Sfântul NICODIM AGHIORITUL
PAZA CELOR CINCI SIMŢURI Editura BUNAVESTIRE Bacău, 2000
Sfânta Mănăstire Neamţ
1826
pag. 141-142
3. Arhiereul, preotul şi tot clerul nu se cade a hrăni păsări şi câini mici
Alături de glasurile dezmierdătoare ale oamenilor şi ale cântecelor de joc se numără şi glasurile păsărilor, adică ale papagalilor, privighetorilor, porumbeilor, canarilor şi ale al-
tor cântătoare de acest fel, precum şi lătratul câinilor mititei, vietăţi pe care le hrănesc cu oarecare grele cheltuieli în casele lor nu numai [dintre] mireni, ci şi clerici şi sfinţiţi. Pentru aceea, având în vedere vătămarea produsă de acestea, precum şi deşertăciunea lor, te rog fierbinte pe Prea Sfinţia ta
să te lipseşti [de ele]. Şi dacă poate ai în casă unele ca acestea, leapădă-le, căci, într-adevăr, 1) este un lucru cu totul necuviincios ca un arhiereu să hrănească [vietăţi] ca acestea în Mitropolie, întrucât se face pricină de multă ocară şi sminteală creştinilor – adică să vadă în casa arhiereului sau a preotului păsări şi câini mici şi să audă necuvântătoarele lor glasuri acolo unde se cădea să se vadă tot lucrul de cinste şi cucernic.
4. Pilde ale celor ce au împătimire spre oarecare vietăţi
Şi 2) pentru că aceste vieţuitoare pricinuiesc în inimile oamenilor împătimire şi dragoste neraţională, încât cei ce le au le iubesc mai mult pe ele decât pe oamenii cei raţionali, asemenea lor. Aceasta o adevereşte pe de o parte împăratul Onorie, care nu s-ar fi întristat atât de mult chiar dacă s-ar fi pierdut cetatea Romei cât dacă ar fi pierit papagalul său care
se numea tot la fel [Roma], după cum zic istoricii, sau, după alţii, căţeaua lui care se numea astfel.
ayeaye20 