https://ayeaye20.wordpress.com/2021/02/13/pidalion-1844-pag-41/
PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE
edit. “Credința strămoşească”, 2007
pag. 42
CANONUL 7 (Prăznuirea Paştilor)
Dacă vreun Episcop ori prezbiter, ori diacon, Sfânta zi a Paştilor mai-nainte de primăvăreasca isimerie [echinocțiu] cu iudeii o va săvârşi, să se caterisească.
[Apos: 70,71; Sobor 6; 11; Anti. 1; Laod. 37,38; Cart. 60, 81, 117]
TÂLCUIRE
Două isimerii42 (echinocții) face soarele în an, adică una în timpul primă-
_________________________
42 Pentru aflarea Paştilor, îndreptare prea aleasă şi care nu se putea a se face mai bine, zice Matei Vlastar, au aşezat şi au dat Sfântul şi de toată lumea Soborul 1, după Canonul 1 al Soborului din Antiohia. Care în Canoanele Soborului 1 nu se află. Dar, precum zice Valsamon, se află în Practicalele aceluia. Dar se află şi acum şi la Matei Vlastar, şi în Sfintele Evanghelii tipărite, şi în alte cărţi multe. Deci lăsând noi ca pe amănunţita cunoştinţă a Pascaliei aceasta a o învăţa deosebit chiar Pascaliocuvântătorii noştri, atâta numai zicem la această subînsemnare, cum că patru oarecare de nevoie se caută pentru Pasca noastră:
1. Că Pasca trebuie a se face totdeauna după izmeria primăverii.
2. Că nu se cade a se face întru aceeaşi zi cu legiuita pască a Iudeilor. (Care amândouă acestea se hotărăsc de acest al 7 -lea Apostolesc Canon.)
3. Ca să nu se facă chiar şi nehotărât după izmerie, ci după cea întru lună plină a lui Martie, care se va întâmpla după izmerie.
4. Ca să se facă în întâia duminică ce se va întâmpla după lună plină. (Iar aceste două din predanie le avem, şi nu din Canon). Drept aceea ca să se păzească câte patru rânduielile acestea deopotrivă în toată lumea, şi să prăznuiască creştinii întru această vreme şi întru această zi Sfintele Paşti, şi să nu aibă trebu-inţă în fiecare an de astronomi şi de soboare, au
întocmit de Dumnezeu înţelepţiţii Părinţi dreptarul cel pentru Paşti. Dar însemnează că, pentru nerânduiala mişcării Lunii (în greceşte, anomalia) nu se păzeşte a patra rânduire totdeauna, ci câteodată se calcă. Fiindcă după aces-taşi Vlastar, după 300 de ani, cu două zile după întâia lună plină, urmează a se face legiuita Pască în zi de duminică. Iar aceste două zile, care prisosesc din nerânduiala aceasta adăugân-du-se, trec uneori peste duminica I care se
întâmplă după luna plină a lui Martie, în care duminica aceea noi prăznuim Stâlpările, şi în cea viitoare facem Paştile. Iar din această puţină călcare, nici o abatere din blagocestie, nici ceva necuviincios, ori primejdie sufletească nu urmează. Pentru aceasta şi Dumnezeiescul Hrisostom, (în cuvântul către cei ce postesc la Paştile cele dintâi) zice: Scumpătatea timpului, şi
pândire a zilelor, Biserica lui Hristos nu ştie. Fiindcă de câte ori mâncăm Pâinea aceasta de viaţă făcătoare, şi Paharul acesta, vestim moar-tea Domnului. Şi Paşti săvârşim. Ci fiindcă la Soborul 1 s-au adunat Părinţii şi au rânduit când să se facă Paştile, cinstind Biserica pretutindenea învoirea şi unirea, au primit rânduiala pe care ei au făcut. Deci trebuia, după Hrisostom, şi latinii mai mult să cinstească învoirea şi unirea Bisericii decât pe pândirea vremilor (adică pe a ismeriei, care s-au pogorât acum la 11 Martie, fiind în vremea Soborului 1 la 21 martie). Şi să prăznuiască Paştile cu noi, şi să nu necins-tească pe acei 318 de Dumnezeu purtători Părinţi, care o au legiuit aceasta după Dumnezeiasca luminare, socotindu-i pe aceştia ca pe nişte fără de minte, şi ocărând Biserica, pe Maica noastră a tuturor. Că, (zice după urmare Hrisostom) de ar fi şi greşit Biserica, negreşit nu s-ar fi pricinuit atâta mare vină din amărunta paza aceasta a vremii, cât de mare rău s-a pricinuit din osândirea aceasta, şi din
dezbinarea cea din Catoliceasca Biserică. Fiindcă zice: „Nu poartă
https://ayeaye20.wordpress.com/2021/02/13/pidalion-1844-pag-43/
ayeaye20 