătăm şi de slava ce va
să vie; de care fie ca toţi să avem parte, cu harul cu iubirea de
oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia fie slava şi puterea
în vecii vecilor. Amin.
—————–

(722) Faptul că nu ne apărăm dogmele propriei credinţe, atunci când suntem atacaţi doctrinar de către elini.
——-
a legiuit în istorie însăși Patriarhia Ecumenică zicînd: ”…apărător al credinței este însuși trupul Bisericii, adică poporul însuși, care vrea ca credința lui să fie veșnic neschimbată și aceeași cu a Părinților lui” (Enciclica din 6 Mai 1848).

Pr. prof. dr. Mihai Valică – Despre curaj: fricoșii nu se mântuiesc

>>http://www.youtube.com/watch?v=sn2jEE6QqpI

Pr. prof. dr. Mihai Valică – Despre curaj: fricoșii nu se mântuiesc

Nimeni nu se indumnezeieste fara Curaj,retineti;demnitate teologica si atitudinie civica. Itru’ cat acolo unde lipseste curajul nu isi gaseste locul nici o virtute ne spune Sf. Ioan Gura de Aur.Uitati ce important creca aceasta..aceasta sintagma duhovniceasca ar trebui invatata : Acolo unde lipseste curajul nu isi gaseste locul nici o virtute. Si deaia este si ca un indemn spre cercetarea CUNOSTINTEI noastre,domne eu ce virtute am? am curaj sau n’am is cam FRICOS,ei ai incurcat’o,daca esti fricos, sa nu spun las,afla ca nici o virtute nu’si va gasi locul in fiinta ta si in viata ta.Sfanta Scriptura enumera frica ca si cap de lista a celor ce nu se mantuiesc,uitati ce importanta e .Deci,noi invatam o morala in teologie,catehisme deci frica este asa ,frica de Dumnezeu mai mult nu frica de oameni si alte chestii nu’i trecut ,dar uitati ce spune Scriptura ,deci ,vorbesc ce zice Scriptura Sf Ioan Evanghelistul prin Duhul Sfant in perspectiva eshatologica deci la parusia la venirea Domnului uitati ce spune:Iar partea celor FRICOSI si necredinciosi si spurcati si ucigasi si defranati si fermecatori si inchinatori de idoli si tuturor celor mincionosi este in iezerul care arde cu foc si cu pucioasa care este moartea a doua(Apoc 21,8) Deci ,iata ca uitati fricosii,Fricosii sunt cap de lista sunt mai periculosi decat necredinciosii, decat spurcatii Un fricos este mai… in aceasta perspectiva decat ucigasii si desfranatii si fermecatorii si inchinatorii la idoli si toti mincionosii,deci iata ce grava e sa fi FRICOS,FRICOSII NU SE MANTUIESC.De aceea pot crestine poti sa faci tu post,rugacine poti sa stai sa nu stiu cum sa te rogi sa vezi ingeri, sa vezi Sfinti,daca ai frica AI PIERDUT TOTUL ptr ca frica e de la diavol si daca ai frica insemna ca tu nu ai ,n’ai discernamant ,na’i nici liber arbitru esti asa ,esti un nimeni .Cine are frica este un nimeni retineti fara …ptr ca nu se mantuieste de aceea e nimeni. Sunt unii care au si boli de natura psihica sau de alta natura fiziologica insa de cauzeaza frica incertitudinea ,dar frica care este cea care paralizeaza si de aceea daca observati aceia care conduc asta vor sa inoculeze frica,nu vedeti? parca tara aceasta paraca e paralizata la toate nivelurile In Biserica FIRICA,in armata frica peste tot ii frica TOTI stau intr’o teama,si intr’o stare in care nu cred ca mai poate rezista nimeni cu o asemena spaima,tot intr’o fica ba sa nu .. ce fac ,ce dreg? frica de paine,de mancare de a doua zi ,Tac mai bine ca sa am hrana asa, este o..ptr ca daca a reusit sa introduca frica in societate si in oameni au reusit , restu poti.. n’am nevoie sa fi,poti sa fi un castru, poti sa fi cast ,poti sa fi Sfant ,poti ce vrei tu ,am reusit sa iti fac.. sa iti aduc frica atuncea e bine.De aceea uitati ce trebuie sa… Biserica trebuie sa transfigureze cu rabdare si consegventa lasitatea in curaj hristic…in curaj ,deci nu in tupeu sau razvratire noi ce facem aici nu facem nici razvratire ,si nici nu stuntem tupeisti, ci constientizam in Duhul Lui Hristos ca lasitatea,frica e de la diavol ,si spuneti iubiti credinciosii nu fiti nici lasi, nici fricosi ci fit..aveti curaj Hristos spuneti Curajul: Dar Indrazniti Eu am biruit lumea deci indraznid lumea o biruim ,lumea pacatului prin curaj prin INDRAZNEALA.Deci,iata trebuie transfigurata lasitatea in Curaj hristic si sa se delimiteze de cei ce confunda Frica cu Smerenia spuneti: da,da eu sunt smerit,si ..da el e fricos de,de moare,da eu sunt foarte smerit! da el nu stie saracu de unde sa o ia de frica.Deci n’ai voie sa confunzi frica cu smerenia si nici slugarnicia cu jetfa.Zice: eu ma jertfesc asa ,dar el e slugarnic iara de nu stie ce fel , noi n’avem voi.. antropos inseamna: priveste in SUS ,SA FI DEMN !in clipa..numa’ animalu sta cu capul in jos patruped in..locul lui e acolo dar noi suntem legatura cu cerul.Antropos cel care vorbeste mereu in sus ,scruteaza cerul oricand deci slugarnicia cu jertfa n’au nimic comun Si inc’un lucru tre’ sa transfigureze deci sa nu confunde ASCULTAREA cu delatiunea aproapelui.Deci eu am facut ascultare l’am parat pe aproapele ca asa mi’a spus seful,eu ascult… da..nu ..vezi ca la’i ,ii delatiune l’ai turnat ;ei nu dar.. eu am facut ascultare.Da de ce ai facut ascultare de stapanire ?pai da ce ti’a zis securistul?mi’a zis ca trebuie sa dau scris ce a facut ;el a ascultat Deci,deci nu confundam ascultarea duhovniceasca cu delatiunea ,din pacate ca aceste lucruri nu au fost delimitate nu au fost calificat ,au fost calificat dar a fost lasitatea le’au confundat voit si cu multa subtilitate si spre folosul lor desigur a unora

=======

aceste cuvinte ce umreaza nu apartin  Pr. prof. dr. Mihai Valică

faza e ca ne punem toata nadejdea in aceste acte/documente de lepdare consimtita date de antichrist si nu ne punem nadejdea toata in Dumnezeu ,Apostolul striga: “Doresc să mor, ca să fiu împreuna cu Hristos!”; da se pare ca noi strigam vreu sa traiesc, sa mananc… nu suntem pe aceeasi linie cu Apostolul….noi nu vrem sa fim cu IISus