Sfântul Lavrentie, de la Cernigov
Viaţa, învăţăturile şi minunile
făcute de Dumnezeu prin
acest mare Părinte; APOLOGETICUM 2005
■pag. 32
Părintele era foarte nemulţumit de cei care scurtau slujbele
Părintele interzicea foarte sever tuturor călugărilor, diaconilor şi preoţilor să-şi
tundă părul şi bărbile, zicând că mare e ruşinea pentru arhierei să fie tunşi şi bărbieriţi, încă spunea despre slujitorii bisericii: „Sunt Apostoli, şi sunt şi Iude, doar feţele şi le-au schimbat, iar vremurile şi vicleniile sunt aceleaşi“.
Era foarte râvnitor Părintele, un mare propovăduitor al Credinţei Ortodoxe, şi un mare apărător al Bisericii şi al rânduielilor ei.
Părintele Lavrentie se supăra foarte tare pe cei ce binecuvântau vreo schimbare în rânduiala bisericească: în cărţi, slujbe de priveghere, botezuri, Sfinte Liturghii sau slujbe de înmormântare. De asemenea era foarte nemulţumit de cei care scurtau slujbele
duhovniceşti (chiar şi pe Vlădica).
Părintele spunea că a fost mult mai greu ca acestea să fie scrise decât să fie citite şi cântate. Era foarte nemulţumit că nu se citea Psaltirea, dar strigau „Slavă!“ fără frică de Dumnezeu, iar la Sfânta Liturghie întrerupeau rugăciunea ce se citeşte înaintea
Sfintei Împărtăşanii deschizând porţile împărăteşti iar cel ce citea neterminând rugăciunea spunea „Amin!“, iar preotul spunea „Cu frică de Dumnezeu…“
– Este oare aici frică de Dumnezeu? Aici este neglijenţă, aici nu numai că nu se
respectă legea ci este vorba de superficialitate şi înfruntare a bunului Dumnezeu.
Asemenea slujitori ai Bisericii nici ei nu se salvează şi nici pe alţii nu-i lasă să se mântuiască. Şi mai spunea Părintele, că în locul acestor preoţi nedemni şi cârtitori ai rânduielilor bisericeşti, slujesc Îngerii, împreună slujitori cu ei, şi completează ceea ce ei (preoţii) nu îndeplinesc.
Arhiereii şi slujitorii Bisericii, cărora le place să scurteze rânduiala bisericească, vor merge în focul cel veşnic, iar acei credincioşi ce au stat la aceste slujbe se vor
mântui doar prin rugăciune, post şi milostenie.
Din cauza acestor slujitori, poporul nu vine la Sfânta Biserică. Amar, amar şi
jale pentru aceşti cârtitori, căci focul cel veşnic şi întunericul fără de sfârşit îi aşteaptă.
Schiarhimandritul Antonii
Ieroschimonah Teodosii
Preot Alexii
■pag. 33
Un aşa Vlădică mai mult de doi ani şi jumătate nu va petrece aici
Părintele Lavrentie iubea foarte mult punctualitatea şi corectitudinea rânduielilor bisericeşti, minuţiozitatea în slujba bisericească. Numai că Vlădica Boris voia să
schimbe această rânduială şi umbla să modifice regulile. În loc de slujba simplă voia să pună polilee, iar în loc de polilee voia priveghere şi de fiecare dată schimba câte ceva.
Când au ajuns acestea la urechile Părintelui Lavrentie, ci s-a mâhnit tare şi a exclamat:
– „Pentru ce au mai fost scrise atunci Pravilele şi toate cărţile. Aşa ceva nu este bine! Un aşa Vlădică mai mult de doi ani şi jumătate nu va petrece aici“, ceea ce s-a şi îndeplinit la termenul spus de Părinte.
Părintele era foarte supărat când nu se citeau catisme din Psaltire şi spunea:
– „Mai bine n-ar lumina soarele pe cer13(Mai bine să înceteze soarele să-şi verse lumina decât să nu se mai citească catisme! exclama stareţul
mânios.), decât să încetăm citirea la Psaltire“.
La o slujbă, un părinte, (părintele F.), a dat binecuvântare să se scurteze
rugăciunea de la înmormântare. Când l-au întrebat pe Părintele Lavrentie ce să facă, el le-a spus:
– „Dacă nu le este frică de judecata lui Dumnezeu şi îşi asumă toată
responsabilitatea pentru ceea ce fac, atunci lasă-i să o scurteze.“
Auzind cele spuse de Părintele Lavrentie, părintele F s-a înfricoşat şi şi-a retras binecuvântarea.
Părintele spunea adeseori că vor veni timpurile când slujitorii bisericilor vor începe să schimbe şi să scurteze slujbele, la început Psaltirea, apoi ceasurile. Dumnezeu nu va îndura acestea şi aşa are să-i mai trântească cu viteza cu care zboară sunetul
clopotului spre cer. De spaimă, mulţi vor chema numele Domnului şi după credinţa lor unii se vor salva în al unsprezecelea ceas.
■pag. 34
Dacă se grăbeşte, mai bine să nu slujească
A fost la Părintele Lavrentie cântăreţul de la Lavra Pecerska, ieromonahul
Teodosii (după ce a primit schima egumenul Antonii). Părintele a dat indicaţii foarte severe în ceea ce priveşte respectarea rânduielii în Lavră (Statutului bisericesc al
Lavrei), iar în cazul în care arhiereul va îndrăzni să scurteze slujba, să i se răspundă(prin neascultare) că, dacă se grăbeşte şi nu are timp pentru slujbă, atunci mai bine să nu
slujească. Căci nu are unde să se grăbească, aşa că, lasă-l să slujească toată slujba.
– Vă vor ruga, înainte de venirea arhiereului, să citiţi ceasul trei şi peste al şaselea să săriţi. Să nu acceptaţi! Căci nu iubeşte Dumnezeu rânduielile pe care le ia omul de unul singur.
Aşa s-a şi întâmplat. Venise un arhiereu şi părintele Teodosii a primit
instrucţiuni de la însoţitorii lui să citească doar ceasul al treilea, iar peste ceasul al şaselea să treacă, să se renunţe la pomenirea morţilor, să se citească cât mai puţine versete
şi în general să se facă totul cât se poate de repede.
Părintele Teodosie însă a intrat în Sfântul Altar şi a întrebat:
– De ce trebuie scurtată slujba şi de ce să mă grăbesc?
Iar cel ce îi însoţea pe arhiereu i-a răspuns cu răutate:
– Vlădica se grăbeşte să plece, căci are multe probleme de rezolvat.
Dar chiar în acel moment părintele Teodosie îl vede pe Părintele Lavrentie în altar care cu voce tare îi spune:
– Lasă-l să plece!
În afară de părintele Teodosie nu l-a mai văzut nimeni pe Părintele Lavrentie, dar acea voce poruncitoare au auzit-o mulţi. Părintele Teodosie, la toate rugăminţile de a scurta, a spus că va face totul după rânduiala Bisericii. Atunci l-au rugat să citească
ceasurile până la venirea arhiereului, dar el a răspuns:
– La începuturi şi din vremuri de demult aşa ceva nu a fost şi nici în rânduiala arhierească nu este scris nicăieri că trebuiesc sărite ceasurile. Nu trebuiesc introduse cele noi în slujbele Domnului şi în Legea Domnească. După o mică pauză, a adăugat zicând tare:
– Dacă Vlădica se grăbeşte, mai bine să plece şi să nu slujească.
Vlădica a slujit şi a fost respectată întocmai toată rânduiala Bisericii.
Schiegumen Antonii.
>>https://www.sufletortodox.ro/arhiva/carti-documente/Lavrentie%20de%20la%20Cernigov.pdf
______________________________________
====gresit e numit păstor (Oroș), Svantii le zic eretici, minciuno-invatatori
====cat despre 2 Thimoteiu 4, 5
1688 Pag. 900 “slujba ta deplin o poartă“
Talcuirea e asta:
●●SFÎNTUL TEOFILACT, ARHIEPISCOPUL BULGARIEI TÎLCUIREA EPISTOLELOR CĂTRE TESALONICENI, TIMOTEI, TIT ȘI FILIMON edit. SOPHIA București pag. 291:
împlinește-ți slujba!
Adică: O, Timotei! – împlinește arhiereasca ta făgăduință! Iar făgăduința arhieriei se împlinește și se face desăvîrșită atunci cînd arhiereul pătimește rău pentru a mîntui sufletele turmei sale celei cuvîntătoare.
ayeaye20 